25,611 matches
-
perioada biruinței, (Anexa 5.1.) precum și articolul din 6 decembrie 1940 cu titlul „Destin evanghelic”. „Ultimul act din drama vieții Căpitanului a început în Săptămâna patimilor. Atunci a fost smuls din mijlocul oamenilor, a fost judecat și aruncat de către cei răi, în întunericul umed al temniței, pe care n-a mai părăsito niciodată. Dușmanii neamului s-au repezit asupra lui ca niște fiare la pradă. O întreagă clasă de conducători și-a aruncat la coș morala convențională a umanitarismului, predicat în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a deschis ferestruica.» M-a întrebat. «Ai fost comunistă?» Iar eu am răspuns: «Am fost, sunt și voi fi». La care mi-a răspuns: «Bravo.» Ar trebui să se știe că, spre surprinderea mea, nu s-au purtat de loc rău. Ba din potrivă au fost chiar cumsecade.” Indiferent de gândurile intime și planurile de viitor, atât ale Mișcării Legionare cât și ale comuniștilor acordul de non-beligeranță s-a perfectat, neștiindu-se până azi dacă a fost sub forma unui act
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
adus aici, să-și ispășească păcatele față de poporul muncitor etc. etc”. De altfel și din exprimările ocazionale ale unora din personalul securității, se putea deduce mentalitatea care li se inocula acestor organe de execuție, alese pe sprânceană, dintre cei mai răi și primitivi și fără de orizont. Astfel, un ofițer, care asistase la vizita medicală pe care o făcuse un doctor, lui Costache Oprișan, în pragul morții, adus de Gh. Calciu, la protestele acestuia pentru tratamentul care se aplica unui bolnav grav
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se mișca rezemându-se de pereții celulei. Nu ne-a spus unde fusese dus și care a fost subiectul anchetei. Văzând că nu are chef să vorbească despre asta, nici noi nu l-am iscodit. Am interpretat starea lui mai rea datorită faptului că nu mai făcuse mișcare la Interne și nici nu fusese scos la aer. Viața a început să curgă în celula noastră în același ritm monoton, de data asta numai în trei, căci cel de-al patrulea, Nuti
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de basm și legendă, de la Sâmbăta de Sus, de acolo ne-a venit ca un dar, Nicolae Petrașcu, luptător, gânditor și jertfitor, influențând destinul românesc. La răscrucea Istoriei Naționale, când neamul nostru era pândit de dușmani interni și de vecini răi, el s-a înarmat sentimental și rațional cu puteri lăuntrice, fiind mereu gata de luptă, îndrăznind a fi ofensiv. Nicolae Petrașcu a călcat hotărât și puternic pe urmele lui Corneliu Codreanu-Căpitanul și pe ale întemeietorilor Legiunii Arhanghelul Mihail, ținând pasul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întâiul volum dintr-o colecție pe care o așteptăm cât mai bogată „Români în istoria universală”. Acest prim volum din colecție a mai primit un sub titlu: Corneliu Zelea Codreanu în fata istoriei. După un proces înveninat de ură și rea credință, cu acuze mincinoase care - cu toată frica de impietate - te duc în mod firesc cu gândul la procesul Mântuitorului și după epuizarea tuturor căilor legale de atacare a sentinței, Căpitanul este depus în închisoarea de la Râmnicu Sărat pentru executarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
strada Zoe Grand. 107. 5 noiembrie 1942. Ordinul nr. 916.415 al Marelui Stat Major, Secția I, privind categoriile de abateri ce urmează a fi sancționate cu deportarea în Transnistria. 108. 20 noiembrie 1942. Referat al Cercului Teritorial București cu privire la relele tratamente aplicate evreilor din detașamentul de lucru ce își desfășura activitatea pe lângă cantina din strada Zoe Grand. 109. 24 noiembrie 1942. Nota nr. 607.532 a Comandamentului Corpului 4 Teritorial refe ritoare la Ordinul Marelui Stat Major nr. 920.220
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să ia și măsuri disciplinare. Aceste măsuri să se ia atât asupra grupului de lucrători, care au realizat randament scăzut cât și contra supraveghetorilor evrei, care nu au pus interes în stimularea lucrătorilor, pe care îi are în grijă. Când reaua voință se constată în cazuri izolate, să se ia măsuri atât ca plată cât și disciplinar, contra acelora care dovedește reaua voință. 5. Pentru restul personalului evreu, căruia i se dă alte utilizări decât munca propriu zisă și anume: supraveghetori
