22,441 matches
-
MSGraph.Chart.8 \s Mortalitatea. În cadrul orașului analizat, mortalitatea a înregistrat variații între 4,4‰ în 1966 și 10,9‰ în 1996. Tendința generală a acestui indicator este să crească, motivele fiind îmbătrânirea populației și criza economică cu care se confruntă Feteștiul. În tabelul 3 se observă că rata mortalității are valori mai scăzute în comparație cu cea la nivelul județului sau al țării. Aceasta se menține în jurul valorii de 7-8‰ din 1967 până în 1993, după care crește la 10,9‰ în 1994
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reprezenta 53%, pentru ca în 1996 să se situeze la 46%; o creștere a populației lucrative din sectorul terțiar (ajunsă la 36% în 1996) o menținere aproape constantă a celor ocupați în sectorul primar (între 15 și 20%). Șomajul Orașul se confruntă cu o lipsă acută a locurilor de muncă, ceea ce a făcut ca numărul șomerilor să crească numai în doi ani de la 2.167 în 2000, la 2.733 în 2002. Conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
următoarele: numărul ungurilor a ajuns în 2002 la o valoare apropiată de cea a anului 1930, după ce aproape se dublase în 1992; grupul germanilor s-a diminuat drastic, ajungând în prezent la doar 6 persoane; cu o situație asemănătoare se confruntă evreii, prezenți cu 3 persoane în oraș; rușii au cunoscut o creștere lentă de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la fel și lipovenii, care astăzi formează un grup de aproximativ 47 de locuitori. Celelalte minorități dețin ponderi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal asupra mediului de migranți români. Modul în care vor evolua aceste practici sociale este însă neclar. Milano Centrale, principala gară din Milano, oferă în timpul duminicilor una
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a schimbat în 2004? Care erau mizele anului electoral în România? Înainte de a cunoaște rezultatele definitive ale alegerilor prezidențiale din România, situația ne permitea să facem o analogie cu situația de dinaintea alegerilor din 1996. Cele două Românii care s-au confruntat în 1996 s-ar putea regăsi din nou față în față. Clivajele societății românești au rămas aceleași? Sondajele politice au arătat că România electorală nu s-a schimbat în acești opt ani. În ciuda refacerii imaginii sale, partidul lui Ion Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
afirmat Cristian Preda, politolog la Universitatea din București. Alegătorii lui Corneliu Vadim Tudor au jucat deci un rol decisiv în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ce s-a derulat pe 12 decembrie și în care s-au confruntat primul-ministru Adrian Năstase și primarul Bucureștiului Traian Băsescu. „Va fi foarte dificil să formăm noul guvernământ și, pentru prima dată în istoria sa de la căderea regimului comunist în decembrie 1989, România ar putea cunoaște o legislatură scurtă și, în câtva
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizarea mentală a informațiilor într-un tablou bine închegat care ar schița cu fidelitate realitatea din spațiul de peste Prut. Se insistă asupra prezentării unor date valide și apropiate de realitatea curentă, iar în lipsa acestora ni se oferă posibilitatea de a confrunta informații din cât mai multe surse posibile, chiar dacă uneori contradictorii sau neoficiale. În lipsa altora, acestea au menirea de a ne informa. De exemplu, apreciind numărul persoanelor aflate ilegal la muncă peste hotarele țării, găsim date furnizate de agenții de presă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor aflate în situații extreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
alta, creează continuu noi oportunități de acțiune. Dacă principala caracteristică a societății moderne este cunoașterea, atunci producția, reproducția, distribuția și realizarea de cunoaștere nu pot evita de a fi politizate. Una dintre cele mai importante probleme cu care vom fi confruntați în următoarea perioadă va fi cum să monitorizăm și să controlăm cunoașterea. Aceasta va duce la dezvoltarea unei ramuri noi a politicii științei: politica cunoașterii. Politica cunoașterii va regla volumul noii cunoașteri, care crește rapid în societate și va influența
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și complexă a societății a dus în mod inevitabil la o sporire însemnată a volumului de date, care tind să aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice organism economic se confruntă cu un volum mare de date, supus unor prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu o frecvență mare. În același timp, datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de informații și cunoștințe Cunoaștere implicită (tacită) experiențe personale dimensiunea informală a funcționării organizației reprezentări comune hărți cognitive valori ale culturii organizaționale „spiritul de corp” În funcționarea lor, organizațiile își construiesc reprezentări despre propria lor stare de cunoaștere; ele se confruntă cu provocarea de a găsi modalități de valorificare a ceea ce știu, dar și cu constatarea paradoxală că nu sunt întru totul conștiente de ceea ce știu, și nici de ceea ce nu știu. În acest sens, este considerată antologică afirmația făcută de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoaștere are și o dimensiune interorganizațională; în societatea contemporană este tipic ca organizațiile să se repereze și evalueze reciproc prin veghea mediului lor ambiant, să urmărească liderii de domeniu, să învețe unele de la altele, să recurgă la imitare, să se confrunte între ele ori să se alieze în scopuri de creare și utilizare a noilor idei28. În asemenea condiții, mediul extraorganizațional devine mai bogat în cunoaștere, ceea ce dă naștere, pentru organizații, la o gamă extinsă de alternative posibile de dezvoltare și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în care liderii întâmpină dificultăți substanțiale în gestionarea elementelor dematerializate. Cum se pot ele măsura? Cum pot fi evaluate și controlate? Cum pot fi dirijate mai bine spre realizarea obiectivelor propuse? Sunt întrebări cu care liderii din organizațiile moderne se confruntă în permanență și cărora încearcă să le găsească răspunsuri, împreună cu cei pe care îi reprezintă. Leadership-ul bazat pe cunoaștere contribuie la dezvoltarea competențelor esențiale pentru instituțiile publice, oferind premisele necesare pentru o administrație performantă care să corespundă cerințelor cetățenilor, pentru
