22,233 matches
-
benzi desenate. Criticii de artă, care au avut opinii favorabile despre pictură, așa cum au fost Gertrude Stein și Christopher Morley, au presupus că pictura a fost gândită ca să fie o satiră a represiunii și a îngustimii de vederi dintr-un târg mic, rural. A fost privită ca o satiră și ca o parte a tendinței de a prezenta critic America rurală, dintre care lucrările din 1919 a lui Sherwood Anderson, romanul "", din 1920 a lui Sinclair Lewis, romanul "" și a lui
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
executat de Axă în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. În 1945, Jack Taylor și membrii misiunii Dupont au fost capturați de agentul Gestapo Johann Sanitzer. Sanitzer a cerut instrucțiuni de la RSHA, dat fiind faptul că Taylor îi propusese un târg, dar oamenii lui Kaltenbrunner au subliniat că ordinul lui Hitler preveda ca „toți ofițerii capturați membri ai misiunilor străine trebuiau să fie executați”. Taylor a fost învinuit pentru spionaj, deși el a susținut că era soldat în misiune și a
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
cu caracter social, a fost constituit în timp din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Magia naturală" (1589). Mai multe persoane au căutat să obțină brevetul invenției: Hans Lippershey, care a făcut o demonstrație concretă a unei lunete terestre cu grosismentul 3, la sfârșitul lunii septembrie 1608, Sacharias Jansen care ar fi vândut una la târgul de toamnă de la Frankfurt și Metius. Acesta din urmă a fost susținut de către Descartes, care vorbește despre invenția aceasta la începutul lucrării "Dioptrique" (1637): Îndată ce luneta terestră a fost cunoscută și a început să se răspândească, mai multe persoane, între
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
Colegiul [universitar] Bard), fondat în 1860 sub numele de Saint Stephen's College (Colegiul Sfanțului Ștefan), este un colegiu de din localitatea Annandale-on-Hudson, statul New York, Statele Unite ale Americii. Campusul principal al Colegiului Bard este unul rural, fiind localizat în apropierea târgului (localitate urbană de ordin doi) Red Hook. Campusul este orientat spre fluviul și are o deschidere spre munții . Este, în același timp, parte a "Districtului istoric al ", unul din "". De-a lungul secolului 19-lea, pământul deținut azi de Colegiul
Bard College () [Corola-website/Science/330270_a_331599]
-
nouă, care domina o importantă răscruce de drumuri. Asirienii numeau Samaria Casa lui Omri - Beit Omri sau Beit Humri. În urma înfrângerii lui Omri în conflictul cu regatul Aram al Damascului, arameii au obținut permisiunea de a deschide în oraș un târg (hutzot = străzi) pentru proprii lor negustori. Fiul lui Omri, Ahab (Ahav) (873-852 î.Hr.) a întărit cetatea și a zidit în incinta ei clădiri somptuoase. Una din ele era Casa fildeșului (Beit Hashen), din care s-au descoperit urme în excavațiile
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
spații comerciale ale pieței Sfânta Vineri, între care Hala de zid și fier. Ulița Sfânta Vineri, care lega Palatul Domnesc cu Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din principalele sale zone comerciale. Pe această uliță exista o biserică mai veche, din lemn, cu hramul Sfânta Paraschiva (Sfânta Vineri), biserică înălțată de „marele ctitor Samson”. Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Samson”. Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche, a obținut întâi de la Samson și ulterior de la moștenitoarele acestuia, Agafia Samsonova și fiicele Tecla, Marica și Nastasia, permisiunea de a transfera vechea biserica de lemn în Târgul de sus pentru a construi o nouă biserică din piatră. La începutul secolului al XVII-lea, Nistor Ureche cumpără terenurile din jur „[...] pentru lărgirea locului sfintei biserici dinspre toate părțile și mai întâi în fruntea târgului, cu locuri de dughene
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
biserica de lemn în Târgul de sus pentru a construi o nouă biserică din piatră. La începutul secolului al XVII-lea, Nistor Ureche cumpără terenurile din jur „[...] pentru lărgirea locului sfintei biserici dinspre toate părțile și mai întâi în fruntea târgului, cu locuri de dughene, și le-a îngrădit cu garduri tari” și construiește o nouă biserică din piatră. Construirea de prăvălii la stradă, chiar și de biserici sau mănăstiri, era o practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
