22,190 matches
-
ducă la bun sfîrșit. Ca rezultat, în multe orașe astfel de oameni popolo, după cum erau numiți uneori au cîștigat dreptul de a participa la guvernarea orașului. Timp de mai bine de două secole, aceste republici au înflorit în anumite orașe italiene. Multe republici, ca Florența și Veneția, erau centre de o extraordinară prosperitate, cu meșteșugari talentați, artă și arhitectură deosebită, planuri urbane unice, cu splendidă poezie și muzică și o redescoperire entuziastă a vechii lumi grecești și romane. Ceea ce generațiile de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
probabil provincial, regional sau alte niveluri intermediare. Aceste idei și practici politice europene au oferit o bază de la care putea evolua democratizarea. Printre adepții democratizării de mai tîrziu, descrieri ale guvernămintelor populare din Grecia și Roma clasică și din orașele italiene ofereau uneori cauzei lor o mai mare verosimilitate. Aceste experiențe istorice demonstraseră faptul că guvernările subordonate voinței poporului erau mai mult decît speranțe iluzorii. A fost o dată cînd chiar au existat, și, în plus, duraseră secole întregi. Ce nu se
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrație consociațională au existat în Elveția, Belgia, Olanda (1917 anii 1970) și Austria (1945-1966). Pattern-urile culturale și aranjamentele politice pentru obținerea consensului sînt (au fost) diferite în fiecare țară. Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ceașca. — Așa. Becky, zice, ți-ai adus cataloagele? — Poftim! răspund, Întinzîndu-mă după sacoșa pe care am adus-o cu mine. Am Blooming Marvellous, General Little Trading Company, Little White Company... — Eu am adus Jojo Maman Bébé, intervine și Suze. Și Italian Baby Cashmere. — Le am și eu pe astea. Mama Încuviințează din cap, punînd mîna pe un teanc de reviste de pe suportul pentru presă. — Funky Baba ai? Întrebă, fluturînd un catalog cu poza unui bebeluș În costum de clovn. — Ooo! face
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la ceas. N-am de ce să mă grăbesc să mă Întorc, mai ales dacă s-au apucat să facă curat. Și oricum, În curînd va trebui să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar fi Standard & Poor`s 500, deținînd o mare parte sau chiar toate acțiunile din indicele respectiv. Creșterile și scăderile pe care activul net al acestora le Înregistrează sînt reflectate și de modificările indicelui de piață. Celebră casă de modă italiană specializată În tricotajele de lux. Personaj din Vrăjitorul din Oz de Frank Baum. Murdărie, funingine; a Înnegri, a acoperi cu funingine; murdar, soios. Legionella pneumofila, boală care, netratată corespunzător, poate duce la complicații letale. Odată ce intră În acțiune, bacilul legionellei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
soiul de grâu de toamnă T.F.-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni, creat de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a celor închiși în vagoane. La declararea războiului în 1941, Eugen Radțibar se afla la regimentul 39 infanterie, departamentul aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea a salvat un batalion de pușcași italieni ai căror comandanți căzuseră în lupte. Pe front s-a întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
presă unde, chiar dacă n-o poți schimba în ansamblu, măcar poți arăta cum ar trebui să fie! În ceea ce-l privește pe fostul premier, vedem acum că nu de consileri ar fi avut nevoie, ci eventual de consiglieri, în nuanță italiană, siciliană... Dorin Popa: Adrian Nastase mă preocupă mai puțin acum, deși eram înfricoșat la gândul că va ajunge președinte. Era jale. Mult mai mare decât acum. Totuși, acum, A. Năstase are ceva shakespeareian, trădat de toți, ciupit de mulți care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Căilor Ferate Belgiene (SNCB / NMBS); Căile Ferate Britanice (BR); Căile Ferate de Stat Daneze (DSB); *Rețeaua Națională a căilor Ferate Spaniole (RENFE); *Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze (SNCF); *Căile Ferate Elene (CH); *Compania de Transporturi Irlandeze (CIE); *Căile Ferate Italiene de Stat (FS); *Societatea Națională a Căilor Ferate Luxemburgheze (CFL); Calculul costurilor este subordonat, într-o anumită măsură, controlului de gestiune și deci ocupă un loc important în procesul de pregătire a deciziei. Controlul de gestiune caută să creeze și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
după 1944, rătăcite sau dispărute în condiții istorice vitrege. Se adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe cel care era propus ca noul jurnalism. El susținea că acesta din urmă promitea să fie practic, dar nu apăra directivele Sfântului Scaun în privința chestiunii romane, nici sensul sau condițiile democrației creștine și nici comportamentul catolicilor în viața publică italiană. Noul jurnalism promitea să-i influențeze pe liberali, dar nu a făcut-o. Singurii influențați erau chiar catolicii în rândurile cărora crea disensiuni. Existau ziare care se doreau a fi catolice dar nu erau, pentru că aveau un limbaj ambiguu și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