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și contra supraveghetorilor evrei, care nu au pus interes în stimularea lucrătorilor, pe care îi are în grijă. Când reaua voință se constată în cazuri izolate, să se ia măsuri atât ca plată cât și disciplinar, contra acelora care dovedește reaua voință. 5. Pentru restul personalului evreu, căruia i se dă alte utilizări decât munca propriu zisă și anume: supraveghetori, cei însărcinați cu aprovizionarea, bucătari, etc., plata să fie tot lei 45 pe zi, indiferent de funcție, aplicându-se la nevoe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
52835, din 12.8.1941, al Domnului Ministru al Lucrărilor Publice și comunicațiilor plata să fie tot de 45 lei/zi. Și la plata acestora să se aplice aceleași corective disciplinare, cât și pentru lucrători, în cazul când se dovedește rea voință. 7. Deoarece pe luna August randamentul ar putea fi în general mai redus decât cel normal la toate șantierele, nu din rea voință ci din lipsă de obișnuință a lucrătorilor și dacă s-ar aplica reducerile de plată după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plata acestora să se aplice aceleași corective disciplinare, cât și pentru lucrători, în cazul când se dovedește rea voință. 7. Deoarece pe luna August randamentul ar putea fi în general mai redus decât cel normal la toate șantierele, nu din rea voință ci din lipsă de obișnuință a lucrătorilor și dacă s-ar aplica reducerile de plată după randament, majoritatea din ei nu ar putea primi nici drepturile de hrană, cu onoare vă rugăm a aproba ca în mod excepțional, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
integral, adică 45 lei/zi, aceasta în cazul când lucră torii au depus râvna și interesul cuvenit, urmând ca la 1 Septemvrie să se aplice sancțiunile indicate mai sus, totuși dacă în unele șantiere, chiar în timpul lunei August se constată rea voință, să se ceară Comandamentului Detașamentului să se ia măsuri disciplinare contra acelora ce s-au făcut vinovați, iar D-nii. Inspectori Conducători să fie sesizați să le aplice amenzi, raportându-se și Direcției respective [...] pentru ratificare. 8. În zilele de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de [intemperii], plata să se facă tot cu același salariu cu cât s-au plătit zilele de lucru din perioada anterioară acelei zile de sărbătoare sau [intemperii], adică pentru cei buni să se plătească 45 lei/zi iar pentru cei răi atât cât li se cuvine pe baza randamentului [avut] din cauza lipsei de bunăvoință. 9. Pe timpul deplasărilor dela un șantier la altul cu grupurile sau individual, în interesul lucrărilor, plata se va face integral cu [45] lei/zi. 10. Pontajul să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
boala este de lungă durată, administrația CFR să nu mai aibă nici o obligație față de lucrători și cu avizul medicului CFR să fie înapoiat la domiciliu pentru tratament în condițiunile pct. 4 de mai sus. 8. Când se va constata că [reaua] stare sanitară se datorește lipsei de interes pusă în executarea [profesiunei] de către medicul evreu respectiv, acesta să fie imediat înlocuit și utilizat ca lucrător obișnuit, aplicându-i-se și sancțiunile de plată disciplinare arătate la pct. A. 4. 9. Plata
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de secție și aprobați de inspecție, din inginerii, subinginerii sau arhitecții sosiți cu grupul de evrei. Acei supraveghetori, vor rămâne răspunzători de prezența comanda mentului lucrătorilor, de sub grija lor, precum și de execuția lucrărilor conform cu dispozițiunile primite. Lipsa de interes sau reaua voință dovedite puse în îndeplinirea însărcinării ce au primit, să se sancționeze prin înlocuirea dela postul de conducere ce i s-a încredințat și utilizarea lui pe timp limitat sau permanent ca lucrător obișnuit. În acelaș timp să i se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
imediat. III. Lucrătorii evrei vor executa lucrul zilnic, cu bucata. Cei care nu vor termina lucrul zilei, nu vor primi hrana de seară și se va aplica pedepse severe celor leneși și îndărătnici. Toți cei care vor da dovadă de rea voință la lucru vor fi formați în echipe speciale și li se va aplica regimul cel mai sever, pentru a lucra con form programului de lucru. Comand. Comp. I. Drumuri Căpitan, Voloșevici ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 25
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a rămâne mai departe în cazarmă, prestând astfel serviciul de 12 ore încontinuu, desavantajați pentru programul de 7 ore a evreilor. 4) Evreii nu pot fi lăsați singuri să lucreze dela ora 13 la ora 15, întrucât majoritatea sunt de rea credință și numai prin control și impulsuri produc lucru, rămânând singuri nu dau nici un randament fără supraveghetori, și nu ar mai avea nici un rost menținerea lor până la orele 15. Dispozițiunile Dvs. rugăm a ni se ordona. COMANDANTUL BATAL. IV. ADM-TIV