biserică din piatră. Construirea de prăvălii la stradă, chiar și de biserici sau mănăstiri, era o practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin închirierea dughenelor negustorilor pământeni sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
secolului al XX-lea) lostrița se găsea în mai multe râuri din România: în Mureș (până la Alba-Iulia), Cerna din Banat (până la vărsare), Dunăre (în zona cataractelor), Olt (în Transilvania, Oltenia și Muntenia), Jiu (în Transilvania și Oltenia), Lotru, Argeș, Râul Târgului, probabil și în Crișuri (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
și ca biserica Ghenghei sau a Ghianghei. Ionașcu Ghenghea a fost, între 26 septembrie 1626-30 iunie 1630, mare vornic al Țării de Jos și apoi mare logofăt (16 decembrie 1630-15 martie 1634). Biserica a fost construită în Mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, pe Ulița Sârbească care apoi va fi numită Ulița Sfântul Ilie și, în zilelele noastre, Strada Vasile Alecsandri, uliță situată între Ulița Goliei (actuala stradă Cuza Vodă) și Ulița de Sus (bulevardul Independenței). În jurul bisericii au fost construite
Mănăstirea Sfântul Ilie din Iași () [Corola-website/Science/330442_a_331771]
-
stradă Cuza Vodă) și Ulița de Sus (bulevardul Independenței). În jurul bisericii au fost construite ulterior chilii, biserica transformându-se în mănăstire care, mai târziu, a devenit metoh al Mănăstirii Buhalnița și a fost mult timp condusă de egumeni greci. Dezvoltarea Târgului de Sus a făcut ca biserica să fie înconjurată de mari proprietăți boierești: la sud era situat Palatul Sturza care adăpostește în prezent Poșta, la nord casa vornicului Vasile Alecsandri, casă în care a fost Muzeul Teatrului, și la nord-est
Mănăstirea Sfântul Ilie din Iași () [Corola-website/Science/330442_a_331771]
-
br> Agenda culturală. Expoziții, Observator cultural, 22.10.2002;<br> Vizitați/ consumați Observatorul cultural, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 24.09.2002;<br> A 10-a Bienala de arte vizuale. Crossings, Observator cultural, 18.06.2002;<br> O zi de târg din viața unui manechin, Marius Chivu, Observator cultural, 28.05.2002;<br> Cum să aleg numai trei nume?, Magda Carneci, Irina Subotici, Observator cultural, 14.05.2002;<br> La 2 ani: site-ul Observatorului, Observator cultural, 5.03.2002;<br
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
locurile sacre era un vechi obicei semit, amintit și în Vechiul Testament (Ieșirea 23:14, 17; 34:23-24; I Regi 1:3). Este probabil ca inițial, pelerinajul să fi avut loc în cadrul cultului solar, la echinocțiul de toamnă. În perioada preislamică, târgurile anuale din Arabia de Nord erau urmate de un pelerinaj la Kaaba și 'Arafa în luna "ḏu-al-Ḥiǧǧa". În anul 7 după "Hegiră", Muhammad adoptă și islamizează vechile rituri de pelerinaj. Pentru islam, aceasta este cea mai importantă moștenire din perioada
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
ilustrând cavaleria poloneză în luptă și în acțiuni militare împotriva cotropitorilor străini. Kossak a produs, de asemenea, o serie de portrete în ulei pentru familii poloneze nobile, inclusiv familiile Fredro, Gniewosz, Tyszkiewicz, Lipski și Morstin. Scenele rustice și pastorale includ târguri de cai, nunti la țară, scene de vânătoare iarna, scene mitologice și grajduri de cai. El a pictat de asemenea, o serie de ilustrații ale literaturii epice poloneze, cum ar fi Pan Tadeusz de Adam Mickiewicz, romanele lui Henryk Sienkiewicz
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
al IV-lea al Istoriei Imperiului Rus, că orașul "Bolohov" se află în guvernământul Podoliei, pe drumul de la Kiev la Halici. În secolul al XVII-lea (1681 - 1683), Transnistria s-a aflat sub jurisdicția directă a domnului Moldovei, Gheorghe Duca. Târgurile de aici erau organizate ca și orașele moldovenești, fiind conduse de șoltuzi și pârgari. Stăpânirea domnilor Moldovei era dovedită și de condicile de socoteli și biruri ale acestora. Centrele mai importante erau Moghilău - ridicat de domnitorul Ieremia Movilă pe moșia
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
