22,363 matches
-
un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, aparținând, astfel, omului ca ființă rațională, acceptarea ideii omului ca scop final al existenței presupune extinderea unui principiu al acestuia asupra "naturii"; așa încât, nu mai este necesară ideea unui Arhitect suprem care să așeze lumea într-o ordine de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpretarea personalismului energetic propusă în lucrarea de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său scop"55. Pentru filosoful german
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deși exprimă atribute discernabile ale ființei umane, au așadar, în modul în care pot fi gândite ca premise ale unei reconstrucții a umanului, un reper comun: finalitatea, care este, potrivit celei de-a treia Critici 57, principiu al facultății de judecare reflexive. Finalitatea mediază între conceptele naturii și cel al libertății (și, mai departe, cel al sufletului nemuritor și al lui Dumnezeu) și exprimă subordonarea cunoașterii și a naturii față de moralitate și libertate, a rațiunii speculative față de rațiunea practică. Așa cum spuneam
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea de "existență" umană ca atare. De altfel, omul poate fi totodată ființă rațională și ființă liberă numai ca unitate de existență; iar faptul acesta este întărit de Kant printr-un enunț care se află în planul "criticii facultății de judecare", dar al cărui loc este printre faptele întemeietoare ale proiectului critic: omul este scop final al existenței lumii. Ideea despre unitatea de existență a omului va constitui tema secțiunii de față; ideea după care omul este scop final al existenței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
postulată, în forma Ideii unității facultăților simțirii (Critica rațiunii pure) sau în forma ideii preeminenței personalității față de persoană (Critica rațiunii practice), sau este justificată discursiv, totuși pe temeiul unei idei despre om ca "scop final" al existenței (Critica facultății de judecare). În acest din urmă loc, conceptul finalității (ca principiu al facultății de judecare reflexive) pune în sinteză cunoașterea și libertatea, ființa sensibilă și cea inteligibilă. Conceptul în cauză este posibil datorită intervenției unei facultăți diferită de intelect și rațiune, anume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideii preeminenței personalității față de persoană (Critica rațiunii practice), sau este justificată discursiv, totuși pe temeiul unei idei despre om ca "scop final" al existenței (Critica facultății de judecare). În acest din urmă loc, conceptul finalității (ca principiu al facultății de judecare reflexive) pune în sinteză cunoașterea și libertatea, ființa sensibilă și cea inteligibilă. Conceptul în cauză este posibil datorită intervenției unei facultăți diferită de intelect și rațiune, anume facultatea de judecare. În privința preeminenței personalității față de persoană, Kant se exprimă neechivoc: Nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din urmă loc, conceptul finalității (ca principiu al facultății de judecare reflexive) pune în sinteză cunoașterea și libertatea, ființa sensibilă și cea inteligibilă. Conceptul în cauză este posibil datorită intervenției unei facultăți diferită de intelect și rațiune, anume facultatea de judecare. În privința preeminenței personalității față de persoană, Kant se exprimă neechivoc: Nu este altceva decât personalitatea spune autorul referindu-se la obârșia datoriei (n. C.) adică libertatea și independența de mecanismul întregii naturi, considerată totuși în același timp ca puterea unei ființe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eu sunt"), apoi o problematizează (în Critica rațiunii practice, ea este supusă unei "critici" în contextul discuției despre dubla determinare a unității de existență a omului ca persoană și personalitate), iar în final o reconstruiește filosofic (în Critica facultății de judecare, în forma ideii despre om ca scop final al existenței). Cele două elemente ale unității de existență a omului sunt plasate de Kant în așa fel încât fiecare să-și dezvăluie și funcțiile specifice. Formal, cele două se află în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în această viață, este deschisă perspectiva infinită a nemuririi. Este urmărit, dar rămâne nerealizat; desigur, este realizabil, iar pentru acceptarea ultimei idei avem nevoie de conceptul finalității practice. Nu este vorba încă de finalitate ca un concept al facultății de judecare reflexive (acesta va constitui obiectul reflecțiilor din următorul subcapitol). Finalitatea practică, implicată aici, legată de ideea perfecțiunii morale, așadar și de cele trei postulate ale rațiunii practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene. Acolo unde îi este "locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept a priori particular care își are originea exclusiv în facultatea de judecare reflexivă"80. A fi concept a priori înseamnă a exista ca formă a unui "segment
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept a priori particular care își are originea exclusiv în facultatea de judecare reflexivă"80. A fi concept a priori înseamnă a exista ca formă a unui "segment" al facultății de cunoaștere; prin urmare, un astfel de concept nu-și are originea în experiență, ci, cumva, face posibilă experiența. Totuși, nu este vorba
