22,890 matches
-
deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de referință obiectual, în care demersul răspunde necesităților derivate în primul rînd din comunicarea vizuală. Nu poate fi neglijat faptul că localizarea în spațiul muzeal determină o solicitare a tuturor simțurilor: auzul, senzațiile tactil olfactive, este cazul muzeelor de știință și tehnologie, unde activitățile stimulează vizitatorii în a atinge, a apăsa, a manipula obiectele sau a unor muzee în aer liber în care formele comunicării sînt multiple. Există și riscul ca abundența materialului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
că este bine să îl vizionez pe pagina de Internet, deoarece cred că muzeele trebuiesc vizitate live... pentru a trăi momentul"; Consider că unele pagini ale Internetului sînt utile... "; "[...] pe Internet nu poți vedea toate detaliile și nu ai aceeași senzație ca atunci cînd te afli într-un muzeu"; "[...] personal nu am această posibilitate, dar cred că este mai util să se viziteze un muzeu pe Net... deoarece informațiile necesare sînt numeroase și se poate economisi timp [... ] adolescenții preferă să își
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
El a înțeles revoluția în înțelesurile ei intime și a cântat-o dinlăuntrul devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de gândire, de cunoaștere, un spor de entuziasm”. Analizând poezia lui Nicolae Labiș, G. Călinescu observa senzația deosebită de „materie, cuvintele sunt carnale ca fructele, poetul pare în permanență vrăjit de univers. [...] Avem de-a face cu un adevărat poet a cărui frază, chiar discursivă, cântă cu o sonoritate excepțională și care acordă lumii de toate zilele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o așteptare, spre o tăcere orgolioasă, poetul încetând să evoce sau să-i deplângă absența. Spațiul ce îi era destinat e umplut de alte pasiuni: iubirea de adevăr, de creație în Cântec de început. Starea de dragoste provoacă poetului o senzație de diafană transfigurare a lucrurilor, făpturile sînt transmutate într-un domeniu al cântecului și al reflexivității eufonice: „Azi sînt îndrăgostit. E un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună, Oglinzile situându-și-le-n dans, Și brazii mai vuiesc
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub semnul „oboselii”, al unei senzații de rupere a legăturilor, de o rezonanță stranie. Ele par a porni dintr-o liniște mare, dintr-o împăcare paradisiacă, dintr-o stare de beatitudine care nu mai e a vieții, de stingere a impulsului vital, de enigmatică stagnare. „Nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
verbală, stilistică. În imagistică, el recurge ades la elemente din natură, dar și elemente lingvistice din stiluri funcționale cât mai diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct legați de unele trăsături
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Șocatul prezintă o presiune arterială scăzută cu un puls rapid abia perceptibil; respirația superficială și frecventă. Pe coapse, flancuri și spate se observă plăci mari de cianoză. Acestea denotă o intensă vaso- și capilaroplegie cu stază arterială. Gura uscată cu senzația intensă de sete, ochi sticloși cu o privire indiferentă. În întreg acest complex simptomatic, tabloul prim și cel mai alarmant este scăderea presiunii sangvine. Ea este capitală. Când merge progresiv în timpul șocului, sfârșitul este totdeauna mortal și rapid; din contră
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Elias și lăsat testamentar în beneficiul poporului român, sub patronajul Academiei Române și al Fundației Elias. Pentru bucureșteanul care iese din Mânăstirea Cașin sau se întoarce de la Arcul de Triumf percepția Spitalului în spatele perdelei de arbori limitrofa Bulevardului Mărăști conferă aceeași senzație de calitate ca și cea a clădirilor din jur, pentru bolnavul aflat în suferință charisma clădirii impune siguranța iar pentru pacientul spitalizat ieșit pe balconul generos al salonului priveliștea parcului interior cu zăpada curată în timpul iernii dă liniște și relaxare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nefericirii implacabile. Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul și eșecul tragic al arivistului (modelul Julien Sorel este menționat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
