22,035 matches
-
teorii din relațiile internaționale, cu precădere cea (neo)realistă și (neo)liberală, cu relevanța binomului putere-valori asupra politicii internaționale, și cele privind posibilitatea utilizării forței și amenințării cu forța specifice subdomeniului studii de securitate, în particular, celui al studiilor strategice, accentul fiind pus pe factorul nuclear. Ecourile respectivelor teorii se regăsesc, într-o formă sau alta, explicit sau nu, în strategiile de securitate și doctrinele nucleare de după 1990 și, de asemenea, în deciziile de politică externă. Pentru a da un singur
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Nouă ordine mondială. Am urmărit analizarea modului de formulare a deciziilor de securitate, ca parte a politicii externe, pornind de la elementele majore ale sistemului internațional, luând în considerare scopurile urmărite de către principalii actori, statele-națiuni, în termeni de interes național, cu accent pe locul acordat armelor nucleare ca instrument militar în atingerea acestor scopuri. În politică, aceste perspective sunt combinate în moduri diferite: în politicile economice ale unui stat poate prevala o altă abordare decât cea a chestiunilor militare, după cum, valorile, principiile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să intre în competiție cu semenii săi. Statele, ca și creații ale oamenilor, capătă aceleași caracteristici, vor fi împinse de natura umană a indivizilor să plaseze interesele deasupra ideologiei 18. Realismul politic, cunoscut și ca politica de putere (realpolitik), pune accentul pe interesul național și securitatea națională și mai puțin pe idealuri, reconstrucție socială sau etică. Conform acestei viziuni, sistemul politic internațional este anarhic, iar statele pun pe primul plan supraviețuirea și auto-ajutorarea. Interesul național nu poate fi determinat de moralitatea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din Africa, America Latină, Afganistan. O altă teorie clasică a relațiilor internaționale este cea liberală, idealistă. Woodrow Wilson, precursorul liberalismului în teoria relațiilor internaționale, susținea că statul trebuie să facă din filozofia politică internă scopul politicii sale externe, în sistemul internațional accentul fiind pus pe valorile morale, pluralism și auto-determinare. Gândirea idealistă a lui Woodrow Wilson se regăsește în discursul Celor Paisprezece Puncte, în crearea Ligii Națiunilor, precum și în Doctrina Truman și Planul Marshall. Woodrow Wilson, adept al conceptului de securitate colectivă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
state. Liberalismul insistă asupra complexității relațiilor internaționale, care includ state ce interacționează, organizații internaționale și societatea civilă. În prim plan este situată libertatea individului, statul fiind obligat să se abțină de la subminarea acesteia prin orice mijloace, iar, în relațiile internaționale, accentul cade pe valori morale, interes național, putere și independență. Adepții liberalismului consideră că relațiile internaționale pot constitui o sursă de progres prin cooperare între state, o consecință a atingerii bunăstării prin cooperare fiind pacea internațională, iar prevenirea războiului poate fi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
and Interdependence: World Politics in Transition, își expun teoria ale cărei premise consideră că statele sunt unități coerente, actori principali în relațiile internaționale, că forța este un instrument efectiv al politicii și că politica internațională are o ierarhie proprie. Pun accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale relațiile transnaționale. În centru se află actorii nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare nu sunt o sursă de securitate, ci de primejdie, de aceea prezența lor e intolerabilă 64. De cealaltă parte, în mai 1987, la reuniunea comitetului Consultativ al Tratatului de la Varșovia, s-a pus problema reformulării doctrinei militare punându-se accentul pe apărare cu implicațiile de rigoare asupra strategiei militare. Tot în 1987, Gorbaciov recunoaște, oficial, preocupările URSS în domeniul războiului spațial și în cel al apărării antirachetă, iar, în 1988, anunță că Doctrina Brejnev va fi abandonată, înlocuită cu Doctrina
