22,890 matches
-
odată deprinderea formată, exersarea trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă legătură cu starea sistemului nervos. Astfel, oscilațiile excitabilității, oboseala, intoxicația, fac
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
împrejurări în care omul se luptă cu natura. 2. Realizarea proiectului acțiunii Comanda pentru a executa o anumită acțiune este precedată de un moment în care executantul își reprezintă mental momentele “cheie” ale acțiunii. Având la baza acestui act motric senzațiile, percepțiile și reprezentările, executantul trece la formularea proiectului acțiunii. Se pare că acest proces are loc in special la nivelul ariei motorii suplimentare cerebrale (Melnic și colab., 1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al acțiunii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fără controlul feed back-ului, în mod automat (Albu și colab., 2006, p. 21). 5.3.2. Echilibrul Echilibrul presupune menținerea centrului general de greutate al corpului în interiorul poligonului de susținere. Echilibrul este condiționat de aparatul vestibular și de automatismul tonic. Senzațiile chinestezice au un rol important în formarea simțului echilibrului. Funcția de echilibru este realizată de etajele inferioare ale sistemului nervos central (Melnic și colab, 1993, p. 203). Simțul echilibrului este complex și permite aprecierea poziției capului față de corp și a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mod clar, următoarele stadii: 1. al compensațiilor posturale; 2. al reacțiilor de balansare a membrelor; 3. al reacțiilor de pășire; 4. al reacțiilor de săltare; 5. al reacțiilor de echilibrare/de prevenire a căderilor. După M. Epuran (1976, p. 127), senzațiile de echilibru și mișcare ale corpului sunt de mai multe feluri. 1. Senzația de verticalitate și de înclinare a corpului, informează scoarța asupra poziției capului și a corpului în raport de linia verticală. Senzația apare după excitarea de către otolite a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a membrelor; 3. al reacțiilor de pășire; 4. al reacțiilor de săltare; 5. al reacțiilor de echilibrare/de prevenire a căderilor. După M. Epuran (1976, p. 127), senzațiile de echilibru și mișcare ale corpului sunt de mai multe feluri. 1. Senzația de verticalitate și de înclinare a corpului, informează scoarța asupra poziției capului și a corpului în raport de linia verticală. Senzația apare după excitarea de către otolite a terminațiilor nervoase din utriculă și saculă. 2. Senzația de mișcare rectilinie este destul de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
După M. Epuran (1976, p. 127), senzațiile de echilibru și mișcare ale corpului sunt de mai multe feluri. 1. Senzația de verticalitate și de înclinare a corpului, informează scoarța asupra poziției capului și a corpului în raport de linia verticală. Senzația apare după excitarea de către otolite a terminațiilor nervoase din utriculă și saculă. 2. Senzația de mișcare rectilinie este destul de puțin simțită la nivelul corpului, ea apare doar la începutul și la sfârșitul unei mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de mai multe feluri. 1. Senzația de verticalitate și de înclinare a corpului, informează scoarța asupra poziției capului și a corpului în raport de linia verticală. Senzația apare după excitarea de către otolite a terminațiilor nervoase din utriculă și saculă. 2. Senzația de mișcare rectilinie este destul de puțin simțită la nivelul corpului, ea apare doar la începutul și la sfârșitul unei mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Senzația apare după excitarea de către otolite a terminațiilor nervoase din utriculă și saculă. 2. Senzația de mișcare rectilinie este destul de puțin simțită la nivelul corpului, ea apare doar la începutul și la sfârșitul unei mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la începutul și la sfârșitul unei mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă o poziție vecină cu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă o poziție vecină cu cea de echilibru mecanic (în care proiecția
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
voință care conduc la mobilizarea atenției, gândirii și imaginației. Intensitatea și valoarea acestora este în funcție de țelul urmărit. * Aceste activități, prin caracterul lor practic, prin obiectivele pe care le urmăresc, prin sistemul de organizare vor influența favorabil unele procese psihice ca: senzațiile, percepțiile și reprezentările (care stau la baza formării mișcărilor) dar și memoria, emoțiile, sentimentele, atât de necesare în manifestarea acțiunilor motrice. Constatăm, sub raport structural, că exercițiul fizic este organizat în două mari categorii: exercițiul fizic pedagogic; exercițiul fizic terapeutic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
planul liricii românești. Stelele fixe îi clasicizează de fapt lirica, iar autorul își găsește în imaginea astrelor nemișcate simbolul privilegiat al tuturor acelor mistere către care trimite fie prin argheziene interogații, fie prin blagiene tăceri. Puritatea expresivă a versului generează senzația unor structuri armonice în straturile de adâncime ale textului, semn sigur al deplinei stăpâniri a materiei poetice. Anii de după apariția cărții Stelele fixe aduc o tot mai accentuată intruziune a cenzurii în destinul scriitorului. Constrâns să își restrângă aparițiile ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
mai întunecat, sub semnul tulburător al tragicului. Strămutarea pe un alt astru, vis ultim, traduce nevoia de evaziune, ca panaceu împotriva urâtului. Este greu de spus care ar fi fost traiectoria lui P. dacă destinul său ar fi fost altul. Senzația acută a materiei colcăitoare, teroarea de ceea ce e grotesc și absurd în ordinea naturii se traduc într-o notație lipsită, deliberat, de grația caligrafiei. Metafora e făcută să descurajeze ochiul obișnuit cu subtilități livrești... În această cruzime a sincerității poetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