și presupunînd ÎNCERCAREA CALIFICANTĂ, încercarea hotărîtoare (sau principală) duce la CONJUNCȚIA SUBIECTULUI și OBIECTULUI. ¶Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și PERFORMANȚĂ. încercare principală [main test]. Vezi ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE. închidere narativă [narrative closure]. O concluzie care dă senzația că o narațiune sau o SECVENȚĂ narativă a ajuns la SFÎRȘIT și care îi oferă coerență și unitate ultimă, un sfîrșit creînd în destinatar sentimentul de finalitate și completitudine meritată. ¶Hamon 1975; Kermode 1967; Miller 1981; Smith 1968; Torgovnick 1981
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lumea de basm de la moșia Câmpurile, vacanța ca expresie a libertății totale, curiozitatea stârnită de legende și superstiții, focul ireal de la Poiana Sărată jalonează evoluția spre maturitate și, implicit, accesul în lumea adulților. Importanța amintirii, a conservării micilor experiențe și senzații dă un caracter particular narațiunii, care atinge pe alocuri un dramatism spectaculos, așa cum se întâmplă în descrierea unei furtuni ce pare un „sfârșit de lume”. Visul, halucinația datorată bolii (Pia și verii ei se îmbolnăvesc de anghină difterică), oglinda ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
sistemului conștient este legată de sistarea proceselor de reflecție și de raționare; - diminuarea aproape totală a percepțiilor. Somnul solicită această deconectare în raport cu lumea exterioară. Astfel, atunci când dormim, în general nu suntem deranjați, și deci treziți, de stimuli exteriori sau de senzații interioare. Vom vedea că visul participă activ la această protecție. Totuși, un stimul prea violent sau o excitare endogenă prea puternică ne poate trezi, fenomen ce dovedește că sistemul conștient nu este total absent sau adormit; - este strâns legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
am fi dormit mai bine, greșim; în realitate, fără ajutorul visului, nu am mai dormi deloc (Freud, p. 114). Dacă am mâncat foarte condimentat seara, putem visa că ne potolim setea la un izvor cu apă proaspătă. Percepem, de fapt, senzația de sete. Această excitare, această tensiune ne amenință somnul. Și atunci, visul se ocupă de respectiva nevoie și o alină în mod halucinatoriu. Astfel, putem continua să dormim. Așadar, visul a permis continuarea somnului fără întrerupere. Iată cum l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atunci, visul se ocupă de respectiva nevoie și o alină în mod halucinatoriu. Astfel, putem continua să dormim. Așadar, visul a permis continuarea somnului fără întrerupere. Iată cum l-a protejat, în ce mod l-a ocrotit. În schimb, dacă senzația de sete este prea puternică sau persistă prea mult, visul nu o va putea compensa, iar iluzia sau realizarea fictivă a dorinței nu vor fi de-ajuns. Ne vom trezi și ne vom duce să bem apă. Când un zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
film. Cauza transformării în imagini este în principal legată de chiar proprietățile inconștientului. Visul ia naștere din incoștient, or, incoștientul este compus din reprezentări de imagini (cezi Capitolul I). Prin reprezentări de imagini se înțelege anumite imagini, dar și acțiunile, senzațiile, impresiile, emoțiile. Limbajul visului este așadar limbajul incoștientului. În plus, transformarea în imagini participă la procesul de elaborare a visului, adică la criptarea conținutului ascuns. Caracterul vizual și senzorial al visului îl face, într-o anumită măsură, imposibil de povestit
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
coșmarurile să fie interpretate la fel ca visele. Interpretarea, și în acest caz, nu trebuie să fie nici brută, nici superficială. 2. În exemplul propus, Martine se trezește lac de sudoare, pradă unor emoții puternice. Coșmarul este implicit legat de senzații neplăcute, de o indispoziție interioară și, frecvent, de o trezire bruscă. Dar coșmarul se poate articula și în jurul fricii sau al temerilor inconștiente. Nu mai este vorba de dorințe, ci de o frică irațională sau nerecunoscută. Persoanele deosebit de stresate își