timp. Astfel, au avut grijă să nu treacă măcar o zi fără să publice sau să multiplice tot mai multe cărți necurate, reviste și foi volante înțesate cu minciuni, calomnii și cuvinte viclene"112. Sfântul Părinte a experimentat intransigența statului italian liberal aflat în formare și a publicat enciclica Quanta cura113 și documentul Syllabus. În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe 8 decembrie 1869 și a fost suspendat pe 20 octombrie 1870, deoarece Napoleon al III-lea a trebuit să-și retragă trupele care apărau orașul, pentru a le folosi în războiul contra Prusiei. Roma a fost cucerită de armata italiană. În acele luni, au fost aprobate constituțiile Dei Filius y Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase 145. Papa a denunțat dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probabil doar șapte aveau caracter radical 219; suflul polemic răzbătea și din paginile L'Unità Cattolica, care din 1870 până în 1898 a fost tipărită cu un semn de doliu prin care s-a făcut referire la "nedreptățile comise de statul italian în 1870". Tipăritura fusese înființată la Torino de către Margotti și apoi mutată la Florența. Davide Albertario, aflat la conducerea publicației L'Osservatore cattolico,a apărat Biserica pe tonuri combative. Cu timpul, inițiativele jurnalistice s-au înmulțit și numeroase orașe au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau L'Ordine (Como) publicat la început de trei ori pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru calmarea spiritelor 221, deși chiar el impulsionase acțiunea jurnaliștilor printr-o enciclică adresată episcopilor italieni în 1882 (Etsi nos)222; în rândurile ei, îi încurajase pe ziariștii catolici să-și apere cu seriozitate principiile religioase, chiar de-ar fi fost nevoiți să facă acest lucru în mediul public în care lucrau. Alte ziare catolice transparente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a soldat cu aproape 100 de morți) au determinat adoptarea unor măsuri care îngrădeau libertatea, astfel încât multe ziare catolice au fost puse sub sechestru sau au fost închise forțat. În 1903, Ferrandina a făcut un bilanț al presei catolice italiene, în urma căruia a contabilizat 474 de publicații (fuseseră 297 cu zece ani înainte): 25 erau cotidiene politice, 145 publicații locale cu caracter religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste publicații au creat "Asociația Jurnaliștilor Catolici Italieni", care din 1911 s-a numit "Asociația Presei Catolice Italiene". La începutul secolului, tonul ziarelor catolice a devenit mai moderat. L'Osservatore cattolico, de exemplu, s-a unit cu La Lega Lombarda, luând naștere L'Unione (1907). Publicația avea o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste publicații au creat "Asociația Jurnaliștilor Catolici Italieni", care din 1911 s-a numit "Asociația Presei Catolice Italiene". La începutul secolului, tonul ziarelor catolice a devenit mai moderat. L'Osservatore cattolico, de exemplu, s-a unit cu La Lega Lombarda, luând naștere L'Unione (1907). Publicația avea o poziție conciliatoare și modernă și era condusă de Filippo Meda
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Milano de Movimento Femminile Cristiano. Aceasta dispunea de numeroși colaboratori, iar articolele sale erau variate: rolul social al femeii, actualitatea, dogma catolică, dezbaterile moral-religioase "pentru doamnele din toată lumea", femeile exemplare ale societății; mai conținea rubrica Movimento Femminile Cristiano, rezumatul presei italiene și străine, economie domestică și igienă, rubrica de artă, probleme de educație și conduită morală a familiei 229. În 1915, Papa Benedict XV a fondat Opera Nazionale della Buona Stampa (Roma), care a început să publice lunar Lettere aperte. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicațiile catolice care s-au dezvoltat a fost și Civitas, o revistă bilunară ale cărei teme erau politica și chestiunile sociale; aceasta a apărut în 1919 și a fost condusă de Filippo Meda (1869-1913). Ea se adresa partizanilor Partidului Popular Italian și a fost publicată până în 1925. La Milano a luat ființă L'Avvenire della Fontana (1920-1926), ziar parohial al unui cartier milanez, care a căpătat importanță datorită conținutului său de actualitate. Tot milaneze erau publicațiile bilunare La cooperazione milanese (1921-1923
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oficial al cooperativelor din Milano și La Scuola Media (1922-1924) adresat profesorilor de școală gimnazială. Aceste publicații au avut de suferit din cauza presiunilor regimului fascist. La alegerile administrative din 1922, au existat și catolici care au sugerat ca Partidul Popular Italian (PPI) să facă front comun cu partidele de dreapta (inclusiv cu fasciștii), pentru a opri avântul forțelor de stânga. Majoritatea ziarelor catolice au sprijinit candidaturile unice pentru PPI, cu excepția cotidianului L'Italia (Milano), prin intermediul căruia însuși cardinalul Ferrari sugerase coaliția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhiei 236. Papa a încheiat acorduri cu state ce aveau regimuri politice diferite. În 1929, după mai mulți ani de tratative, s-a semnat Tratatul de la Laterano cu Italia, prin care lua sfârșit "problema romană" ce dura din 1870. Statul italian și Sfântul Scaun s-au recunoscut reciproc și au ajuns la un consens asupra teritoriului și a imobilelor care beneficiau de extrateritorialitate (scutite de impozite și de pericolul exproprierii), dar și la un acord economic. Divergențele dintre Sfântul Scaun și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capete o amploare deosebită. Publicațiile au devenit specializate și s-au diversificat: reviste locale, parohiale, diecezane, ale ordinelor religioase, naționale, internaționale. Caracterul universal al Bisericii Catolice a făcut ca aceste publicații (reviste, anuare, ziare) să apară nu doar în limba italiană, ci în toate limbile și în toate țările unde existau comunități catolice. S-a creat o Zi mondială a presei catolice, au fost organizate expoziții și conferințe care adunau reprezentanți din domeniu din toate statele unde existau catolici; au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]