5,341 matches
-
ale societății civile și apariția fenomenului numit "policy networks"32, cooperarea între diferite niveluri ale puterii, diversitatea metodelor de negociere și de decizie, toate aceste elemente caracterizează statul post-gaullist. Aflat la polul opus, al doilea risc poate fi exprimat astfel: punînd în evidență că tendințe similare se manifestă și la nivelul Uniunii și al statelor, apare riscul de a transforma conceptul de "guvernanță la niveluri multiple" într-o categorie analitică hegemonică. Acest fenomen este frecvent în cadrul științelor politice: de exemplu, conceptul de "democrație
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
nivelul Uniunii și al statelor, apare riscul de a transforma conceptul de "guvernanță la niveluri multiple" într-o categorie analitică hegemonică. Acest fenomen este frecvent în cadrul științelor politice: de exemplu, conceptul de "democrație consensuală", dezvoltat în anii șaizeci pentru a pune în evidență natura "micilor democrații" (Belgia, Luxembourg, Olanda, Elveția, Austria) în comparație cu marile democrații majoritare, a cunoscut un astfel de succes, încît este folosit nu numai pentru a defini regimurile statelor consociative binecunoscute, ci și țări atît de diferite precum Liban, Africa de Sud, Insulele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
înseamnă a refuza virtuțile și avantajele deliberării. Înseamnă, de ase-menea, să crezi că dezbaterea publică, indiferent de formele sale, este incapabilă să conducă participanții spre adoptarea unui consens. Or, filosofia contemporană a comunicării, mai ales cea a lui Habermas, a pus în evidență forța deliberării publice. Spre deosebire de o negociere secretă, unde fiecare poate să se blocheze pe poziția sa, o discuție deschisă încurajează protagoniștii să-și justifice convingerile, să asculte pe ceilalți și să adopte pozițiile acestora. Ea are ca efect o reconfigurare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
întrec în ingeniozitate în stabilirea unui diagnostic pentru "deficitul democratic" al Uniunii Europene și în găsirea unei soluții potrivite. Fără a avea pretenția de a fi oferit o abordare completă, vor fi prezentate în continuare o parte dintre aceste analize, punînd în evidență ipotezele lor normative. Viziunea "realistă": Europa statelor. Pentru o lungă perioadă de timp, ideea dominantă a fost aceea că Europa este o organizație internațională clasică, creată și guvernată de state. Aceasta era în egală măsură interpretarea pe care de Gaulle
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
totuși nuanțată. Dacă unii tehnocrați, mai ales cei din cadrul Băncii Centrale, nu sînt interesați de ciclurile electorale și discuțiile politice pentru a-și justifica puterea (Magnette 2000b), alții fac totuși eforturi pentru a răspunde exigențelor democratice. În acest sens, sînt puse în evidență doua metode considerate compatibile cu independența acestor organe: corporatismul și legalismul. Prima metodă, specifică lui Monnet și colaboratorilor săi, trimite la procedura obișnuită de consultare a "intereselor vizate" de politicile în curs de adoptare. Astfel de practici aveau un obiectiv
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
mobilizează decît grupurile deja organizate. De exemplu, Banca Centrală nu caută adeziunea cetățenilor, ci pe cea a piețelor financiare. Viziunea federalistă: Statul european. Doctrina federalistă figurează la cealaltă extremitate a spectrului teoriilor integrării europene. Ca și viziunile anterioare, această doctrină pune în evidență dificultatea de a imagina Europa în afara conceptelor specifice teoriei statului. În schimb, trebuie să recunoaștem meritul acestei doctrine de a fi simplă și coerentă. Uniunea Europeană, susțin federaliștii, este un stat în stare incipientă, al cărei destin este de a deveni
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
majoritate calificată; subtila împărțire de voturi între state; diversitatea metodelor de decizie în funcție de sensibilitatea chestiunilor de tratat; sistemul de derogări, de compensații, cooperările întărite și perioadele de tranziție acordate pentru a nu ofensa pe nici unul dintre parteneri... toate aceste elemente pun în evidență preocuparea autorilor tratatelor de a face posibilă acțiunea comună fără a intra în conflict cu axioma suveranității. Întărirea constantă a Consiliului european timp de un sfert de secol devenit adevăratul organ de impulsionare a integrării europene din momentul în care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