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a căuta coerența, fără a face legături pentru a articula diferitele scene. Trebuie să țină cont de detalii, precizând, atunci când memoria o permite, numărul, culorile, elementele de decor, hainele etc. Trebuie să fie neutră, iar observațiile ulterioare (impresiile, emoțiile și senzațiile lăsate) trebuie notate între paranteze. 4. Analiza: prima etapă va consta în identificarea deplasărilor, condensărilor și simbolurilor (vezi capitolul III). Pentru a le evidenția, ele pot fi subliniate în modul următor: deplasările cu albastru, condensările cu verde, iar simbolurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pot fi înțelese ca o dorință reală sau simbolică de a avea o relație extraconjugală. Poate fi vorba de vise erotice propriu-zise (vezi Sexualitate) sau de situații mai simbolice. Acest al doilea caz se bazează pe impresii, pe sugestii, pe senzații, fără evocarea directă a relației sexuale. Acest tip de vis poate avea o funcție de compensare, așa cum este descrisă în teoria psihanalitică, și poate revela frustrările sexuale sau afective ale subiectului. Visul, la fel ca fanteziile, îi permite persoanei să își
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bruscă (vezi capitolul III) și întrerupe cursul scenariului oniric în general în momentul cel mai critic. Visul urât nu îl trezește pe cel ce doarme, dar îi lasă dimineața un sentiment neplăcut sau ciudat. În orice caz, visele negative generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
rezolve problema. Prin urmare trebuie luate în considerare și celelalte elemente constitutive pentru a înțelege toate semnificațiile. Informații complementare apar dacă asasinul posedă o armă (vezi acest cuvânt). Adesea, el încearcă să sugrume sau să taie gâtul, amenințare ce crește senzația de opresiune. Strangularea, sufocarea și tăierea gâtului sunt revelatoare pentru locul manifestării angoasei situată frecvent la nivelul gâtului sau al chipului (vezi aceste cuvinte). Aceste elemente nu sunt prezente în vis decât pentru a exprima intensitatea temerilor sau a dorințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul trebuie să înțeleagă ce îl înspăimântă, care este natura endogenă sau exogenă a pericolului și simbolismul agenților agresori. Vezi Agresiune. Plăcere Plăcerea este simțită fie fizic, fie sub forma unor senzații agreabile și pozitive. În expresia ei fizică, este adesea corolarul viselor erotice, putând merge până la orgasm. În celelalte cazuri, însoțește eliberarea celui ce visează. Are un rol de compensare (o dorință frustrată în realitate este satisfăcută în vis). Sau arată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații, chinul și suferința resimțite în viața de toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
încă inconștiente sau ignorate. Pune accentul pe necesitatea de a căuta adevărul și cunoașterea, dar și pe acțiunile de armonizare și de reconciliere ce trebuie operate între întuneric și lumină. Strâmt, larg Strâmtoarea simbolizează adesea dificultatea evoluției, încăpățânarea (îngustimea minții), senzațiile de sufocare (claustrofobie), chiar angoasa. Lărgimea evocă noțiunile contrare: libertate, amplitudinea mișcărilor, generozitate, toleranță (spirit larg), încredere. Însă, în sens negativ, lărgimea predispune la dispersare și confuzie. Spre deosebire de îngustarea gamei de posibilități sau de dorințe care autorizează alegerea, ea face
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
musculare și vor transporta mai mult CO2 de la mușchi către plămâni, favorizând reacțiile oxidative (Guyton, 1996, p. 584). * Calitatea proceselor volitive Voința, susținută de complexul motivațional al individului, reprezintă un factor esențial în manifestarea rezistenței. Educarea voinței contribuie la învingerea senzației subiective de oboseală (oboseala psihică), resimțită la un anumit moment, și continuarea efortului de anduranță (Stoica, 2000, p. 106). 3.1.4. CALITATEA MOTRICĂ ÎNDEMÂNAREA Îndemânarea este acea calitate complexă prin care se dirijează întregul nostru comportament motric. Calitățile coordinative
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
legătură și interdependență unele cu altele. În altă ordine de idei, odată deprinderea formată, exersarea trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]