Până la momentul invaziei nazisto-sovietice din 1939, aproximativ 90% dintre copii au fost înscriși în școlile din întreaga țară, numărul lor fiind limitat doar de lipsa de personal calificat și lipsa de școli adecvate, mai ales la sate. În 1921, un târg comercial important a fost stabilit în Lwów, imediat după încheierea ostilităților, conceput pentru a facilita noi parteneriate de afaceri în Polonia, dar și cu România Mare, Ungaria și Uniunea Sovietică. Anualul Târg din Est sau "Targi Wschodnie" (așa cum este cunoscut
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
adecvate, mai ales la sate. În 1921, un târg comercial important a fost stabilit în Lwów, imediat după încheierea ostilităților, conceput pentru a facilita noi parteneriate de afaceri în Polonia, dar și cu România Mare, Ungaria și Uniunea Sovietică. Anualul Târg din Est sau "Targi Wschodnie" (așa cum este cunoscut în Polonia), se lăuda în 1928 cu aproximativ 1600 de expozanți, dintre care 400 erau firme străine. Târgul a atras 150.000 de vizitatori în acel an, având tramvaie care făceau legătura
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
de afaceri în Polonia, dar și cu România Mare, Ungaria și Uniunea Sovietică. Anualul Târg din Est sau "Targi Wschodnie" (așa cum este cunoscut în Polonia), se lăuda în 1928 cu aproximativ 1600 de expozanți, dintre care 400 erau firme străine. Târgul a atras 150.000 de vizitatori în acel an, având tramvaie care făceau legătura cu orașul, birou vamal și telefon. Tot în 1928, un târg asemănător a avut loc la Wilno ( acum Vilnius, Lituania) cu scopul dezvoltării afacerilor în nord-estul
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
se lăuda în 1928 cu aproximativ 1600 de expozanți, dintre care 400 erau firme străine. Târgul a atras 150.000 de vizitatori în acel an, având tramvaie care făceau legătura cu orașul, birou vamal și telefon. Tot în 1928, un târg asemănător a avut loc la Wilno ( acum Vilnius, Lituania) cu scopul dezvoltării afacerilor în nord-estul Poloniei. Târgul din Nord "(Targi Północne")a fost vizitat de aproape 180.000 de vizitatori în primul an. Era cel mai mare eveniment local al
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
atras 150.000 de vizitatori în acel an, având tramvaie care făceau legătura cu orașul, birou vamal și telefon. Tot în 1928, un târg asemănător a avut loc la Wilno ( acum Vilnius, Lituania) cu scopul dezvoltării afacerilor în nord-estul Poloniei. Târgul din Nord "(Targi Północne")a fost vizitat de aproape 180.000 de vizitatori în primul an. Era cel mai mare eveniment local al anului, expunând textile, mobilier, animale de fermă, blănuri, echipamente turistice, utilaje de producție și multe alte produse
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
1904), Munchen (1905, 1935), Londra (1906), Roma (1911), Veneția (1914, 1926), Paris (1921), Chicago (1927) și Praga (1927). Picturile artistului pot fi regăsite în aproape toate colecțiile publice din Polonia precum și în numeroase colecții private, poloneze și străine. Cu ocazia Târgului de la St. Louis, Axentowicz a primit un premiu comemorativ ce recunoaște meritele sale în legătură cu Departamentul de Artă Național. La Paris, a primit prestigiosul premiu de Ofițer al Academiei Ordre des Palmes și devine membru al Academiei Beaux - Arts din Paris
Teodor Axentowicz () [Corola-website/Science/329319_a_330648]
-
perioada 1444-1445 a fost jefuit de soldații regali neplătiți, care se întorceau în Polonia, după înfrângerea în bătălia de la Varna. Ca rezultat, Nowe Brzesko, cu toate că era încă oraș, nu diferea de satele locale. Erau puțini meșteșugari și nu se organizau târguri. În 1522, regele Sigismund I al Poloniei a ordonat autorităților locale să marcheze limitele Nowe Brzesko, și să se creeze o rețea de străzi, împreună cu o piață. Locuitorii orașului au fost în permanent conflict cu stareții de la Hebdów, care au
Nowe Brzesko () [Corola-website/Science/329342_a_330671]
-
președinta Societății de Etnologie a afirmat: "“Festivalul este o formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult mai largă. Au loc diferite târguri, iarmaroace, sărbători ale satului în care își anunță dinastiile artistice. Festivalul de la baștina Osoiencelor a foarte potrivit, pentru zilele noastre, pentru familie, prin care s-a transmis tradiția noastră culturală. M-a uimit spiritul acestui festival, întâlnirile care au avut
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]