22,240 matches
-
a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici se realizează tot cu ajutorul pompelor de calciu, care expulzează calciul extracelular și spre reticulul sarcoplasmic, dar viteza acestora este mult mai mică. (2) În condițiile scăderii concentrațiilor de calciu intracelular, interacțiunea calmodulină - calciu urmează un model invers față de cel descris anterior, exceptând prezența defosforilării capului miozinic care necesită prezența miozin-fosfatazei. (3) În condițiile variațiilor de lungime, mușchiul neted (în special cel visceral) își poate recăpăta rapid forța de contracție originală, fenomen
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
adevăr, ,,vederea” se află în centrul practicilor folosite de surzi pentru a face față cerințelor vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile pe care le-au urmat, colectivitățile la care s-au alăturat după absolvirea școlii, slujbele pe care le-au avut, poezia și teatrul pe care le-au creat și, în fine
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
sau dirijarea obiectelor prin mișcări de mână și/sau ale brațului care poate sau nu să necesite control vizual continuu, de exemplu: repararea automobilelor, Împachetarea produselor etc.) 4. Relații cu alte persoane Această secțiune se ocupă cu diferite aspecte ale interacțiunii dintre oamenii implicați În diferite feluri de muncă. 4.1. Comunicări Cele ce urmează se evaluează În funcție de cât de importantă este activitatea pentru Îndeplinirea sarcinii de lucru. Anumite sarcini pot implica mai multe sau toate Întrebările din această secțiune. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
forța și verticalitatea morală. Autorii concluzionează că BOR, fiind un adversar redutabil, un pol al rezistenței, a fost reprezentată cu fidelitate În documentele torționarilor săi. Autonomă sau nu față de Stat, Biserica a intrat fără să vrea În rețeaua palierelor de interacțiune a societății comuniste. Ea nu s-a putut sustrage contactelor indirecte sau directe. Unele dintre ele previzibile, altele imprevizibile, „Întîlnirile” dintre PMR/ PCR și BOR au reprezentat ciocnirile dintre două centre de putere cu urmări neașteptate, implicînd semnificații mai largi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nesatisfăcătoare. O alta o reprezintă vulnerabilitatea față de șocurile nefavorabile, dezastre naturale, boli și violența personală". CAPITALUL SOCIAL - Pentru buna funcționare, SGM a adoptat definiția Băncii Mondiale pentru Capitalul Social, ca fiind "instituțiile, relațiile și normele care conturează calitatea și cantitatea interacțiunilor sociale ale unei societăți. Din ce în ce mai multe dovezi indică importanța vitală a coeziunii sociale pentru ca societatea să prospere economic și pentru durabilitatea dezvoltării. Capitalul social nu reprezintă doar suma instituțiilor de la baza unei societăți - este liantul care le leagă." MICROPROIECTE SOCIALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
ARDDZI - Agenția Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale; ... c) BIRD - Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare; ... d) BR - birou regional din cadrul Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale ... e) capital social - instituțiile, relațiile și normele care conturează calitatea interacțiunilor sociale ale unei societăți; ... f) grant - sumă de bani nerambursabilă, acordată de ARDDZI unui primitor pentru finanțarea de microproiecte care să îmbunătățească condițiile de viață, în special pentru grupurile dezavantajate din localitățile miniere, cum ar fi: femei, tineri, copii sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
este cazul VII. Reluare tratament: nu este cazul VIII. Prescriptori pentru tulburările psihice comorbide: medicul specialist-psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică; medicul de familie - cu scrisoare medicală de la medicul specialist - psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică. Constelație specifică de tulburări: alterări ale interacțiunii sociale, lipsa de răspuns la emoțiile altora, alterări calitative ale limbajului, lipsa de utilizare a abilităților, vorbirea la persoana a III a, ecolalie, lipsa de suplețe a expresiei verbale, repertoriu restrîns, repetitiv, stereotip al comportamentelor, nivele variabile de dezvoltare intelectuală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
spălare și igienă a mâinilor [7,15,19,139]. IV Standard Unitățile sanitare trebuie să selecteze și să achiziționeze săpun și/sau produse antiseptice pe bază de alcool (hidroalcoolice) pentru frecarea mâinilor după solicitarea de informații de la producător privind orice interacțiune cunoscută cu produsele folosite pentru curățarea mâinilor sau îngrijirea pielii și cu tipurile de mănuși folosite în spital [7,9,15,32]. B Argumentare Respectarea indicațiilor producătorului la utilizarea produselor antiseptice pentru igiena mâinilor asigură o eficacitate maximă a acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
sau îngrijirea pielii și cu tipurile de mănuși folosite în spital [7,9,15,32]. B Argumentare Respectarea indicațiilor producătorului la utilizarea produselor antiseptice pentru igiena mâinilor asigură o eficacitate maximă a acestora, previne apariția de incidente, accidente legate de interacțiuni cu alte produse și evită afectarea pielii III personalului medical [7,15,140]. IV Standard Unitățile sanitare trebuie să selecteze și să achiziționeze produsele antiseptice pentru igiena mâinilor în funcție de durata de aplicare, volumul unei doze recomandate, intervalul între aplicații, numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
se cunoaște nivelul maxim la care prematurul este supus efectelor adverse, pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile fiind stabilit un maxim de 2-5 ori mai mare decât aportul minim necesar [17,68,69]. Nivelurile maxime trebuie însă evitate pentru că efectele lor biologice, interacțiunile cu restul componentelor din formulă și siguranța lor nu au fost studiate [18]. IV Standard Medicul trebuie să prescrie pentru nou-născutul prematur formule speciale care conțin 125-275 μg/100 kcal vitamina B1 (140-300 μg/kgc/zi) [18]. C Argumentare Aportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
