KorAP: Find »[drukola/base=aplicat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...871 872 873 ...988 >

24,698 matches

Corola-website/Law/269551_a_270880

asigure securitatea echipamentelor tehnice care permit organizarea, exploatarea și transmiterea jocurilor de noroc autorizate, a mijloacelor de joc și a accesoriilor aferente acestora, cum ar fi: ceasuri, contoare, indicatoare, afișaje electronice, instalație de alimentare cu energie electrică, inclusiv a sigiliilor aplicate; ... c) să prezinte toate documentele financiar-contabile, regulamentele de organizare a jocurilor, verificările tehnice ale mijloacelor de joc și ale echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea și transmiterea jocurilor de noroc autorizate sau alte documente solicitate de către organele de

NORMELE METODOLOGICE din 24 februarie 2016 de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269551_a_270880]
Corola-website/Law/269737_a_271066

introduc pe piața națională anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării; ... 3. trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfășurat activitatea, pentru obligațiile de plată reprezentând: - ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor și sacoșelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006

ORDIN nr. 549 din 5 iunie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu" şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/269737_a_271066]
reutilizării; ... 3. trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfășurat activitatea, pentru obligațiile de plată reprezentând: - ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor și sacoșelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare, încasată de la operatorii economici care

ORDIN nr. 549 din 5 iunie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu" şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/269737_a_271066]
Corola-website/Law/268976_a_270305

autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea. ... (2) Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/268976_a_270305]
Corola-website/Law/269047_a_270376

5. Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare Anexa 6. Mențiuni obligatorii pentru îngrășăminte conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 Anexa 7. Posibilități de amestec a diferitelor îngrășăminte chimice Anexa 8. Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de │ │ │reacția solului, felul aplicării, epoca și metodele de introducere în sol Anexa 9. Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice Anexa 10. Exemplu de plan de fertilizare LISTA TABELELOR *Font 8* Tabel 4

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO- ÎNGRĂȘĂMÂNT cu modificările și completările ulterioare, pentru utilizarea și comercializarea în România, prin îngrășământ chimic se înțeleg toate produsele destinate îmbunătățirii fertilității solului și a nutriției plantelor, aplicate atât pe sol, cât și pe plante, ca amendamente de sol, îngrășăminte chimice, îngrășăminte organominerale, îngrășăminte biologice și stimulatori de creștere. - "îngrășământ complex" - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, în soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate. ● în funcție de doza utilizată: - îngrășăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) - cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanță activă/ha; - îngrășăminte cu macro și/sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha. *Font 8* Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele minerale și organice aplicate. Font 8* Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
30 cm grosime. Aceasta este o condiție necesară pentru grămezile instalate pe soluri permeabile cum ar fi cele nisipoase. Când instalarea se face pe soluri argiloase, în prealabil este necesară compactarea părții superioare a solului. Metoda acestor grămezi ar trebui aplicată numai pentru perioade scurte de │ │depozitare (ce va fi urmată de un sistem mai sigur), pentru depozitarea de │ │cantități foarte mici de gunoi de grajd sau reziduuri, sau când mijloacele │ │financiare ale fermierului nu permit un sistem mai bun. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ - Grămezi

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
precipitațiilor mai abundente │ │din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu │ │N nitric prin levigare și scurgeri de suprafață. De aceste rezerve din sol trebuie să se țină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
cu precipitații mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetație. În condițiile specifice țării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantități mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) și din mineralizarea materiei organice din sol. Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiții favorabile de temperatură și umiditate și când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitrați. În

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mineralizarea materiei organice și formarea de nitrați. În condiții de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitrați și iminența acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt abundența nitraților existenți în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei), precum și cantitățile de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață; ● momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un ușor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situație apa aplicată se consumă foarte intens; ● măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol și să utilizeze mai intens apa și nutrienții; ● adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
tipul și cantitatea oricărui îngrășământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării; ● tipul și cantitatea oricărui îngrășământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de animale) și data aplicării; ● pentru fiecare tip de îngrășământ organic aplicat (altul decât cel lăsat de animalele) se va preciza natura acestuia (compost, gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semilichide- păstoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) și specia de animale de la care provine; ● tipul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
atât în cazul în care conținutul se exprimă sub formă de oxizi, cât și în cazul în care se exprimă în formă elementară. Anexa 7 Posibilitățile de amestec a diferitelor îngrășăminte chimice*) Anexa 8 Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de reacția solului, felul aplicării, epoca și metoda de introducere a lor în sol * Font 7* Felul aplicării, epoca, modul de ● soluri acide cu pH Anexa 9 Ordinea*1) în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

5. Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare Anexa 6. Mențiuni obligatorii pentru îngrășăminte conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 Anexa 7. Posibilități de amestec a diferitelor îngrășăminte chimice Anexa 8. Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de │ │ │reacția solului, felul aplicării, epoca și metodele de introducere în sol Anexa 9. Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice Anexa 10. Exemplu de plan de fertilizare LISTA TABELELOR *Font 8* Tabel 4

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO- ÎNGRĂȘĂMÂNT cu modificările și completările ulterioare, pentru utilizarea și comercializarea în România, prin îngrășământ chimic se înțeleg toate produsele destinate îmbunătățirii fertilității solului și a nutriției plantelor, aplicate atât pe sol, cât și pe plante, ca amendamente de sol, îngrășăminte chimice, îngrășăminte organominerale, îngrășăminte biologice și stimulatori de creștere. - "îngrășământ complex" - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, în soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate. ● în funcție de doza utilizată: - îngrășăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) - cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanță activă/ha; - îngrășăminte cu macro și/sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha. *Font 8* Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele minerale și organice aplicate. Font 8* Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
30 cm grosime. Aceasta este o condiție necesară pentru grămezile instalate pe soluri permeabile cum ar fi cele nisipoase. Când instalarea se face pe soluri argiloase, în prealabil este necesară compactarea părții superioare a solului. Metoda acestor grămezi ar trebui aplicată numai pentru perioade scurte de │ │depozitare (ce va fi urmată de un sistem mai sigur), pentru depozitarea de │ │cantități foarte mici de gunoi de grajd sau reziduuri, sau când mijloacele │ │financiare ale fermierului nu permit un sistem mai bun. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ - Grămezi

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea impusă de standardul maxim și cantitatea de azot mineralizată din îngrășămintele organice de natura animală aplicate pe teren (0,54 x

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
precipitațiilor mai abundente │ │din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu │ │N nitric prin levigare și scurgeri de suprafață. De aceste rezerve din sol trebuie să se țină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]