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și implementa decizii la nivelul postului pe care îl ocupăm. Cum se pot ele măsura? Cum pot fi evaluate și controlate? Cum pot fi dirijate mai bine spre realizarea obiectivelor propuse? Sunt întrebări cu care liderii din organizațiile moderne se confruntă în permanență și cărora încearcă să le găsească răspunsuri, împreună cu cei pe care îi reprezintă. Organizațiile bazate pe cunoștințe sunt preocupate de identificarea, cultivarea și dezvoltarea surselor cunoștințelor, ca modalitate majoră de asigurare a unui fond valoros, necesar evoluției competitive
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fapt, utilizarea lor le oferă valoarea ridicată și cu cât procentul de cunoștințe deținut este utilizat mai mult, cu atât se creează premisele asigurării unei performanțe ridicate. 2.4.3. Leadership-ul bazat pe cunoaștere În noua societate, instituțiile publice se confruntă cu o serie de provocări cărora managerii vor trebui să le găsească răspunsuri și pentru care managementul bazat pe cunoștințe poate reprezenta o parte importantă a soluțiilor identificate.<footnote Gh. Gh. Ionescu, E. Cazan, Management, Editura Universității de Vest, Timișoara
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un anumit domeniu, ci ea este deschisă unei game variate de specialiști, deoarece accentul se mută de la specializare către colaborarea multidisciplinară. Este necesar să asigurăm condițiile de manifestare a mai multor puncte de vedere cu privire la problemele importante cu care se confruntă organizația. Chiar dacă tehnologia informațională își asumă o mare parte a responsabilității în această direcție, un impact major îl va avea și structura organizatorică existentă, ca și celelalte sisteme construite. Putem să ne gândim astfel la: structuri organizatorice plate, mai flexibile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
8.1. DEFINIȚII Pe măsură ce apar noi descoperiri medicale Într-un ritm din ce în ce mai rapid, suntem de multe ori confruntați cu o problemă semantică: adesea apare o nepotrivire între termenii pe care-i folosim pentru a denumi o anumită stare patologică și noua noastră concepție asupra acesteia. În cazul termenului „sepsis”, Hippocrate înțelegea un proces similar putrefacției. Acest punct de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
metoda dezagregată prezentată în secțiunea anterioară a lucrării. Deoarece PIB potențial este o variabilă neobservabilă (nu poate fi observată direct din datele statistice), estimarea nivelului său devine una dintre principalele dificultăți în măsurarea deficitului structural. Pentru economia românească ne-am confruntat cu următoarele probleme: datele statistice referitoare la PIB sunt publicate cu întârziere și ulterior sunt supuse revizuirilor; economia românească a suferit în perioada analizată numeroase schimbări structurale, fapt care afectează trendurile determinate, indiferent de metoda de estimare folosită; în plus
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
4 28,2 Intrări ridicate de fluxuri de capitaluri Politică fiscală prociclică 2009-2010 -4,2 -8,3 Intrări ridicate de fluxuri de capitaluri Consolidare fiscală predominant bazată pe reducerea cheltuielilor Sursa: BNR, 2012. România, Bulgaria și țările baltice s-au confruntat cu problema unei explozii a absorbției interne, proces care a cauzat o triplă îngrijorare. Prima a fost determinată de volatilitatea ridicată a surselor de finanțare a creșterii economice. Deîndată ce intrările de fluxuri de capitaluri externe s-au redus (ca
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-3,8 0,23 +11,3 Lituania -5,4 -4,7 0,23 +25,1 Italia -3,2 -2,6 0,20 +14,0 România -8,7 -3,3 1,8 + 20,3 Sursa: Comisia Europeană, Spring Economic Forecast, 2011. Confruntată cu trade off-ul reducerea deficitelor bugetare versus relansarea economică, Romania și-a propus implementarea unui program de austeritate bugetară pentru a reinstaura un minim de sustenabilitate a finanțelor publice. Altfel, al doilea trimestru din 2009 ar fi adus intrarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stat (se detaliază exemplul Chinei). Într-un alt articol, Shirley și Xu (1997b) concluzionează că probleme precum informația asimetrică, stimulentele și angajamentele, respectate sau nu, influențează succesul contractelor de performanță și implicit problema arieratelor. Ramos (1998) recomandă guvernelor care se confruntă cu problema arieratelor să măsoare corect și să recunoască exact mărimea acestor creanțe precum și să stabilească un program temporal adecvat în care aceste arierate să fie plătite. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Tot în același an, Shirley exprima
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetare și, dacă este necesar, va România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare adopta un aviz privind aceste planuri. Riscul apare practic în măsura în care funcționarii Comisiei Europene vor primi niște documente și vor analiza corelațiile macroeconomice cuprinse în acestea. Ne putem confrunta cu situații de asimetrie informațională, în care să apară piedici de la investiții mai mari, ajutoare de stat mai mari, garanții mai mari etc., sau ni se pot face recomandări privind vânzarea unor companii strategice, de exemplu. Ni se poate recomanda
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]