22,363 matches
-
formativ (pentru capacități, competențe), dar și educativ (pentru motivație, trăiri, voință, atitudine), pentru a asigura apoi realizarea progresului în raport cu obiectivele. • Face parte integrantă din procesul educațional normal, chiar fiind însoțit și de erori, dificultăți. Este un proces de informare, de judecare și de apreciere, cât mai științific și obiectiv, a modului de câștiga Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă re a experienței de învățare, în derularea ei. Valoarea ei: pentru a ajuta elevii să-și formeze competențele așteptate, în mod progresiv, fără a pierde
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigmatic în actualitate deși nu poate fi ignorat principiul după care acestea variază după concepția asupra acestui proces (ce, cum, care, cât). Astfel sunt deosebite: criterii generale, criterii de realizare a sarcinii sau situației date și criterii de apreciere, de judecare a reușitei realizării. Iar literatura pedagogică a evidențiat (Roegiers, 2004b, pp. 70-74) patru dintre acestea, cu efecte practice recunoscute: evaluarea apreciată cantitativ pe baza utilizării măsurării, evaluarea reușitei în pedagogia prin obiective, aprecierea în modelul acțiunii formatoare bazată pe evaluarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat prioritatea criteriilor date
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a criticii imanente a lui Hegel. Critica imanentă este realizată "fără referire la o metodă articulată independent sau la criterii transcendente" (Hutchings 1999: 99). Urmând sfatul lui Hegel, teoria critică internațională trebuie să recunoască faptul că resursele pentru critică și judecare pot fi găsite numai "imanent", adică în societățile politice deja existente, de unde este lansată critica. Resursele critice invocate nu cad din cer, ci apar din dezvoltarea istorică a unor instituții legale și politice concrete. Sarcina teoreticianului politic este așadar de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aceste puteri, care sunt revendicate de statul suveran ca indivizibile, inalienabile și exclusive sunt: monopolul mijloacelor legitime de violență asupra teritoriului, dreptul exclusiv de a percepe impozite în interiorul jurisdicției teritoriale, dreptul de a cere devotament politic complet, unica autoritate pentru judecarea disputelor dintre cetățeni și dreptul de a fi unicul subiect al drepturilor și reprezentării în dreptul internațional (1998: 28-9). Combinarea acestor puteri de monopol a inițiat ceea ce Linklater numește "proiectul totalizator" al statului modern westfalian. Efectul a fost producerea unei concepții
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin echilibru, luând printre ai săi locul unui profet!” (Ibn Țolha al-Qirši an-Nașibi) Întâi judecă-te pe tine, apoi judecă pe altul. (Dreptul de a-l judeca pe altul n-ar trebui să ți-l dea decât responsabilitatea arătată În judecarea și evaluarea propriilor fapte.) „Dacă n-am avea defecte nu ne-ar face atâta plăcere să le observăm pe ale celorlalți.” (La Rochefoucauld) Este mult mai costisitoare răzbunarea, decât uitarea ei. (Pentru că răzbunarea Întețește ura, făcându-l pe agresor să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vârsta maturității, și-a avut antecedentele În unele confidențe discrete pe care le-ai realizat În copilărie). Μ Pentru sufletele mai simple, Dumnezeu nu reprezintă altceva decât acea autoritate morală copleșitoare care, deși inexplicabilă prin natura ei, este necesară pentru judecarea comportării oamenilor și pentru silirea justiției pământene să fie corectă (credința lor este deci una afectivă, bazată În principal pe un sentiment de teamă față de calitatea faptelor lor, dar și pe unul de speranță reconfortantă că valori cum sunt binele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