acceptabilă a "societății civile" la luarea de decizii. Este un model de canalizare a facțiunilor și a nemulțumirilor populare pe care nu l-au respins nici Hamilton și nici Tocqueville. Or, dintr-un punct de vedere republican, tocmai acest aspect pune în evidență următoarea dificultate: Uniunea ajunge să concilieze punctele de vedere degajînd "voința tuturor", dar ea distruge "voința generală". Ea face posibilă o integrare negativă, care constă în suprimarea barierelor în schimburile comerciale, dar nu permite crearea unor noi politici pozitive (Scharpf
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
politice europene, afundată în prezent în agende politice suprapuse, prin introducerea unor mari momente de deliberare politică. Și exemplele sînt încă numeroase. Se poate obține o mai mare transparență a luării de decizie, nașterea unui conflict pur politic, care să pună în evidență mizele construcției europene. Aceste mici lucruri, care sînt mai mult atitudini poli-tice decît reforme constituționale, pot permite o mai bună înțelegere a Uniunii și pot da cetățenilor sentimentul de competență politică, care este condiția participării lor. Referințe: Beaud, O. (1993
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
titlului (D); * câștigul la capital (creșterea valorii de piață a titlului). V = D + (P1 Po) unde: V venitul investitorului; Po preț de achiziție a titlului; P1 preț curent al titlului. Expresia relativă a acestuia este rata rentabilității: (1) Relația (1) pune în evidență componentele ratei rentabilității, precum și necesitatea ca mărimea acesteia să acopere dividendul procentual și creșterea relativă a cursului bursier al titlului. Relația (1) ne oferă formula de calcul a ratei rentabilității pe întreaga perioadă de posesie a titlului. Pentru calcularea ratei
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
corelate perfect și pozitiv; b) titlurile corelate perfect și negativ; c) titlurile necorelate. a) Cazul corelației perfecte și pozitive 11: În acest caz particular, riscul portofoliului apare ca o sumă ponderată a riscurilor individuale. Introducem în ecuația (9a): Ecuația precedentă pune în evidență relația dintre rentabilitatea portofoliului (rP) și riscul acestuia (P). Dependența este liniară, reprezentată de o dreaptă crescătoare, deoarece panta este pozitivă (conform ipotezei de lucru). Fig. II.5 Corelație perfectă pozitivă a unui portofoliu compus din două titluri. Extremitățile segmentului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și a multor politicieni. Până către începutul deceniului opt al secolului trecut, teoria modernizării a fost completată cu alte idei. A fost a doua fază a ei. Astfel, David Ernest Apter (1924-2010), profesor de științe politice la Yale University, a pus în evidență relațiile sistemului politic cu istoria democrației, arătând că modernizarea înseamnă democrație plus buna guvernare. Teoreticianul psihologiei, David C. McClelland (1917-1998), profesor la Universitatea Harvard între 1960-1970, a relevat că modernizarea solicită tot mai multă contribuție inteligentă la viața socială. Pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
veacul trecut, Guénon și Husserl, care, deși au avut programe diferite de cercetare, au ajuns la unele rezultate comune privind ascensiunea omului. Guénon a fost pasionat de tradiții și ezoterism. Husserl rămâne autorul fenomenologiei intenționale, un alt mod de a pune în evidență rolul activ al subiectivității umane. Întâmplător, și unul și celălalt au făcut studii de matematică și filosofie. Meditând asupra problemei practice a crizelor, fiecare a ajuns la câteva idei majore: fie că ea s-ar datora desacralizării lumii prin atitudini
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
inclus, cum propunea Ș. Lupașcu prin 1960, a tetradei care exclude sinteza hegeliană producătoare de moarte; tetrada este al patrulea termen, pe lângă teză, antiteză și mediatorul ce menține unitatea primelor două, adică coerența antagonismelor). Paracelsus a extins similitudinea în medicină, punând în evidență influența "astrală" a mineralelor, a aerului în vindecarea rănilor, precum și a factorilor psihosociali (ens spirituale). Ca hermetist, el a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum ca "suflul lui Dumnezeu". Elvețianul împletea terapeutica medicală cu filosofia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Stets aber war am Anfang dieses Überschreiten einer sozialen Schwelle auch das einer topographischen, dergestalt, daß ganze Straßenzüge so im Zeichen der Prostitution entdeckt wurden.