21,931 matches
-
Bălașa și o petrecere mare la care participă lume din înalta societate. Sosit la nuntă ca invitat de onoare, Bubi îl roagă cu umilință pe Urmatecu să încerce să-i salveze averea, iar omul de afaceri acceptă. Romanul " Sfârșit de veac în București" este împărțit în 16 capitole numerotate cu cifre romane, care nu au titluri. Romanul " Sfârșit de veac în București" a fost scris fără grabă, într-o perioadă îndelungată, „cu o savantă artă arhitecturală”, după ce autorul său se remarcase
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Bubi îl roagă cu umilință pe Urmatecu să încerce să-i salveze averea, iar omul de afaceri acceptă. Romanul " Sfârșit de veac în București" este împărțit în 16 capitole numerotate cu cifre romane, care nu au titluri. Romanul " Sfârșit de veac în București" a fost scris fără grabă, într-o perioadă îndelungată, „cu o savantă artă arhitecturală”, după ce autorul său se remarcase ca dramaturg, cronicar de teatru și poet, fără a-și arăta talentul epic. Cochetarea sa sporadică cu literatura lăsase
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
lui sunt vii și că indispun ca reale și indezirabile vecinătăți”. Sadoveanu a reluat lucrul la roman în primăvara anului 1943, finalizându-l în toamna aceluiași an. Potrivit autorului, titlul romanului i-a fost sugerat de Tudor Vianu. Sfârșit de veac în București" a fost publicat pentru prima oară în februarie 1944 de către Editura Socec din București, după ce fusese refuzat de alte edituri. Apariția sa a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
factură tradițională de mare rafinament”. Criticul Șerban Cioculescu saluta cu entuziasm apariția romanului, scriind într-un articol din revista " Viața" următoarele cuvinte: „N-am citit poate de la "Ion" de Liviu Rebreanu un roman românesc așa de obiectiv ca "Sfârșit de veac în București". Și tot asa, de la "Ion" încoace, n-am mai întâlnit la noi un alt romancier cu atâta putere de creație obiectivă ca Ion Marin Sadoveanu”. El lăuda întoarcerea romanului românesc la creația obiectivă, epică, după o perioadă în
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
desăvârșite creații epice ale literaturii române. Construcția solidă a cărții înlătura ideea unui amatorism superficial și era asemănată de critici cu cea care se întâlnește în operele marilor scriitori universali. Octav Șuluțiu afirma în "Revista Fundațiilor Regale" că "Sfârșit de veac în București" are un caracter complex (roman social, roman de atmosferă, roman psihologic și roman artist), realizând o „frescă socială și psihologică monumentală”. Scriitorul Victor Papilian exprima și el o opinie superlativă, evidențiind calitățile artistice ale prozei lui Ion Marin
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
atmosferă, roman psihologic și roman artist), realizând o „frescă socială și psihologică monumentală”. Scriitorul Victor Papilian exprima și el o opinie superlativă, evidențiind calitățile artistice ale prozei lui Ion Marin Sadoveanu tipice celor mai reușite lucrări epice românești. Sfârșit de veac în București" abordează într-o manieră originală un subiect frecvent întâlnit în literatura română: ascensiunea morală și materială a burgheziei dublată de decăderea morală și socială a boierimii. Acest fenomen social-istoric nu este prezentat în acest roman într-un mod
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
sugrume sau ca boierul vechi Dinu Murguleț care îl amenință furios pe Tănase Scatiu: „Îl împușc! îl împușc! Hoțul!... care mi-a mâncat averea!... m-a adus în halul ăsta... Aoleu, aoleu! îl împușc!...” Senilul baron Barbu din "Sfârșit de veac în București" este însă neputincios în fața hoțiilor lui Urmatecu, ba chiar afirmă că îi este recunoscător pentru că l-a scăpat de o bătaie de cap și de afaceri plictisitoare. Deși este informat periodic că omul său de încredere îl minte
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
laudativă, slăvindu-l pe „Marele Rege Cărturar”, care „cu talismanul intimei experiențe neîmpiedecată de nici o înălțime, se așează pavăză și călăuză tuturor alor Săi”. Cu toate acestea, Ion Marin Sadoveanu realizează o prezentare malițioasă a perechii regale în "Sfârșit de veac în București". Astfel, regele Carol I avea "„trăsături aspre”" și "„purta vădit o voință în ochii vii, sub sprâncenele arcuite și ridicate”". Suveranul manifesta un dispreț profund față de supușii săi români, pe care-i considera inferiori germanilor. "„Zâmbea îngăduitor, dar
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
de scriitoare: Carmen Sylva. Toți cei care nutreau nădejdea vreunui câștig - profesorași de tot felul și iarăși gazetărași abili - dădeau buzna la neprecupețite laude în jurul regalei literaturi dulcege, cu eroine despletite și lălâi”". Analizând subiectul și personajele romanului " Sfârșit de veac în București", unii critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița (țiitoarea lui Urmatecu și amanta ulterioară a lui Bubi Barbu, fiul baronului) își găsesc corespondențe
