KorAP: Find »[drukola/base=interacțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...871 872 873 ...890 >

22,240 matches

Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427

comportamentelor agresive prin observarea violenței se bazează pe anumite procese de formare și de dezvoltare a convingerilor normative și a schemelor de agresiune. Cel care observă, în special tânărul, are anumite convingeri și atitudini pe care și le formează pe parcursul interacțiunilor sale cu mediul social (familia, semenii, vecinii, mijloacele media). Primele experiențe emoționale ale copilului influențează modul acestuia de a percepe și memoriza informațiile de ordin social, incluzându-le pe cele care-l vizează pe el în primul rând. Faptul de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
se ocupă de bebeluș. Atașamentul securizant poate fi de asemenea asociat cu stabilirea relațiilor pozitive cu colegii în primii ani de școală. Încă din primii ani de viață copilul începe să dezvolte modele mintale de relaționare care-i vor ghida interacțiunile sociale viitoare. Primele experiențe emoționale contribuie la crearea orientărilor afective precise față de ceilalți și față de sine însuși. Aceste experiențe pot de asemenea influența modul în care informațiile sunt percepute și memorate. Copii îngrijiți de persoane afectuoase în comparație cu cei îngrijiți de către

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
contribui la binele celuilalt poate fi puternic asociată cu altruismul. Practicile disciplinare și regulile rezonabile, chiar dacă coercitive, trebuie adaptate în funcție de vârsta și de nivelul de dezvoltare a copilului. Explicațiile logice pot fi făcute de la vârste foarte mici sub forma unor interacțiuni simple în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li se explică motivele pentru care există reguli reușesc mult mai bine să le interiorizeze și să le folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
ar putea influența ulterior comportamentul de părinte. Într-o familie, agresivitatea față de copil poate deveni o sursă de învățare prin imitare și prin observare. Agresivitatea părinților îndreptată împotriva altor membri ai familiei poate constitui o cauză suplimentară. În unele familii, interacțiunea pe bază de pedepse conduce de asemenea la folosirea agresivității, pentru apărare, dar și pentru satisfacerea nevoilor personale (Patterson, 1986 citat de Dishion, Patterson și Griesler, 1994). Întărirea și principiul de reciprocitate creează și menține comportamentul agresiv la copii. Dacă

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
suferință empatică. De aceea, fiind incapabil să intervină eficient și pozitiv, copilul se va îndepărta treptat de părintele agresat, devalorizându-l. * Ce rol au semenii în dezvoltarea agresivității ? Copii învață anumite comportamente sociale, mai mult sau mai puțin adaptate, în interacțiunile cu semenii. Agresivitatea este unul din aceste comportamente. Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor scade popularitatea copilului printre colegii de școală. El este perceput ca un intrus ("cel care începe încăierarea" sau "cel care perturbă jocul"). Copiii cu reputație proastă își agresează mai des semenii, verbal și fizic, în timpul interacțiunilor cotidiene (Coie și Kupersmidt, 1983 citat de Coie et al., 1997). Această tendință agresivă este și mai mult accentuată de reputația de "perturbator", reputație care îl urmărește pe copil în clasă și în afara școlii. Cu cât atitudinea părinților este mai

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
rezultate foarte mici la învățătură. Reputația proastă și slaba performanță școlară explică lipsa de relații stabile cu alți copii. Atunci când băieții cu probleme de relaționare se confruntă cu copii având aceleași probleme, ei devin fie agresori, fie victime, în funcție de natura interacțiunii. Fenomenul nu se va repeta însă dacă cei cu probleme se vor afla față în față cu copii fără probleme de relaționare care încearcă, de obicei, să stabilească legături de prietenie. Băieții agresivi sunt percepuți cu ostilitate de către ceilalți. Atunci când