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care face ca evreii să nu mai consume hrana ce li se dă la cazan; în loc s’o mănânce, o aruncă, risipind astfel alimentele. 6) - S’a constatat că nu s’a depus nicio grije pentru asigurarea circulației pe timp rău. Drumurile din zona detașamentelor, acelea care conduc la șantierele de lucru sunt impracticabile, îngreuind împrospătările și transporturile. Pentru înlăturarea acestei stări de lucruri, se dispun următoarele măsuri: 1) - Comandanții detașamentelor de lucru vor asigura o vigilentă disciplină a evreilor, sancționând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Centrala Evreilor din Ro mânia că evreii deportați în Transnistria au fost readuși în țară „în virtutea înaltei deciziuni a DOMNULUI MAREȘAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI”. Marele Stat Major neavând nicio cunoștință nici de aprobarea DOMNULUI MAREȘAL și nici de reveni rea în țară a acelor evrei, a întrebat cu raportul Nr. 430.566/1943 Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, cerând relațiunile necesare. Cabinetul Militar al Conducătorului Statului răspunde cu Nr. 127.200/1943 că, „nu are cunoștință de această chestiune”. Aceiași
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în subordinile Comp. 4-a Poduri. a, b) - SITUAȚIA LUCRĂRILOR PROECTATE ȘI EXECUTATE, în cursul lunii Iu nie 1944, se găsește detailată în anexă și harta cu traseele Batalionului. c) GREUTĂȚI ÎNTÂMPINATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR ȘI CAZAREA EVREILOR: În afară de timpul rău și sărbătorile legale, în care nu s’a lucrat, lu crările merg mai greu, din cauză că mare parte din evrei, sunt în vârstă de peste 40 ani. Deasemenea mare parte din ei, sunt rău echipați. Printre ei sunt unii, care raportează că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ai zice pește. Trei mii șapte sute cincizeci de yeni? Ceva nu era în regulă. Am greșit sigur undeva. Mi-au transpirat palmele. În cei trei ani de când îmi număram mărunțișul din buzunare n-am greșit nici măcar o singură dată. Semn rău. Trebuia să fac ceva înainte de a se dovedi că era așa, înainte de a pierde tot ce-am dobândit. Trebuia să-mi revin neapărat. Am închis ochii și mi-am golit cele două emisfere ale creierului de parcă aș fi șters lentilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și l-a mâncat cu poftă. — Nu se face să mă laud, dar trebuie să recunoști că sunt bune. Nepoata dumneavoastră face mâncare bună în general? — N-aș putea spune asta, dar în materie de sanvișuri este excelentă. Nu sunt rele nici celelalte mâncăruri, dar nu egalează sandvișurile. Chiar că are talent! — Da, are. Tare aș vrea să o apreciezi la justa ei valoare. Dacă aș lăsa-o pe mâinile tale, aș face cu siguranță un lucru bun. Să mi-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la masă farfuriile, în care a pus mâncarea și câteva felii de pâine cu alune. Ne-am așezat față-n față și am mâncat fără să scoatem o vorbă. Tocana avea un gust cu totul aparte, dar nu era deloc rea. Nu mai mâncasem așa ceva în viața mea. Când am terminat tot ce era în farfurie, am avut senzația că mă încălzisem pe dinăuntru. Mi s-a servit apoi ceai fierbinte. Ceai verde și amar. Cititul viselor nu era o treabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
da. — Și mama avea. Numai că ea a dispărut când aveam eu șapte ani. Avea suflet, așa cum ai și tu. — A dispărut? — Da, dar nu-mi place să vorbesc despre asta. Nu e bine să pomenești persoanele dispărute. E de rău augur. Hai, spune-mi ceva despre orașul în care-ai locuit înainte! Nu se poate să nu-ți amintești absolut nimic. — Nu-mi amintesc decât două lucruri: orașul nu era împrejmuit de un zid și umbrele ne însoțeau când ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unde se varsă... și cam atât. A ieșit pe ușă fără să-mi arunce măcar o privire. După ce-a plecat, mi-am repetat conștiincios tot ce-a zis. Deci... Zidul, pădurea de est, gurile râului. Nu era o idee rea să fac o hartă. Asta însemna că trebuia să cunosc orașul și puteam să-mi omor timpul în mod folositor. Dar ce mă bucura cel mai mult era că Umbra mai avea încredere în mine. La puțin timp după aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]