infleunța directă a epistemologiei lui Michel Foucault - epistemologia literaturii Înțeleasă ca istoria ideii literaturii moderne. Conform acesteia, literatura modernă apare În momentul În care se conturează divorțul dintre cuvinte și lucruri, adică În preajma nașterii esteticii și a Criticii facultății de judecare a lui Kant, care afirmă libertatea și gratuitatea artei. Această concepție puristă, extinsă asupra literaturii, a dus la sacralizarea ei urmată, firesc, de desacralizarea și deconstrucția ei, la care asistăm astăzi, o dată cu impunerea unei concepții culturaliste a literaturii relativizată pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trăit șocul întâlnirii cu alte popoare și de la înălțimea acestor descoperiri încerc să judec. * Să gândim comunismul și din prisma legăturii sale cu modernitatea, aceasta fiind cea care i-a facilitat apariția. Poate că judecata comunismului trebuie să înceapă cu judecarea modernității. Comunismul, ca și fascismul, este rezultatul încrederii în puterea rațiunii umane, mesianismul preluând tonuri și accente iluministe. Ambele totalitarisme sunt doar câteva din exemplele de bine cu de-a sila pe care omul iluminat le face semenului. Revendicăm întotdeauna
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
e aceeași dispoziție afectivă (Întâlnire cu un necunoscut, p. 286). Ar fi vorba de o deschidere către perceperea de sine ce îmbracă aceleași tonalități afective; așteptarea de sine se face pe același fond afectiv. Jurnalul livrează grade de comparație pentru judecarea eului propriu. * Uneori scrisul, în loc să se rezume la redarea gândurilor și trăirilor, adaugă un conținut nedefinit existenței mele și claritatea unui observator obiectiv. Semn că presupune atât o dedublare cât și un spor al ființei dintâi. * A scrie un jurnal
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
își capătă sensul expresiile "puțină distracție" sau "multă distracție"? Ce definiție a umanului justifică clasificarea unor epoci anterioare ca fiind marcate de puținătatea distracțiilor, calitatea vieții fiind considerată scăzută în acele vremuri? Și, în definitiv, care este rostul distracției în judecarea umanului? Cred că distracția își capătă sensul în cadrul unui discurs despre libertate, accentul căzând pe eliberarea față de muncă. Este forma de libertate promisă celor ce trebuie să muncească, ca surogat de Eden adus în imanență. Cei ce văd în muncă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor psihobiografice Am prezentat tipurile psihomorale umane și modelele psihobiografice care le corespund acestora. Vom analiza În continuare semnificația morală a acestor tipuri. Se impune o precizare. Judecarea tipurilor morale umane sau biografice trebuie raportată la relațiile existente Între eul personal și supraeul moral, pe de o parte, iar pe de altă parte, la inconștientul pulsional primar. Fiecare tip de persoană și modelul psihobiografic care-i corespunde este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de apoi este așteptată cu neliniște și fior. Ce voi răspunde În fața conștiinței supreme? Quid sum miser tunc dicturus?, este tensionata interogație care cuprinde În ea Întreaga panoramă a vieții trăite, este așteptarea răspunsului final, care nu este altceva decât judecarea destinului personal. Efectele Judecății de apoi. Judecata de apoi este un bilanț moral al existenței persoanei umane. Dincolo de aspectul mitic, ea vine dintr-o grijă, o permanentă preocupare a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare. Art. 32. - Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor are obligația de a informa organul de urmărire penală sau instanța învestită cu judecarea infracțiunii ori, după caz, instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile, cu privire la cererea de compensație financiară ori cu privire la cererea prin care victima a solicitat un avans din compensația financiară. Art. 33. - (1) Fondurile necesare pentru acordarea compensației financiare sau a avansului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
centru, ci spre margine. O fi fost „hanul cu cerdac” de la marginea tîrgului, de care pomenește Costache Radu, sau unul de pe la gară, asta n-am cum să știu. „Tu ai murit...” Una din greșelile ce se fac în legătură cu Bacovia e judecarea lui exclusiv după descrierile în care e înfățișat ca bolnav, la limita supraviețuirii și după fotografiile din anii ’30 și de la sfîrșitul vieții. Toate astea estompează celelalte descrieri (nu mai puțin autentice), în care apare dinamic, jovial, cu inițiativă. Deși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
