22,036 matches
-
că îi poate retrage titlul de doctor, procedură care mai cere niște zile. O notă din România Liberă dezminte această informație. Teoretic, rectorul poate decide „anularea diplomei, cu avizul senatului universitar, în baza hotărârii Comisiei de Etică”. Consiliul Național de Etică a decis pe 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat. Pe data de 20 iulie 2012 Comisia de Etică a Universității din București a decis că Victor Ponta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
informație. Teoretic, rectorul poate decide „anularea diplomei, cu avizul senatului universitar, în baza hotărârii Comisiei de Etică”. Consiliul Național de Etică a decis pe 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat. Pe data de 20 iulie 2012 Comisia de Etică a Universității din București a decis că Victor Ponta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297 (și anume teza excluzând prefața lui Adrian Năstase și anexele). În aceeași zi, revista "Nature" a relatat despre
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
că Victor Ponta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297 (și anume teza excluzând prefața lui Adrian Năstase și anexele). În aceeași zi, revista "Nature" a relatat despre verdictele contradictorii date de comisia de etică a Guvernului și comisia de etică a Universității. Senatului Universității din București i-a fost prezentat raportul științific al trei profesori de drept, de la Sorbona, Universitatea din Strasbourg și Universitatea din București, care au conchis că e vorba de un
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297 (și anume teza excluzând prefața lui Adrian Năstase și anexele). În aceeași zi, revista "Nature" a relatat despre verdictele contradictorii date de comisia de etică a Guvernului și comisia de etică a Universității. Senatului Universității din București i-a fost prezentat raportul științific al trei profesori de drept, de la Sorbona, Universitatea din Strasbourg și Universitatea din București, care au conchis că e vorba de un plagiat vădit, cu încălcarea voită a
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
este o formă de presiune.” O primă decizie de plagiat a fost „desființată” prin ordin de ministru odată cu organismul care a dat-o, Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. O a doua, cea a Consiliului de Etică al Universității din București, nu a fost luată în seamă pe motiv că forul nu avea competența de judecată. Consiliul de etică de pe lângă Ministerul Educației a decis însă că teza respecta legislația din 2003, când a fost susținută, iar Parchetul
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
-o, Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. O a doua, cea a Consiliului de Etică al Universității din București, nu a fost luată în seamă pe motiv că forul nu avea competența de judecată. Consiliul de etică de pe lângă Ministerul Educației a decis însă că teza respecta legislația din 2003, când a fost susținută, iar Parchetul lui Tiberiu Nițu a dat un NUP, pe baza expertizei Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, potrivit căruia plagiatul nu poate fi
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Pagini noi au fost schimbate cu doar câteva zile înainte de filmarea scenelor. Frankenheimer și Kilmer au avut conflicte pe platou, care au fost atât de aprinse, încât Frankenheimer a declarat după aceea: "nu-mi place Val Kilmer, nu-mi place etica muncii sale și nu vreau să mai lucrez niciodată cu el". Din acest motiv, presa a citat două expresii celebre atribuite lui Frankenheimer cu referire la Val Kilmer. Prima a fost: "Sunt două lucruri pe care nu le voi face
Insula doctorului Moreau (film din 1996) () [Corola-website/Science/325619_a_326948]
-
volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism. Iar în Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană, schiță în care Poe se arată un maestru al burlescului, nebunii stăpâni ai ospiciului și terorizând pe cei întregi la minte constituie un fel de amară satiră socială, de
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
Araujo (Annabeth Gish), Daisy Araujo (Julia Roberts) și Jojo Barbosa (Lili Taylor), care sunt chelnerițe la Mystic Pizza din Mystic, Connecticut. În film, Mystic este reprezentat ca un oraș de pescari, cu o populație portughezo-americană. Filmul se referă și la etica muncii din Lumea veche. Kat și Daisy sunt surori și rivale: Kat studiază astronomia, lucrează la un planetariu local, precum și la restaurant, și a fost acceptată ca studentă la Universitatea Yale, cu o bursă parțială. Daisy vrea doar să-și
Mystic Pizza () [Corola-website/Science/325840_a_327169]
-
gustul acestei băuturi, ci datorită experienței lor cu brandul Coca Cola. Commercial Alert (2003), o organizație ce urmărește reducerea impactului negativ al publicității asupra consumatorului, consideră că neuromarketing-ul are ca scop găsirea în interiorul craniului unui buton ce activează cumpărarea. În ceea ce privește etica, studiile în Neuromarketing nu vor permite niciodată indivizilor să manipuleze mintea consumatorilor sau să îi determine pe aceștia să achiziționeze produse de care aceștia nu au nevoie sau nu le plac. Realistic, ceea ce poate fi realizat reprezintă îmbunătățirea modului în
Neuromarketing () [Corola-website/Science/325091_a_326420]
-