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
pot răsturna situația în defavoarea lui (Dodge, 1993). Contactul repetat cu semenii poate amplifica acest efect, pentru că de fiecare dată copilul va avea ocazia să-și exercite agresivitatea asupra celorlalți, lărgindu-și repertoriul. În schimb, copii cu vădite competențe sociale stabilesc interacțiuni calme și pașnice cu ceilalți copii mai mult sau mai puțin agresivi, integrându-se unui ciclu de socializare normal. Copiii empatici, mai ales fetele, profită de comportamentul pozitiv al semenilor. Reputația proastă a copiilor agresivi nu trebuie totuși să ne

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
sunt mai degrabă atrași de către grupurile deviante. Copiii socializați cu strategii disciplinare inadecvate și expuși violențelor de orice natură ajung să creadă că agresivitatea este un comportament normal, acceptabil, inevitabil și chiar legitim. Neputând astfel să achiziționeze competențele sociale necesare interacțiunilor pozitive cu semenii, ei se integrează cu dificultate atât în grupurile de colegi, cât și în diversele instituții (Huesmann et al., 1984 citat de Eron, 1994; Pepler și Slaby, 1994). Integrarea în grupuri de prieteni cu aceleași deficiențe permite satisfacerea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agresivitatea justificată au ripostat mai dur decât cei care au fost martorii agresivității nejustificate. Convingeri normative transmise prin intermediul mijloacelor media. Simplul fapt de a vedea scene violente influențează și menține comportamentul agresiv. Spectatorul sintetizează convingerile și atitudinile propriilor experiențe și interacțiuni cu mediul social, acesta incluzând și mijloacele media. Violența mediatizată la televizor sau pe alte suporturi contribuie la formarea unei viziuni despre o lume bine organizată în care agresivitatea este considerată ca fiind normală, acceptabilă și chiar necesară, cel puțin

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
desensibilizare cognitivă. Printr-un astfel de proces de desensibilizare individul acceptă mai ușor propriile manifestări agresive. El poate chiar să devină suspicios, imaginându-și că ceilalți îi doresc răul. Bănuiala unor false intenții (biais de atribuire ostilă) reprezintă adesea cauza interacțiunilor agresive (Crick și Dodge, 1994 citat de Coie și Dodge, 1997). Un alt factor de natură cognitivă care influențează corelația dintre vizualizarea violenței și manifestarea acesteia vizează procesul de justificare cognitivă: indivizii agresivi sunt atrași de filmele cu violență pentru că

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și a comportamentului delicvent la vârsta de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de Eron, 1994). Influențele externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
contribui la modelarea comportamentelor parentale, marcând felul în care funcționează o familie. Rolul colegilor și al semenilor în dezvoltarea agresivității n-a fost destul studiat. Învățarea și evoluția personală sunt procese continui. Chiar dacă originea comportamentului agresiv se află în familie, interacțiunea cu semenii și mediul înconjurător contribuie la o dezvoltare continuă ce ajută la formarea personalității și a comportamentului copilului, tânărului și adultului. Discuția despre agresivitate și factorii care o influențează a ținut cont până acum de anturajul imediat al individului

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la evenimente într-un anumit mediu fizic și social. De-a lungul timpului, ei achiziționează diferite cogniții care să le permită îndeplinirea acestor sarcini. Structurile subiacente se bazează pe observația zilnică și interacțiunea cu ceilalți indivizi reali sau fictivi. Fiecare episod de violență reprezintă o nouă achiziție. Pe măsură ce individul retrăiește actul de violență, cognițiile lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Schimbările pe termen lung se referă la credințe, atitudini, așteptări

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea în anumite condiții, acestea sunt determinate de experiențele personale ale individului. Agresivitatea poate și descrește nivelul de activare fiziologică în funcție de experiențele individuale cumulate în ceea ce privește reacția la provocare. Nu trebuie să uităm