10% dintre proiectele evaluate în teren (proiecte alese în mod aleatoriu), FRDS asigură efectuarea unor evaluări încrucișate, astfel încât să se verifice acuratețea datelor faptice și a informațiilor calitative făcute de evaluatori și, în același timp, să se dezvolte compatibilitatea de judecare a multiplelor situații din teren prin prisma procedurilor FRDS. Aceasta presupune revizii efectuate de doi evaluatori diferiți ce analizează proiecte relativ similare din punct de vedere al tipului de proiect. Evaluarea calității procesului de evaluare se va face de către personalul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anul 1950, după constituirea federației cultelor neoprotestante, o parte din elementele dușmănoase și fanatice nu au fost de acord cu afilierea cultului penticostal la federație, desprinzându-se de acesta și formând în București patru grupări disidente ilegale. Deși, cu ocazia judecării și condamnării elementelor de mai sus, a fost demascată activitatea lor dușmănoasă în fața unui mare număr de credincioși sectanți, totuși P.G., conducătorul celei de-a patra grupări ilegale din București, continuă să desfășoare același gen de activitate. Astfel, P.G., ajutat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și constituie realizarea unui proiect. În fine, ea transformă actorul și obiectele acțiunii. Această viziune globală va fi continuată prin teoria praxis-ului prezentat ca acțiune revoluționară de clasă, începând cu Marx. Pe linia lui Immanuel Kant (Critica facultății de judecare), Hannah Arendt (1906-1981) așază activitatea de judecată la baza gustului, ca practică discriminantă: "Gustul este principala activitate culturală [...], activitatea unui spirit elevat [...]. Gustul produce o cultură, îl scoate pe individ din subiectivitatea sa și îl lansează într-o tentativă de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
respectăm convingerile altora și chiar dacă nu subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt, în litera și spiritul lor, dincolo de care ni se impune aprecierea, judecarea și, în cele din urmă, categorisirea operei, a valorii, originalității și șanselor ei de a transcende vremii în care a fost scrisă și mai apoi înscrisă în patrimoniul peren al culturii naționale. Etichete precum „Labiș - poet al revoluției”, „Labiș - poet
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o scurtă perioadă de timp și Palmyra unde s-au dat rău în stambă și simpatrioții greci. Pentru a dovedi această afirmație, vin cu Faptele apostolilor scrise de Șaul, care după ce este scos de la popreală din Ierusalim și trimis spre judecare la Roma, se justifică în fața rabinilor și fariseilor din acest oraș spunînd la 28,17: ,,Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am fost bă-gat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de simplă echivalență mecanică, ci după un raport de finalitate, identic cu procesul de personalizare. Dacă acest raport se dovedește ca fiind cel exact, atunci anticipările conștiinței se explică din evoluția universului întreg, și perspectiva kantiană devine astfel inutilă".17 Judecarea și interpretarea operei lui C. Rădulescu-Motru trebuie să pornească de la ideea care o instituie ca fapt filosofic, de la "principiul" ei de construcție. Această idee ar putea fi astfel formulată: realitatea reprezintă, în temeiul și evoluția sa, un "personalism energetic"; cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru (chiar dacă interpretarea își asumă de la început o anume perspectivă, anume cea "antropologică"), pentru ca, pe temeiul originalității sale astfel dovedite, să o putem așeza în locul care i se cuvine în spațiul filosofic actual. Căci în cazul judecării în sine, fără dezvăluirea legăturilor cu modelele filosofice anterioare sau cu cele contemporane, dovada de originalitate și autenticitate filosofică nu s-ar putea justifica; dar nu ar fi posibilă nici proba privind instituirea în operă a filosofiei ca atare, filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi") prin principiul finalității (omul este scop final al existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]