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii), universal în puterea sa de a așeza în formă experiența (universală în a nu exprima nici o cunoștință); nefiind în această condiție, finalității îi rămâne poziția de "concept particular", valabil, altfel spus, pentru o anumită zonă de "experiență". Facultatea de judecare reflexivă, care îl susține, nu se află în structura facultății de cunoaștere concepută de Kant în Critica rațiunii pure, deși filosoful vorbește, în acel context, despre o "facultate de judecare".81 Dar nici nu se confundă cu vreunul dintre elementele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altfel spus, pentru o anumită zonă de "experiență". Facultatea de judecare reflexivă, care îl susține, nu se află în structura facultății de cunoaștere concepută de Kant în Critica rațiunii pure, deși filosoful vorbește, în acel context, despre o "facultate de judecare".81 Dar nici nu se confundă cu vreunul dintre elementele acesteia, anume sensibilitatea, intelectul (împreună cu "judecarea") și rațiunea. Sesizăm doar o apropiere între facultatea de judecare reflexivă și rațiune, în sensul că și conceptele celei dintâi (concepte a priori, cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se află în structura facultății de cunoaștere concepută de Kant în Critica rațiunii pure, deși filosoful vorbește, în acel context, despre o "facultate de judecare".81 Dar nici nu se confundă cu vreunul dintre elementele acesteia, anume sensibilitatea, intelectul (împreună cu "judecarea") și rațiunea. Sesizăm doar o apropiere între facultatea de judecare reflexivă și rațiune, în sensul că și conceptele celei dintâi (concepte a priori, cum este finalitatea) și conceptele celei de-a doua (Ideile) funcționează legitim doar în regim regulativ, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în Critica rațiunii pure, deși filosoful vorbește, în acel context, despre o "facultate de judecare".81 Dar nici nu se confundă cu vreunul dintre elementele acesteia, anume sensibilitatea, intelectul (împreună cu "judecarea") și rațiunea. Sesizăm doar o apropiere între facultatea de judecare reflexivă și rațiune, în sensul că și conceptele celei dintâi (concepte a priori, cum este finalitatea) și conceptele celei de-a doua (Ideile) funcționează legitim doar în regim regulativ, nu constitutiv; în alte cuvinte, ele trebuie să indice o direcție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obiectul lor nu poate fi cunoscut, Kant concepând obiectul cunoscut ca unul dat cel puțin într-o experiență posibilă. Ne așteptăm, așadar, ca finalitatea să indice un anumit fapt de felul lui "ca și cum". Din analogia propusă între conceptele facultății de judecare (între care se află și finalitatea) și conceptele rațiunii (Ideile) nu trebuie să înțelegem că cele dintâi ar putea deține puterea de a institui un spațiu al aparenței asemănător celui instituit prin funcționarea constitutivă a Ideilor rațiunii, prin dialectica rațiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumea fenomenală); de fapt, numai în cadrul acesteia pot fi ele împlinite. Nu trebuie nesocotit faptul că finalitatea naturii este concepută numai prin operația de extindere a "legislației" finalității practice asupra naturii și, în urmare, numai ca principiu al facultății de judecare reflexive. Legile particulare ale experienței și avansul gândirii de la particular la general sunt posibile numai prin această operație de extindere și prin conceptul finalității naturale ce-i este rezultat. "Materialul" legilor particulare ale experienței ar lipsi în afara extinderii în cauză
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care depășește simpla încadrare fenomenală; el se dezvăluie, acum, și ca ființă inteligibilă. Ce am putea vedea dincolo de sensurile implicate în reconstrucția conceptului finalității și de regândirea naturii ca sistem de scopuri? Fiind vorba de un concept al facultății de judecare reflexive, ne așteptăm ca el să condiționeze, să facă posibil, un demers reflexiv al omului. Este finalitatea kantiană semnul sau, poate, mijlocul unei reveniri la sine a omului, a unei priviri către sine în sensul recunoașterii de sine? Kant a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din Critica rațiunii pure (nu găsim și finalitatea printre ele); b) părăsirea, de către Kant, a semanticii "clasice" a acestui concept. Categoriile (formele a priori ale intelectului) sunt concepte universale pentru cunoaștere, în vreme ce finalitatea este un concept particular al facultății de judecare reflexive; categoriile nu semnifică și în ordinea moralității decât în măsura în care aceasta presupune și cunoaștere; în spațiul ei propriu, categoriile intelectului sunt inoperante; finalitatea, în schimb, reprezintă un "principiu" în acest spațiu al moralității, așa încât lipsa sa din tabela categoriilor intelectului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putea îndeplini o astfel de funcție. Sursa finalității kantiene nu este însă experiența. În plus, omul ca ființă inteligibilă este condiționat prin finalitate. De aceea, sursa finalității nu poate fi decât o facultate omenească; și este, cum știm, facultatea de judecare reflexivă. Aceasta înseamnă că finalitatea practică (inteligibilă) este o condiție a "realității" ființei inteligibile, iar finalitatea naturală (la care se ajunge prin extinderea celei dintâi de la om la natură) nu denumește o "realitate"; ea este proprie ordinii lui "ca și cum". Diferența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul acestui tip de finalitate "finalitatea relativă", care face inutilă ipoteza prezenței în lume a Arhitectului Divin are o origine prekantiană, însă Kant este cel care îl așază în structura logic-formală potrivită, identificând facultatea care îl face posibil (facultatea de judecare reflexivă). Din structura conceptului finalității nu poate fi eliminată ideea unei intenții divine dacă nu modificăm felul de a construi conceptul, mizând, în această nouă construcție, pe o structură logic-formală a sa. Astfel, putem afirma producerea unor corelații de ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestei idei (despre Arhitectul divin), ci din eterogenitatea elementelor care o compun: de o parte experiența, de alta ideea, abstracția, unei ființe care nu poate fi obiect de experiență. Prin ideea despre finalitatea naturii ca simplu principiu al facultății de judecare reflexive, Kant, paradoxal, dezantropomorfizează finalitatea și, prin aceasta, îi omogenizează structura; de fapt, el o antropologizează. Intervenția sa în sensul reconstrucției acesteia este necesară în contextul filosofiei sale, pentru că toate categoriile intelectului (cu funcție constitutivă) sunt neputincioase în a gândi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]