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și descrește nivelul de activare fiziologică în funcție de experiențele individuale cumulate în ceea ce privește reacția la provocare. Nu trebuie să uităm că factorii biologici acționează într-un context social. De aceea, pentru a înțelege mai bine comportamentul uman, trebuie să ținem cont de interacțiunea factorilor biologici cu învățarea. Dacă sistemul nervos central ne influențează comportamentul, experiențele personale influențează creierul. Factorii biologici trebuie considerați la oameni variabile moderatoare ale agresivității. Este posibil ca acești factori să contribuie la formarea unui potențial de agresivitate, iar măsurarea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
incapabile să se integreze unei rețele sociale pentru a obține un rang social satisfăcător în sistemul de ierarhii al grupului. De aceeași respingere s-a observat că au parte și copii agresivi sau victime ale agresiunilor (Dishion et al., 1994). Interacțiunea factorilor genetici cu variabilele de mediu permite pronosticarea dobândirii anumitor competențe sociale. Unii cercetători au avansat chiar argumente de acest gen fundamentate pe interacționismul bio-psihologic (a se vedea Renfrew, 1997). Cei care definesc comportamentul agresiv ca pe o reacție la

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
exercitat de centrele de comandă cognitivă asupra activităților emoționale (Andy și Stephan, 1974 citat de Pahlavan, 1987; Pankcepp, 2000). Această posibilitate comportamentală nouă permite organismelor cu o existență socială reală intervenția altor parametri decât cei de origine organică. Aprecierea unei interacțiuni dintre două persoane depinde de perspectiva actorilor, dar și de cea a observatorilor, stabilindu-se în funcție de ceea ce vede fiecare în parte. În calitatea sa de comportament social, comportamentul agresiv se supune unor reguli sociale și e perceput ca atare de către

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
sau neurofiziologice ale individului. Teoriile socio-cognitive Carențele modelelor motivaționale și asociaționiste în explicarea rezultatelor studiilor empirice, dar și progresul în înțelegerea proceselor afective și cognitive i-au condus pe teoreticieni la ideea de a explica comportamentul agresiv prin intervenția și interacțiunea proceselor afective și cognitive. Din punct de vedere istoric dezvoltarea concepțiilor cognitive coincide cu studiul efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv (Farber, 1963; Gregg și Simon, 1967 citați de Eron, 2001). Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de modelele clasice. Propunerile lui Bandura (1977 citat de Bandura, 1986) și lucrările lui Eron (1963 citat de Eron, 1994) au jucat un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere sunt reprezentate de atenție, memorie, reproducerea prin imagini și motivația realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea unui comportament prin

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și Felson, 1994). Acțiunile coercitive reprezintă o formă de influențare socială, iar actorul devine un individ ce decide rațional, impunându-și strategiile dăunătoare sau forța fizică pentru a-și atinge scopul. * Teoria biopsihosocială a agresivității Abordarea biopsihosocială a agresivității valorizează interacțiunea mai multor factori (biologici, fiziologici, mecanisme de învățare și experiențe sociale) care stau la originea comportamentului agresiv (Gur, Mozeley, Mozely, Resnick, Karp, Alavi, Arnold și Gur, 1995; Thonhill et al., 1992), iar evoluția speciilor este considerată un factor de continuitate

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori situaționali ce favorizează sau

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
la fel precum primele competențe contribuie în mod decisiv la achiziționarea cunoștințelor procedurale și declarative necesare vieții intelectuale. Puterea evoluției și variațiile aleatorii creează diferențe culturale și individuale la nivelul mecanismelor biologice subiacente cognițiilor și comportamentelor. Diferențele biologice acționează în interacțiune cu diferențele individuale și de mediu, modelând partea flexibilă și structura cognițiilor ce controlează în mod direct procesarea cognitivă și comportamentele sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea schemelor și a scenariilor la copil. Învățarea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
funcționare a proceselor în buclă închisă în legătură permanentă cu lumea exterioară. Observatorul are în acest caz un rol mult mai activ în dezvoltarea și învățarea agresivității: el nu va mai fi pasiv, ci considerat un element component activ al interacțiunilor sociale ce influențează comportamentul celorlalți, chiar și în cazul manifestării indiferenței. Un astfel de model permite explicarea agresivității atât la nivel individual, cât și la nivel social. Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Să confruntăm aceste

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]