pe departe sugestiilor simțului realității. Am mers mai departe, spunând că nici fizicienii, nici filosofii nu au dat vreodată o explicație convingătoare a ceea ce este "realitatea fizică" sau a felului în care trece fizicianul de la masa confuză a faptelor sau senzațiilor cu care începe la construcția obiectelor pe care le numește "reale". Astfel, nu putem spune că știm ce este subiectul-temă al fizicii; dar asta nu ne împiedică să înțelegem în mare ceea ce încearcă un fizician să facă. E adevărat că
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
obiectele matematice sunt mult mai mult decât par. Un scaun sau o stea nu sunt câtuși de puțin ce par a fi; cu cât ne gândim mai mult la ele, cu atât mai neclare devin elementele lor în ceața de senzații care le înconjoară; dar "2" sau "327" nu au nimic de a face cu această senzație, și proprietățile lor ies în evidență cu atât mai clar și mai aproape de adevăr pe măsură ce le cercetăm. S-ar putea ca fizică modernă să
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de puțin ce par a fi; cu cât ne gândim mai mult la ele, cu atât mai neclare devin elementele lor în ceața de senzații care le înconjoară; dar "2" sau "327" nu au nimic de a face cu această senzație, și proprietățile lor ies în evidență cu atât mai clar și mai aproape de adevăr pe măsură ce le cercetăm. S-ar putea ca fizică modernă să se potrivească cel mai bine într-un cadru de filosofie idealistică eu nu cred, dar sunt
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
gândirii. Mai întâi, crearea geometriei neeuclidiene a clarificat distincția, care a fost întotdeauna implicită, dar niciodată recunoscută, dintre un spațiu matematic și un spațiu fizic. Identificarea inițială a celor două s-a datorat unei neînțelegeri. Vizitatori efemeri în mintea noastră, senzațiile vizuale și tactile au sugerat că axiomele geometriei euclidiene erau adevărate pentru spațiul fizic. Teoremele deduse din aceste axiome erau verificate prin senzații vizuale și tactile și, iată, se potriveau perfect, cel puțin atât timp cât puteau dezvălui aceste senzații. Se presupunea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
spațiu fizic. Identificarea inițială a celor două s-a datorat unei neînțelegeri. Vizitatori efemeri în mintea noastră, senzațiile vizuale și tactile au sugerat că axiomele geometriei euclidiene erau adevărate pentru spațiul fizic. Teoremele deduse din aceste axiome erau verificate prin senzații vizuale și tactile și, iată, se potriveau perfect, cel puțin atât timp cât puteau dezvălui aceste senzații. Se presupunea că geometria euclidiană e o descriere exactă a spațiului fizic. Acest obicei de gândire a devenit atât de bine definit peste sute de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mintea noastră, senzațiile vizuale și tactile au sugerat că axiomele geometriei euclidiene erau adevărate pentru spațiul fizic. Teoremele deduse din aceste axiome erau verificate prin senzații vizuale și tactile și, iată, se potriveau perfect, cel puțin atât timp cât puteau dezvălui aceste senzații. Se presupunea că geometria euclidiană e o descriere exactă a spațiului fizic. Acest obicei de gândire a devenit atât de bine definit peste sute de ani, încât însăși noțiunea unei noi geometrii era sortită eșecului. Geometria înseamnă geometria spațiului fizic
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Demostene Botez și Ionel Teodoreanu („O revistă ilustrată se adresează ochiului ; n-ar fi rău să se adreseze și creierului”). Deși nu publică aproape deloc literatură, reproducerea poeziei Colindătorii de George Coșbuc și traducerea unui fragment dintr-un roman de senzație al lui Gaston Leroux reprezentând excepții, N. i. are totuși câteva rubrici cu caracter literar: „În vitrina librăriei”, „Curier literar”, care cuprind însemnări despre scriitori români și străini, despre opere recent apărute sau doar anunțate. Actualitatea culturală este oglindită și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288487_a_289816]
-
subite; Nu poate comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele sale nu depășesc prima copilărie, funcțiile sale intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea cu factorii de mediu și cu cei din jur fiind redusă doar la primul sistem de semnalizare (senzații, percepții dar și acestea prea puți diferențiate); Viața afectivă este redusă la trăirea impulsurilor primare, cu crize acute de plâns, autoerotism, automutilare, apatie. 1.3.5. Caracteristici ale copilului cu sindrom Down Boala a fost descrisă de Langdon Down (1866
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
seama care sunt și care nu sunt corecte. Argumentele susținătorilor teoriei corzilor vibrante și ale cosmologilor ar fi precise din punct de vedere matematic, dar sunt la fel de inutile ca filozofia lui Pitagora. Teoriile lor matematice pot fi frumoase, solide, dând senzația că ar explica natura universului - dar pot fi și complet greșite. Oamenii de știință știu cu certitudine un singur lucru: cosmosul s-a născut din nimic și va reveni la nimicul din care provine. Universul începe și sfârșește cu zero
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
alcătuiesc un cuplu paronimic de tipul fraților siamezi, Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu formează un cuplu-oglindă în Triumful talentului iar în Cum se naște o revistă? asistăm la o paradă paroxistică a unor perechi care devin indiscernabile și produc o senzație de vertij: Nicolae Georgescu și George Nicolaescu, Marin Dumitrescu și Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu și Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu și Dobre Marinescu... Prin nominalizarea semnificativă a personajelor, Caragiale obține prin distanțare ironică și un efect de micșorare a proporțiilor unei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o încercare disperată de a pune capăt problemei, schimbase de nenumărate ori grila de salarii, oferise bonusuri care nu fuseseră cerute de nimeni, dăduse premii pe care nu le câștigase nimeni și ținuse numeroase discursuri de încurajare la care avusese senzația că vorbește singur. +++ +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Rețeta fără diagnostic=malpraxis”. Folosiți acest cartonaș pentru a vă reaminti că trebuie să pătrundeți dincolo de simptome pentru a descoperi cauzele lucrurilor care nu merg bine - mai ales atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]