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
încărcându-și cu o vervă de pamfletar personajele de păcate sau de virtuți, în timp ce Ion Marin Sadoveanu întreprinde cu trudă și tenacitate un studiu migălos, mult mai obiectiv. Există cu toate acestea unele manifestări de subiectivism și în "Sfârșit de veac în București", precum în fraza "„Și ca să nu se piardă nici o clipă puterea acestei indignări (a baronului), vicleanul om zise iute (...)”" în care autorul își califică personajul ca fiind viclean, deși nu se poate ști dacă este vorba de un
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
lac, de fericit ce era!”". Relația între Urmatecu și boierul Barbu este mult diferită de cea care se formează între Dinu Păturică și postelnicul Andronache Tuzluc. Criticul Perpessicius constata existența unei relații de simbioză socială între personajele din "Sfârșit de veac în București", afirmația lui Urmatecu că „Până la moarte o să am nevoie de Măria-Ta!” nefiind una convențională, ci ilustrând o dependență morală și materială a celor două personaje. Moartea baronului rupe acest echilibru, lipsindu-l pe arhivar de paravanul său
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
de la Urmatecu, folosind-o cu cinism chiar împotriva fostului partener, și care îl abandonează fără remușcări pe Bubi după ce-i smulsese prin amenințări o mare parte din avere. Deși apărut în anii celui de-al Doilea Război Mondial, " Sfârșit de veac în București" este considerat ca fiind continuator al liniei prozei interbelice autentice, care a fost întreruptă de instaurarea comunismului. El este o operă epică tradițională, construită după un model clasic în care faptele sunt relatate prin prisma naratorului omniscient. Sfârșit
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
București" este considerat ca fiind continuator al liniei prozei interbelice autentice, care a fost întreruptă de instaurarea comunismului. El este o operă epică tradițională, construită după un model clasic în care faptele sunt relatate prin prisma naratorului omniscient. Sfârșit de veac în București" se remarcă prin prezentarea mecanismului arivismului social cu o atenție analitică deosebită. Profesorul Valeriu Râpeanu îl plasează pe Ion Marin Sadoveanu în descendența lui Nicolae Filimon și Duiliu Zamfirescu prin descrierea triumfului parvenitului în dauna boierului de viță
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
cărei energie vitală este tot mai puțină. Romanul realizează o vastă frescă de epocă, înscriindu-se pe linia „balcanismului” pitoresc promovat în literatura română prin scrierile lui Nicolae Filimon și Ion Ghica. Structura internă și abundența descrierilor apropie " Sfârșit de veac în București" de "Enigma Otiliei", ambele romane fiind considerate, prin temă, abordare și personaje, de esență balzaciană. Unii critici literari (printre care Dumitru Micu) susțin însă că imaginea de epocă din acest roman este mai balzaciană decât cea realizată de
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
că imaginea de epocă din acest roman este mai balzaciană decât cea realizată de George Călinescu. Nicolae Manolescu formulează un criteriu de diferențiere, afirmând că, spre deosebire de romanul lui Călinescu care a fost construit deliberat „în sensul convenției balzaciene”, " Sfârșit de veac în București" urmează neintenționat formula balzaciană. Ca și în romanele lui Balzac, banul circulă viu și este o realitate palpabilă ce poate fi asimilată cu un personaj. I.M. Sadoveanu descrie minuțios cu o frază îndelung cântărită locurile (străzi, piețe, curți
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
specifice, realizând portrete fizice ample ale personajelor. Acest roman citadin debutează cu înscrierea în geografia bucureșteană a spațiului central al acțiunii (casa lui Urmatecu): "„Acolo unde astăzi, în inima Bucureștilor, e o răscruce de străzi și tramvaie numeroase, pe la sfârșitul veacului trecut era o uliță abia însemnată, printre livezi și maidane rar împrejmuite, închipuită numai pe o singură latură, de-a lungul căreia se înșirau câteva locuințe răzlețe”". Bucureștiul lui Ion Marin Sadoveanu nu seamănă cu cel din romanul "Craii de
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
său ar datora multe scriitorului francez. Alți critici (Paul Georgescu, Ov.S. Crohmălniceanu) au evidențiat asemănări literare și cu „proza artistă” (kunstprosa) germană, rezultat al lecturilor și traducerilor din Goethe și Thomas Mann. Astfel, Crohmălniceanu evidențiază o asemănare între "Sfârșit de veac în București" și romanul "Casa Buddenbrook" al lui Thomas Mann. Romanul realizează și o descriere a moravurilor epocii prin intermediul unor situații particulare precum afaceri veroase, activități politice, chestiuni juridice, „gazetăria venală și odioasă”, sărbători, petreceri sau alte evenimente de familie