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA), o configurație mai înclinată către instabilitate. Stabilitatea e sporită în ambele regiuni de armele nucleare, de prezența prelungită a trupelor americane și de relativa slăbiciune a Chinei și Rusiei 101. Orientarea către o abordare mai naționalistă a politicii externe, accentul pus pe interesul național a fost atât un rezultat al ascensiunii republicanilor pe scena politică, cât și al teoreticienilor și strategilor relațiilor internaționale de orientare realistă. În schimb, ambele culori din Administrația de la Casa Albă au acceptat excepționalismul american, care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Thomas Luckmann, Emanuel Adler, Richard Ashley etc.110. Constructivismul nu consideră că lumea în sine este fundamental diferită de accepțiunea realistă, idealistă sau marxistă, diferă, în schimb, mecanismul necesar înțelegerii ei. Politica internațională este abordată dintr-o perspectivă socio-culturală, cu accent pe distribuția ideilor în sistem, rolul identității în definirea interesului național, al acțiunilor de politică externă. Constructivismul studiază modul în care identitățile statelor sunt modelate de interacțiunea cu alte state și ar putea, de pildă, oferi din acest punct de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
căreia iranienii a priori trebuie să facă concesii ca o precondiție pentru negocieri; * reevaluarea strategiei care determină răspunsul Americii la problemele de securitate tot mai mari din Afganistan și Pakistan pentru evitarea greșelilor comise de Uniunea Sovietică în Afganistan, mutarea accentului de la nivelul militar la cel politic, proces însoțit de efortul americano-european de a ajuta la reconstrucția societății și economiei afgane. Destrămarea sistemului bipolar a făcut ca, în plan teoretic, să fie nevoie de o regândire a conceptului de securitate și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sunt puse în discuție probleme de securitate, non-militare, determinate de apariția unor așa-numite amenințări asimetrice: terorism global, criminalitate transfrontalieră, trafic de droguri etc. Caracterul noilor amenințări a impus o cooperare susținută, în cadrul unor instituții de securitate multinaționale, în care accentul este pus pe prevenirea conflictelor și gestionarea păcii. De asemenea, sfârșitul Războiului Rece a adus cu sine și o creștere a numărului de conflicte regionale, etnice, identitare. În plus, tehnologiile de ultimă generație au pătruns și în domeniul militar, unde
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ale SUA se vor confrunta cu amenințările crescute determinate de rachetele de teatru cu rază scurtă de acțiune, în condițiile proliferării tehnologiei rachetelor balistice și armelor de distrugere în masă322. Se producea o schimbare de paradigmă strategică, o schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la dezvoltarea unor capacități defensive. În august 1990, Saddam Hussein invada Kuwaitul, iar în ianuarie 1991, SUA și aliații săi au inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
balistice (irakienele SCUD) și un sistem de apărare antirachetă (rachetele americane Patriot) 323. În replică la această nouă amenințare, președintele Bush a anunțat, în ianuarie 1991, în discursul său privind starea națiunii, că Departamentul Apărării a reorientat programul SDI de la accentul pus pe apărarea împotriva unui atac masiv cu rachete sovietice la cel pe apărarea împotriva loviturilor limitate, noul concept, Global Protection Against Limited Strikes (GPALS), referindu-se la o arhitectură integrată cu trei componente: un sistem global, cu baza în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la o arhitectură integrată cu trei componente: un sistem global, cu baza în spațiu, de interceptori Brilliant Pebbles, o sumă de sisteme navale și terestre de apărare antirachetă de teatru, un element național de apărare antirachetă cu baza la sol324. Accentul pus pe sistemele de apărare antirachetă de teatru va continua și în Administrația Clinton, ceea ce a permis menținerea Tratatului ABM. În 1993, președintele Bill Clinton a redus bugetul pentru apărare antirachetă la sub 3 miliarde dolari și a schimbat numele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
bază de interceptori va intra în funcțiune, numărul interceptorilor ajungând la aproximativ 200; concepția de dezvoltare a sistemului de apărare permite evoluția acestuia dincolo de nivelul C3332. În 2002, s-a luat decizia restructurării dispozitivului nuclear american, noua strategie vizând deplasarea accentului de la descurajarea nucleară, de la capacitățile nucleare ofensive la capacitățile defensive, cu prioritate convenționale, în acest context înscriindu-se și inițiativa de realizare a apărării americane antirachetă în Europa. După retragerea din Tratatul ABM, administrația Bush a continuat testele destinate dezvoltării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Al Gore, candidatul democrat, G.W.Bush, candidatul republican) urmau să aibă o miză politică semnificativă, atât pentru contextul geopolitic în general, cât și pentru evoluția relațiilor ruso-americane. Cei doi candidați păreau să aibă aceeași viziune de politică internațională, cu accent pe menținerea și întărirea poziției SUA de lider în plan internațional, de utilizare a instrumentelor politice, economice și militare pentru consolidarea rolului de superputere în secolul XXI. Consilierul politic al candidatului republican, Condoleezza Rice, era de părere că politica externă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unui