alte activități care asigură creșterea nivelului de bunăstare a familiilor, coeziunea familială și dezvoltarea generațiilor viitoare. 6. Principiul dialogului intercultural - Strategia Guvernului destinată incluziunii minorității rome vizează promovarea educației interculturale și multiculturalismului, promovând astfel cunoașterea specificității culturii romilor și stimularea interacțiunii între cultura majoritară și cea a minorității rome. 7. Principiul nediscriminării și respectării demnității umane în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 1, alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
ore ● Toxicitatea teofilinelor este direct proporțională cu doză administrată. Indexul terapeutic este scăzut, beneficiile devenind vizibile doar în cazul administrării dozelor mari, apropiate de doza toxică. 89,90 (Nivel de evidență A) Deoarece este necesară monitorizarea concentrațiilor plasmatice și a interacțiunilor medicamentoase se recomandă prescrierea teofilinei numai după ce s-a încercat un tratament cu bronhodilatatoare inhalatorii 1 ● Se recomandă precauție la pacienții vârstnici.1 Pot fi necesare asocieri de mai multe tipuri de bronhodilatatoare cu mecanisme de acțiune diferite pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
diminuarea acestui fenomen social este foarte dificilă. Complexitatea firii umane atât pe plan individual, cât și pe plan social constituie o provocare pentru orice soluție simplă. În această lucrare vom încerca să definim și să înțelegem comportamentul agresiv în contextul interacțiunilor sociale. Pentru început vom defini agresivitatea și diferitele sale forme de manifestare, abordând ulterior problematica factorilor și moderatorilor comportamentului agresiv. Cu ajutorul diferitelor studii empirice vom elabora o listă deloc exhaustivă a factorilor individuali și contextuali. Stabilirea legăturilor dintre acești factori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură socială. De aceea, pentru a înțelege agresivitatea umană este importantă analiza contextului social și a factorilor ce o provoacă, fără a ignora
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acestor aspecte, tentativele de a interveni pentru a reduce sau chiar a înlătura comportamentul agresiv sunt din start sortite eșecului. Studiile științifice arată că predispozițiile individului la un comportament agresiv se formeze la vârste foarte fragede în funcție de primele sale interacțiuni sociale la nivelul familiei, atunci când începe să imite comportamentele adulților și să trăiască emoțiile ce însoțesc aceste comportamente. Învățarea și dezvoltarea competențelor socio-cognitive și socio-afective (personalitatea, inteligența cognitivă și afectivă, realizările școlare și sociale) reprezintă factorii cei mai importanți pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează pe instabilitatea temporală și contextuală a comportamentului agresiv. Unele cercetări mai mult sau mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care să asocieze gândurile și sentimentele agresive cu diverse situații sociale. Indivizii cu personalitate agresivă pot dezvolta o sensibilitate cronică la agresivitate. Unii cercetători au demonstrat că aceste persoane generează mai multe idei și istorii dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca victimă, deoarece se așteaptă mereu la ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul rămâne într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar dezvoltarea comportamentelor pro-sociale va întârzia sau va fi inexistentă. Interacțiunea deficiențelor neuropsihologice și a primelor experiențe de viață cu un mediu ostil conduce inevitabil la formarea unei personalități antisociale. Studiul care a încercat să arate cum interacționează diferitele dimensiuni de personalitate cu factorii situaționali pentru a influența comportamentul agresiv semnalează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se dezvoltă de la vârste foarte mici și se perfecționează în timp. Experiențele personale de ordin social îl pot face pe individ să-și dezvolte convingeri și atitudini diferite în ceea ce privește legitimitatea socială a comportamentului agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce pot sta la originea comportamentelor agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii 1960 au permis identificarea unor condiții de declanșare a comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
durerea fizică, ea putând fi, printre altele, și o reacție la tot ce ar putea amenința bunăstarea individului. Factorii situaționali ai agresivității pot fi ordonați în două categorii: factori ce vizează mediul fizic al individului și factori ce rezultă în urma interacțiunii sociale. Mediul înconjurător contexte în care se manifestă agresivitatea Studiile istorice și de documentare arată că anumite caracteristici ale mediului înconjurător pot deveni surse de anxietate și de suferință pentru individ. Evenimentele istorice din anii 1960 le-au permis americanilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o sarcină cooperativă. În funcție de natura sarcinii de îndeplinit, indivizii reacționează diferit în cazul condiției de mare densitate. Diferitele studii asupra copiilor efectuate în creșe sau în grădinițe arată că suplimentarea numărului de copii într-un spațiu disponibil crește numărul de interacțiuni agresive. Alte studii realizate asupra unei populații de aceeași vârstă susțin că acest efect se datorează mai degrabă lipsei activităților de divertisment. La liceu, relația dintre mulțime și agresivitate se explică, în general, prin anonimat și depersonalizare a activităților școlare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au arătat că atunci când subiecții, jucând rolul terței persoane, puteau determina nivelul de agresivitate manifestat în timpul provocării, creșteau intensitatea de stimuli ostili administrați țintei ofensatoare. Dar dacă aceeași subiecți deveneau victime ale provocării, ei diminuau nivelul de agresivitate manifestat. În timpul interacțiunilor, acordul verbal și/sau comportamental al complicelui experimentatorului vizând nivelul de agresivitate propus de subiecții de sex feminin împotriva țintei provocatoare îi determina pe subiecți să opteze pentru un demers agresiv. Efectul inhibiției sau favorizării agresivității, legat de prezența unui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]