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Anului Nou, la care își face apariția și regele Carol I cu regina Elisabeta. „Cartea foiește de viață și are o nescăzută încărcătură dramatică”, constata Ov.S. Crohmălniceanu. Într-o analiză amănunțită dedicată acestui roman, criticul Perpessicius afirma că " Sfârșit de veac în București" este „unul din cele mai temeinice romane documentare ale literaturii noastre epice” grație portretului complex al arivistului Iancu Urmatecu, realizat cu „o minuțiozitate de ceasornicar”, în care se poate detecta talentul unui romancier ce creează opere grandioase și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
din cele mai temeinice romane documentare ale literaturii noastre epice” grație portretului complex al arivistului Iancu Urmatecu, realizat cu „o minuțiozitate de ceasornicar”, în care se poate detecta talentul unui romancier ce creează opere grandioase și durabile. Romanul " Sfârșit de veac în București" a fost tradus în mai multe limbi străine: franceză ("Fin de siècle à Bucarest", Editions de Nef, Paris, Editions en langues étrangeres, București, 1958; traducere de I. Dobrogeanu-Gherea; reeditată în 1961), germană ("Jahrhundertwende in Bukarest", Buchverlag der Morgen
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
lăudam cu credința și nădejde. Că unul ce stai înaintea scaunului lui Hristos, ajută-ne să-i biruim pe vrăjmașii văzuți și pe cei nevăzuți. Izbăvește-ne din tot necazul și, având îndrăznire către Domnul, ferește-ne de ispitele acestui veac. Dăruiește-ne nouă, Sfinte Ioane Proorocule, putere din cer și, ca unul ce ești făclie strălucitoare, luminează-ne pe noi, cei ce alergăm la slăvita prăznuire a trecerii tale la Domnul. Amin!
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Rugăciune pentru această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105372_a_106664]
-
la moarte, sclavul fiind ars de viu. În 326 au fost date o serie de legi care subliniau caracterul sfânt al căsătoriei. În 325 au fost scoase în afara legii spectacolele cu gladiatori, dar ele au continuat în Occident până la începutul veacului următor. Harta Imperiului roman în timpul lui Constantin cel Mare Răstignirea ca modalitate de execuție a fost interzisă, iar criminalii nu trebuiau înfierați pe față deoarece chipul este ”modelat după frumusețea cerească”. Abandonarea copiilor mici era interzisă. Sclavii au avut o
Constantin cel Mare, împăratul care a recucerit Dacia. Aspecte inedite ale domniei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102271_a_103563]
-
împăratului. Solidus din vremea lui Constantin al II-lea Constantin cel Mare a creat un nou tip de monedă, solidus de aur, care era acceptată și în afara granițelor imperiului și și-a păstrat valoarea până în secolul XI. Un scriitor din veacul VI spunea plin de admirație că ”toate națiile fac negoț cu banii lor (ai romanilor), și în toate locurile, dintr-un capăt în altul al lumii, ei sunt acceptați și invidiați de toți oamenii și toate regatele”. Prin reforme militare
Constantin cel Mare, împăratul care a recucerit Dacia. Aspecte inedite ale domniei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102271_a_103563]
-
a Angliei, devenise un alter ego al ei. Expresia se mai folosește și în cazul când doi prieteni inseparabili, tovarăși de luptă și idei, își reflectă exact părerile și gândurile. 3. A se bate cu morile de vânt De trei veacuri și jumătate sunt cunoscute aventurile lui Don Quijote, eroul celebrului scriitor spaniol Cervantes. Între alte isprăvi din timpul peregrinărilor sale, faimosul „cavaler” a pornit să se lupte cu niște mori de vânt pe care, în închipuirea lui înfierbântată, le luase drept
Șapte expresii celebre și originile lor () [Corola-website/Journalistic/102282_a_103574]
-
bătălia de la Waterloo în Belgia (1815). S-a predat englezilor și a fost dus în exil în insula Sfânta Elena unde a murit în 1821. Napoleon pe Sfânta Elena Napoleon și lumea în care trăim Unele țări europene de la începutul veacului XIX se aflau într-un stadiu de dezvoltare ce impunea cu prisosință schimbări politice care să încurajeze progresul economic și social. Pentru aceste schimbări existau două modele. Primul era cel britanic având în prim plan monarhia constituțională ca un rezultat
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
a fost adăugată sintagma ”și regină a Ungariei”. Întreg imperiul Austro-Ungar era în doliu. La funeraliile lui Sissi au fost prezente 82 de capete încoronate și nobili de rang înalt. Din 17 septembrie 1898, împărăteasa Elisabeta își doarme somnul de veci în cripta imperială a Bisericii Capucinilor din Viena. Soarta asasinului Lucheni a fost prins la scurt timp după atentat. Arma apucase să o arunce, aceasta urmând să fie găsită a doua zi. Italianul plănuise să își cumpere pentru crimă un
Asasinarea lui Sissi. Povestea DRAMATICĂ a celei mai iubite dintre împărătese -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102312_a_103604]