scut antirachetă, combinat cu respingerea de către Senat a tratatului de interzicere a testelor nucleare au generat în plan internațional sentimentul că SUA întorc spatele soluțiilor multilaterale de control al armamentului și că, în schimb, adoptă unilateral politici care pun accent pe securitatea teritoriului american, iar noua Administrație Bush era decisă să instaleze scutul antirachetă indiferent de obiecțiile sau rezervele aliaților sau competitorilor/ partenerilor strategici, Rusia și China 379. Dintre țările europene, Franța și-a manifestat în mod oficial îngrijorarea față de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărare antirachetă vor fi anexate capacităților de care dispun partenerii europeni ai Alianței. Astfel, elementele americane urmează să fie atașate capacității deja implementate de NATO pentru protejarea trupelor aflate în teatrele de operațiuni, cum sunt, de exemplu, sistemele Patriot, cu accent pe flexibilitate, ceea ce presupune o atenție mai mare acordată rachetelor de apărare sol/apă. Extinderea scutului american antirachetă. Posibila cooperare cu Federația Rusă la realizarea unui sistem de apărare antirachetă În septembrie 2009, președintele american Barack Obama a abandonat planul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
and Press NATO, Bruxelles, 2001, p. 23), Alianța poate fi considerată o comunitate de securitate. Diferența fundamentală între a privi NATO doar ca alianță și a o considera drept comunitate de securitate este că în cea de-a doua ipoteză accentul cade pe încrederea care-i unește membrii, bazată pe convingeri fundamentale și practici politice similare, și nu doar pe reacția în caz de agresiune la adresa unuia dintre participanți. (Radu-Sebastian Ungureanu, "Comunități de securitate" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei societăți de tip nou: cea a rețelelor și a capitalismului informațional urma să ia locul capitalismului de consum. Cea de-a doua pleca de la schimbările de atitudini și de valori cărora societățile noastre le erau martore. După ce a pus accentul pe bunăstare materială, pe bani și pe securitate fizică, epoca noastră ar da prioritate calității vieții, exprimării sinelui, spiritualității, preocupărilor referitoare la sensul vieții. De la un sistem cultural esențialmente materialist, noi am fi trecut la un Weltanschauung de tendință „postmaterialistă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Statele Unite, Macy’s și Bloomingdale’s devin magazine mari înainte și după 1870. Întemeiat pe noi politici de vânzare, agresive și seducătoare, marele magazin reprezintă prima revoluție comercială modernă, inaugurând era distribuției de masă. Înainte de toate, marile magazine au pus accentul pe rotația rapidă a stocurilor și pe o practică a prețurilor mici din perspectiva unui volum de afaceri important, bazat pe vânzări pe scară mare: în 1890, în marele magazin Bon Marché intrau zilnic 15.000 de persoane; în zilele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în scenă spectaculoase. Pretutindeni marketingul senzorial se străduiește să amelioreze
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
imaginare a mărcilor. Evoluția publicității oferă o ilustrație edificatoare a acestui proces. Publicitatea a trecut, într-adevăr, de la o comunicare axată pe produs și pe beneficiile sale funcționale la o campanie care exaltă valorile și la o viziune care pune accentul pe spectaculos, pe emoție, pe un al doilea grad, în orice caz, pe semnificații care depășesc realitatea obiectivă a produselor. Pe piețele de mare consum, unde produsele sunt slab diferențiate, ceea ce seduce și favorizează vânzarea este „a părea”, aparența, imaginea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mult la redescoperirea „autenticității” naturii, la amenajarea individualizată a timpului liber. Este de la sine înțeles că, într-un asemenea „capitalism cultural”, așteptările și comportamentele hedoniste legate de consum sunt primordiale. Paul Yonnet contestă acea definiție a timpului liber care pune accentul pe criteriul hedonist 8, dar trebuie să spun că argumentația lui nu m-a convins până la capăt. Fără îndoială, cutare sau cutare spectacol poate să nu-mi fie pe plac, dar asta nu-i de ajuns pentru a elimina ideea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
s-a structurat în jurul argumentului „rațional” al prețului redus (discount) și al eficacității maximale. Această logică „cantitativă” continuă, bineînțeles, și astăzi, dar, în același timp, se dezvoltă noi politici comerciale care, bazate pe o abordare mai calitativă a pieței, pun accentul pe nevoile, pe așteptările și pe multiplele satisfaceri ale clienților. De-acum înainte, cu excepția notabilă a ceea ce anglo-saxonii numesc hard discount, obiectivul nu mai constă doar în a oferi cele mai mici prețuri, ci și în a fideliza clienții prin
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]