femei au propus schimbări de optică în sociologie (propunând o alternativă la pretinsa obiectivitate, neutralitate și universalitate a cunoașterii științifice prin introducerea variabilei “diferența sexuală” în inima cercetării teoretice) în filozofie (prin reevaluarea gândirii dihotomice, și propuneri de revizuire a eticilor tradiționale), în psihanaliză (prin replici pertinente la teoriile de tip freudian), în medicină, istorie, economie, etc. Motivele de divergență și regrupări în interiorul celor ce activează, predând sau cercetând, în acest domeniu țin de: Inițial, schimbarea curiculară propusă și produsă de
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
Sexualitatea femeiască a devenit ea însăși un argument pentru aservirea femeilor: în contextul familiei, pornografiei, și prostituției. Teoreticienele înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
pentru aservirea femeilor: în contextul familiei, pornografiei, și prostituției. Teoreticienele înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
în contextul familiei, pornografiei, și prostituției. Teoreticienele înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările lor morale
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările lor morale mai degrabă de
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările lor morale mai degrabă de reguli, principii
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
celorlalți, tind să fie interesate să vină în întâmpinarea acestora prin renunțare la sine, bărbații sunt educați spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind să fie mai sensibili la norme și principii, mai degrabă decât la nevoile celor din jur. este o etică a responsabilității. „Etica drepturilor se bazează pe principiul egalității și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității se bazază pe echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
fie interesate să vină în întâmpinarea acestora prin renunțare la sine, bărbații sunt educați spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind să fie mai sensibili la norme și principii, mai degrabă decât la nevoile celor din jur. este o etică a responsabilității. „Etica drepturilor se bazează pe principiul egalității și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității se bazază pe echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele personale, etica responsabilității
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind să fie mai sensibili la norme și principii, mai degrabă decât la nevoile celor din jur. este o etică a responsabilității. „Etica drepturilor se bazează pe principiul egalității și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității se bazază pe echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele personale, etica responsabilității se întemeiază pe înțelegerea care conduce la compasiune și grijă” (Gilligan, 1995). Gilligan nu
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
și principii, mai degrabă decât la nevoile celor din jur. este o etică a responsabilității. „Etica drepturilor se bazează pe principiul egalității și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității se bazază pe echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele personale, etica responsabilității se întemeiază pe înțelegerea care conduce la compasiune și grijă” (Gilligan, 1995). Gilligan nu susține nici superioritatea, nici substituibilitatea unei etici cu alta. Ea consideră
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
responsabilității. „Etica drepturilor se bazează pe principiul egalității și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității se bazază pe echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele personale, etica responsabilității se întemeiază pe înțelegerea care conduce la compasiune și grijă” (Gilligan, 1995). Gilligan nu susține nici superioritatea, nici substituibilitatea unei etici cu alta. Ea consideră că ambele trebuie să reprezinte oferte egale în educație, altfel tendința este aceea de
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cele personale, etica responsabilității se întemeiază pe înțelegerea care conduce la compasiune și grijă” (Gilligan, 1995). Gilligan nu susține nici superioritatea, nici substituibilitatea unei etici cu alta. Ea consideră că ambele trebuie să reprezinte oferte egale în educație, altfel tendința este aceea de a socoti că una dintre ele (cea a drepturilor) este valabilă în viața publică și cealaltă (cea a grijii) este valabilă doar
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
trebuie să reprezinte oferte egale în educație, altfel tendința este aceea de a socoti că una dintre ele (cea a drepturilor) este valabilă în viața publică și cealaltă (cea a grijii) este valabilă doar în viața privată. Una devine o etică „de gală”, cealaltă rămâne „trivială” . Joan Tronto fructifică oferta lui Gilligan pentru sfera politică și viața publică în general (Tronto, 1993). „Grija” transcende femeile ca grup. Ea este paradigmatică pentru toate grupurile defavorizate și tocmai de aceea este devalorizată ca
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
tip de activitate care menține, continuă și reface „lumea” socială. Grija vizează și relațiile cu mediul, nu doar pe cele dintre oameni, ea depășește relațiile imediate și directe și implică atenția pentru nevoile altora ca bază de acțiune, inclusiv politică. Eticile clasice au fost construite ținând cont de agenți autonomi, dar într-o bună parte a vieții noastre, realitatea este dependența (copilărie, boală, bătrânețe). Prin urmare, sfera publică nu poate ignora nici această realitate, nici dependența unor grupuri întregi de activitatea
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]