24,388 matches
-
sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
în 2002 satul Băhnășeni (din comuna Pârjol ), avea 894 de locuitori. Pe parcursul celor trei veacuri de existență , localitatea a cunoscut mai multe denumiri , variante ale unei grafii diferite a toponimicului Băhnășeni, după cum urmează: Băhnicenii , Bahnașenii, Bahmașemii, Băhnășenii și Cehnășenii. În ce privește izvoarele cartografice , localitatea apare pentru prima dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
cazuri nefericite în care documentele și actele cu valoare istorică fie nu au fost întocmite, fie nu s-au păstrat ducând astfel la trista situație în care se află multe sate românești ce nu-și pot cunoaște istoria decât din izvoare indirecte. O altă situație, la fel de nefericită este și aceea în care eventualele documente, păstrate cu grijă vreme îndelungată au fost pur și simplu rătăcite sau chiar distruse de generațiile mai recente (sau chiar contemporane) prin nepăsare sau neglijență. O astfel
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
care primește la Onești râurile Tazlău, Cașin și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
destul de modest. Pană pe la sfârșitul anilor 1990, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a Porților de Fier ale Transilvaniei. Satul beneficiază de mijloace de comunicare forte bune, cale ferată și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
regăsesc în totalitate în datele scriptice din secolul XX (de-a lungul timpului bineînțeles au apărut și nume noi). De asemenea trebuie subliniat faptul că satul Livadia (cu ambele părți) fiind așezat în partea de sus a Văii Streiului, înspre izvoare, are terenuri agricole cu un sol sărac și suprafețe reduse, ceea ce a dezavantajat satul și locuitorii acestuia față de satele din aval, unde lunca Streiului se lărgește iar proprietățile sunt mai mari și solurile mai fertile. Datorită acestor motive generațiile trecute
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prin instaurarea epocii comuniste. Atmosfera de teamă, teroare, a fost resimțită și aici ca și în toată țara. Au existat și alte aspecte ale vieții în acest sat ardelenesc din Țara Hațegului, dar nu sunt cunoscute din păcate, iar alte izvoare nu există și bătrânii au dispărut nu mai există posibilitatea de a le mai cunoaște. De amintit și jandarmii români după 1918, și cei unguri dinainte de 1918 care escortau hoții prinși prin sate, care erau duși pe jos între posturile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la Chișata, din 1890) și o biserică, iar mării proprietari de pământuri erau Iunius I. Lecca, Smaranda I. Ventura, moștenitorii lui Goroveu și Nic. Bibire. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei Ruși, formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
teritoriul actual al comunei Ruși, formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii de Jos
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
construită chiar în 1793, fiind deja ridicată un an mai târziu.), ca de altfel și în cele din 1800-1801, 1822-1823, 1855, 1860-1861, 1870 etc. Privitor la numele de familie, acestea au o rezonanță cert transilvană, lucru demonstrat, de altfel, de izvoare statistice din Transilvania în care regăsim - în forme identice sau ușor modificate - aceste nume, o dovadă a originii transilvane a celor care le purtau. Numărul locuitorilor catolici din Somușca crește pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre. Astfel, dacă în 1781
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
XV - XVI sosesc în Cașin patru ciobani mocani cu turmele lor. Fiecare căutându-și locul pe moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate acestea au fost un temei statornic pentru ca cei 4 ciobani să se stabilească pe valea Cașinului in vecinătatea satului Stănești. Împreună cu aceștia, au mai fost și alții care au rămas care la Bâlca, care
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
astăzi doar de circumscripțiile de poliție, fiecare din ele condusă de un Sýslumaður drept comandant. Insulele Feroe sunt de origine vulcanică și au o vârstă de aproximativ 60 de milioane de ani (de trei ori mai în vârstă decât Islanda). Singurul izvor termal amintește de acest lucru. Insulele sunt formate din bazalt, care alternează cu alte straturi mai puțin dure. În Tvøroyri există coloane de bazalt cu apariții de huilă, care arată existența unei foste păduri pe insule. Clima în Insulele Feroe este
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
sobrietatea stăvechimii. Admirația sa pentru țăranii simpli - cu care dealtfel a lucrat împreună și s-a sfătuit la multe din operele sale - și pentru modul lor de viață în forma cea mai arhaică și mai curată a fost până la urmă izvorul de seve pentru creația sa de o forță copleșitoare.
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
și goților. În cele din urmă, în jurul anului 282 d.Hr. împăratul Probus i-a învins pe bastarni și a strămutat o sută de mii dintre ei la sud de Dunăre, în imperiu. Aceasta este ultima menționare a bastarnilor în izvoarele istorice. Că populație germanică, între 182-180 i.en., se situau în zona gurilor Dunării, unde au primit solia regelui Macedoniei, Filip al V-lea, care le-a promis ținutul locuit de dardani dacă îi sprijină în lupta împotriva romanilor. Astfel
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]