““ Lumea urbană este, prin definiție, multiplă, stratificată și doar aventura străbaterii labirintului poate să-i pună în evidență diversitatea, să facă să se ivească marginalitatea, exotismul. Explorările copilului sunt rememorate și reactualizate prin lungile plimbări ale flaneurului. În ambele cazuri, periferia, secundarul sunt investite cu atributele autenticității și devin suportul seducției urbane, în timp ce siguranța burgheză a Berlinului de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cuvânt este „adamic“ prin posibilitățile de combinare, prin paronimie și, astfel, prin surprinderea relațiilor, a similitudinilor între referințe diferite. Berlinul, văzut prin jocul copilului sau prin ochii fla neurului, este descris în final printr o serie de imagini care îi pun în evidență caracterul stratificat, scindat, agonic. De exemplu, cutia de cusut (Nähkasten), despre care Benjamin spune că avea nu doar un rol tehnic, ci și o întrebuințare ascunsă, magică. Do vadă stă modul în care este alcătuită: „Neben der oberen Region des
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nopții. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are pentru Benjamin o semnificație ma gică, aceea de a oferi lucrurilor o cale de acces spre originea lor pândită de semnele morții. Departe de a încerca spulberarea întunericului nopții, felinarele cu gaz îl pun în evidență, îi certifică prezența impunătoare deasupra orașului. În acest caz, opusul întunericului nu mai este lumina, ci culoarea, revelată prin nuanțe și contraste. Veritabil sacerdot al nopții, l’Allumeur de gas este unul dintre personajele a căror dispariție marchează începutul dezvrăjirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o con textualizare și redimensionare a gestului epistemologic descris în primul capitol. Cheia de lectură oferită de filozofia istoriei (utilizată, deja, de Gordon Hull“ sau Michael Löwy“) are avan tajul de a pune în evidență o relație interesantă între trei tipuri de discurs care sunt prin excelență considerate scenarii explicative ale modernității: teologie, epistemologie și politică. Miza principală a lecturii pe care o propun este că textele de fi lozofie a istoriei ale lui Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un spațiu de joc, un loc geometric al negocierii nuanțelor, influențelor, marcării unei anumite sensibilități în care-și face loc și corespondența dintre arte, cea dintre literatură și pictură, dintre muzică și pictură, dintre arta dramatică, coregrafie și artele plastice, pusă în evidență de o gesticulație hieratică și de amenajarea locuinței artistului ca un templu al artei. Deseori ceea ce ține de marginalia, zonele de interferență, de articulație, unde trăsăturile consacrate devin difuze, iar frontierele estetice poroase oferă modalitățile în care un model este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apare suspendat în afara timpului. Totul în jurul Salomeei rămâne imobil, iar această imobilitate se răsfrânge și asupra gesturilor ei, transformate într-o hieroglifă hieratică și crudă. De fapt, nu atât apropierea de literatură, cât relația cu o anumită literatură, literatura decadentă, pune în evidență specificul picturii lui Moreau și rețeaua de tensiuni, rapeluri și defazaje între viziune, idee și realizarea ei într-un ansamblu complex. Chiar dacă nu a stat în intenția sa, pictura lui Moreau poate fi "citită" și prin raport cu romanul lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta simbolist motive mitologice contextului culturii poloneze moderne. O paralelă în acest sens nu deschide nicicum posibilitatea unor influențe simbolice, ci a unor echivalente simbolice, modul de întrebuințare rămânând diferit, cantonându-l pe Malczewski într-o dimensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudinea lor nu se mai regăsește nimic din ambiguitea sfincșilor decadentismului, sfincși cu chip de femeie, păstrând indecidabilul virtualităților punitive în reflexul seducției pe care o exercită prin feminitatea lor. Sfinxul paciurian degajă o extraordinară forță, amplificată de sculptura masivă, punând în evidență expresia unei înzestrări intelectuale deosebite și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are de data aceasta și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară 374 ("Die Kunst", 1898, reprodusă în Ver Sacrum An. II, vol. iv, 1899, p. 31), o fereastră circulară din sticlă pictată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadru floral dens, adus prin stilizare la nivelul unui arabesc, a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență sursa de inspirație străină, dar și eclectismul stilului. Pieptănăturile sofisticate adăugă propria lor geometrie arabescului floral, iar veșmântul, printr-un procedeu de continuitate mimetică, integrează volutele și dantelăria nu mai puțin complicată a florilor. Ornamentalul devenit podoabă și accesoriu, paftale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]