23,741 matches
-
mc/s) / data = 15.700 / 23.04.2006. Flora din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
așezării, Măgurele și Odaia, precum și noul cartier, Taberei (cunoscut popular sub denumirea de "„Catanga”", pentru că ridicarea acestui cartier a început în anii 1960 când în Africa, mai precis in provincia Katanga din Zair, era în toi un conflict armat deosebit de sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Turnu Măgurele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,69%), cu o minoritate de romi (2,78%). Pentru
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
din oraș sau la cele din apropiere, din zona Plaiul Foii, Poiana Mărului sau Tohănița-Predeluț. Ei pot practica în timpul petrecut la Zărnești alpinismul, echitația (călăria), drumețiile montane sau se pot delecta privind natura în adevărata ei splendoare, în cele mai sălbatice zone din Europa și anume în Piatra Craiului, unde populația de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracție turistică a zonei Zărneștiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
sau Tohănița-Predeluț. Ei pot practica în timpul petrecut la Zărnești alpinismul, echitația (călăria), drumețiile montane sau se pot delecta privind natura în adevărata ei splendoare, în cele mai sălbatice zone din Europa și anume în Piatra Craiului, unde populația de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracție turistică a zonei Zărneștiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului. Se mai pot practica plimbările cu căruțele trase de cai spre satele apropiate
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
inclus golul de munte cu vegetație alpina și subalpina, precum și bradul de pădure din regiune. Culmea principala - între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatră Albă (2061 m) - adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adăpostește Căldarea Buhăescu - Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de Duminica Mironosițelor (a 3-a duminică a Paștelui), aflat în comuna învecinată Bela; • Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafață de 91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă; • Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădișteanul care a ridicat acest lăcaș în semn de slavă față de Dumnezeu; • Monumentul eroilor orașului Pucioasa căzuți în Primul Război Mondial amplasat în
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
bere. Faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpătarea și sugera o dietă compusă din “pâine, carne, legume verzi și zythos (bere)”. Alți scriitori greci timpurii ca Herodot și Xenofon menționează berea de asemenea în scrierile lor. Romanii apoi au arătat triburilor sălbatice din Britannia tainele fabricației berii. Regina Elisabeta, în timp ce călătorea prin țară, trimitea întotdeauna curieri înainte pentru a degusta berea locală. Dacă aceasta nu se ridica la standardele necesare o rezervă era trimisă imediat din Londra către ea. Tatăl lui William
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
varză de mare ("Crambe maritima"), pătlăgină ("Plantago cornuti"), ață de mare ("Ruppia maritima"), brândușă de nisip ("Merendera sobolifera"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria" și "Dianthus bessarabicus"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), grășătoare ("Sagina maritima"), chimionul porcului ("Peucedanum arenarium"), valentiță ("Tanacetum milefolium"), vanilie sălbatică ("Heliotropium curassavicum"), vioreaua de baltă ("Hottonia palustris"), otrățel ("Onosma arenaria"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
național adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
un înger, întâlnește Sfânta Familie în drumul spre Egipt. În această scenă, Ioan îl recunoaște pe Isus drept Cristos, Fiul Domnului. Scena emoționantă, de o frumusețe deosebită, impresionează prin grația personajelor ce-l înconjoară pe pruncul Isus, într-un peisaj sălbatic, dominat de stânci și cascade. Deși lucrarea este destul de mare, 200 x 120 cm, nu este atât de complexă pe cât au dorit călugării de la San Donato, având doar patru personaje în loc de cele cca. cincizeci cerute, și un peisaj sălbatic în loc de
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
peisaj sălbatic, dominat de stânci și cascade. Deși lucrarea este destul de mare, 200 x 120 cm, nu este atât de complexă pe cât au dorit călugării de la San Donato, având doar patru personaje în loc de cele cca. cincizeci cerute, și un peisaj sălbatic în loc de unul arhitectural. Lucrarea a fost totuși terminată, practic au fost executate două versiuni ale aceleiași lucrări, una rămasă să decoreze capela Confreriei, cealaltă rămânând în posesia lui Leonardo da Vinci, care a luat-o cu el în Franța. Călugării
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
un plebiscit, unirea a fost confirmată în aprilie 1938. Austria a fost incorporată în al Treilea Reich și a încetat să existe ca țară independentă. Arianizarea averilor austriecilor de origine evreiască a început imediat în martie cu așa-numita fază „sălbatică” (adică extralegală), dar în curând a fost structurată legal și birocratic, ca proces de deposedare a evreilor de toate proprietățile lor. Naziștii au denumit Austria „Ostmark” până în 1942, când ea a căpătat numele de „Alpen-Donau-Reichsgaue” (Provinciile Alpi-Dunăre). Unii dintre principalii
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
de înflorire. Un cutremur deosebit de violent, din 25 octombrie 986, a provocat bisericii asemenea stricăciuni încât s-a gândit închiderea ei definitivă. Restaurarea a durat până în anul 994, revenind arhitectului Tridates. In fatidicul an 1204, Sfânta Sofia a fost jefuită sălbatic de nobilii creștini apuseni participanți la Cruciada a IV-a. Jaful a durat trei zile, timp în care locașul a fost golit de icoane prțioase încadrate de aur, argint și pietre prețioase, de candelabre din argint și aur, de cruci
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
populare la Roma și apoi cu pasiuni exagerate la Constantinopol. Cu timpul Hipodromul, ca loc de adunare masivă a locuitorilor a devenit și loc de adunări pentru comunicări, de dispute politice, centru civic de dezbateri și chiar loc de manifestări sălbatice. Istoricul începuturilor In anul 196 e.N, împăratul roman Septimius Severus (193-211 e.N) a cucerit orașul Byzantion de pe malul Bosfor-ului, după trei ani de asediu greu. Orașul rămăsese credincios lui Niger, contracandidatul lui Septius Severua la tronul Imperiului Roman
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Chersones. După zece ani cel mutilat s-a întors pe tron și a avut șansa să captureze pe doi uzurpatori ai tronului său, [[Leontius]] și [[Tiberius al III-lea]]. A dipus să fie târâți pe străzi și masacrați de populația sălbatică, iar el i-a așteptat pe "Hipodrom" unde în văzul tutor le-a pus pe ceafă câlcâiul încălțat în purpură, în delirul tribunelor. După demonstrația puterii, celor doi li s-a tăiat capul la Cynegion. Patriarhul Callinicos, care participase, în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
începutul domniei lui [[Justinian]] și a pornit de la confruntarea a două facțiuni ale galeriei, transformate în facțiuni politice și religioase, Verzii și Albaștrii, în anul 532 e.N.(mai existau facțiunile Albilor și a Roșilor). Revolta s-a transformat într-o sălbatică devastare a capitalei și a monumentelor și într-o acțiune concentrată împotriva puterii imperiale. Tronul suveranului a fost salvat numai de sângele rece arătat de împărăteasa [[Theodora]] și de calitățile de commandant ferm ale generalului [[Belizarie]]. Armata, credincioasă lui Belizarie
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]