22,190 matches
-
pastorație în limba maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere a episcopului Netzhammer către o pastorație în limba maternă a credincioșilor, dar și promovarea și încurajarea proiectelor și a manifestațiilor care aveau elemente de cultură și limbă germană i-a creat acestuia numeroase neplăceri, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la Craiova și a pensionului (de fete) domnișoarelor engleze din Turnu Severin, construirea liceului "Sf. Andrei", în strada Lucaciu nr. 11 din București, achiziționarea terenului din strada Sirenelor 35 lângă strada Acvila pentru construirea unui spital în București, sfințirea Bisericii Italiene 515. Toate acestea au fost realizate până la data intrării României în Primul Război Mondial, adică între anii 1907 și 1916. Pentru o mai bună sintetizare a activității episcopului, am împărțit pastorația sa în două perioade: prima de la numire până la intrarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Știri Diverse" oferea informații despre catolicii din întreaga lume și despre evenimentele mai importante petrecute în fiecare lună. În iulie 1913 au apărut la această rubrică (pe lângă informații despre situația din Mexic, Franța și Albania) și câteva știri despre francomasonii italieni, care erau considerați "dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii catolice și care au batjocorât pe Dumnezeu și Biserica în Livorno"572. În ultimul număr din anul 1913 s-a făcut un bilanț al anului care trecuse, iar autorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia, francmasonii, dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii, au câștigat mulți partizani în rândurile ofițerilor"615. În acest articol se povestea un incident petrecut la Livorno și se exprima atitudinea Bisericii față de francmasoni (era definitorie din modul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Mexic; modul în care a fost scris arată o bună documentare. În numărul 7 din anul 1915, în Lumina creștinului au apărut două articole ce se evidențiau prin documentarea lor sistematică și prin problemele enunțate. Primul se intitula "Războiul Italian și Francmasonii" și prezenta -pe de o parte, străduințele papei Benedict XV de a "reține Italia de la război", iar pe cealaltă uneltirile francmasonilor în favoarea intrării acestei țări în conflict. Articolul era foarte critic și vehement, cuprinzând citatul unui conducător al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de banii câștigați din publicarea anunțurilor publicitare. Primul număr al revistei conținea următorul anunț: "Curierul primește spre publicare orice feluri de anunțuri cu prețuri moderate"796. În consecință, s-au primit și publicat mai multe reclame, precum: "Traina magazin italian de cuțitărie; atelier de reparații", "Croitoria Românească Îmbrăcăminte"797. Exact același profil l-a avut și Buletinul parohial apărut la București și care s-a adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
luată în considerare și varianta publicării ziarului la tipografia "Presa Bună", dar pentru ca acest lucru să poată fi posibil, era necesară atragerea unui capital în acțiuni în valoare de 2.000.000 de lei și 1.000.000 de lire italiene în condițiile în care capitalul era italian, sau 400.000 de franci; în cazul în care capitalul sau participarea ar fi fost americană, ar fi fost necesară suma de 30.000 de dolari. Această contribuție era necesară pentru a asigura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la tipografia "Presa Bună", dar pentru ca acest lucru să poată fi posibil, era necesară atragerea unui capital în acțiuni în valoare de 2.000.000 de lei și 1.000.000 de lire italiene în condițiile în care capitalul era italian, sau 400.000 de franci; în cazul în care capitalul sau participarea ar fi fost americană, ar fi fost necesară suma de 30.000 de dolari. Această contribuție era necesară pentru a asigura publicarea ziarului timp de șase luni din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate a găsit de cuviință să aloce prima anuitate din suma propusă, de 50.000 lire pe an, pentru o perioadă de 3 ani. Prin urmare, anexez cecul de la Banca Comercială Italiană și Română, în valoare de 50.000"936. Deși situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire italiene anual. Mie, Mons. Marmaggio îmi cerea două camere din casa noastră parohială din Bărăție pentru redacția ziarului, spunând că totul depinde acum de mine; deoarece credea că nu se poate plăti o chirie cum s-ar fi cerut în altă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Roma, pentru a-l susține și dezvolta și cu scopul de a încuraja activitatea desfășurată în domeniul presei. Printr-o adresă a Secretariatului de Stat al Sanctității Sale, s-a confirmat de exemplu trimiterea sumei de 25.000 de lire italiene, la data de 16 mai 1927, subliniindu-se că "Sfântul Părinte a binevoit să onoreze acordarea în favoarea Presei Bune a unei subvenții"1018. Acest ajutor nu a fost singular și a venit după ce, cu un an înainte, se mai primise
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
construirea și dotarea institutului au fost mari, fapt ce i-a determinat pe cei care răspundeau de el (în special mons. Anton Gabor) să facă numeroase adrese prin care au cerut susținerea acestuia: "Datoriile depășesc suma de 200.000 lire italiene. Mulțumim încă o dată Sanctității sale pentru remarcabilul ajutor de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere 1948-1960, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2005. Camilli, N. I., Actele pastorale, volumul I, Iași, 1913. Codex Iuris Canonici(Codice di diritto canonico: testo ufficiale e versione italiana), Unione Editori Cattolici Italiani, Roma, 1983. Collectanea, S., Congregatia de Propaganda Fide, volumul II, Roma, 1907. Comisia Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București, 1991. Leonis XIII. Pontifici Maximi. Acta 1881, vol. IV, Typographia Vaticana, Romae, 1885. Licata, G., Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. Idem, La Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici liberali italiani attraverso la loro rivista (1879-1915), Edizioni di storia e letteratura, Roma, 1968. Lostun, Mihai, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat, p. 12. Malgeri, F., La stampa quotidiana periodica e l'editoria, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continuare Giornalismo...), Editrice Studium, Roma, 1944, pp. 62-63. 222 Papa Leon XIII, Enciclica Etsi nos, 1882. 223 G. De Rosa, Luigi Sturzo: La Croce di Constantino, Roma, 1958, p. 174. 224 G. Licata, La Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici liberali italiani attraverso la loro rivista (1879-1915), Edizioni di storia e letteratura, Roma, 1968, p. 307. 225 F. Malgeri, "La stampa quotidiana periodica e l" editoria", în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dl. Dr. Pietro Pal din dioceza din Iași, purtător al prezentei, va reprezenta presa română latină la Expoziția Internațională de la Vatican. Domnul a vărsat la această Nunțiatură suma de 38.000 lei, egalul schimbului de 10% de 3800 de lire italiene care vor servi pentru plata cotei datorate Comitetului Executiv al aceleiași Expoziții. Rog, prin urmare, pe Excelența Voastră să binevoiască a emite ordinele necesare pentr a-i fi plătită suma în cauză. Echivalentul în lei a 23.000 lire va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trimestrul următor. În același timp aduc la cunoștința Exc. Voastre ca până și Dl. I. Georgescu, din Dioceza de la Oradea, cel care va reprezenta la Roma presa română de rit oriental, a vărsat deja suma de 10.000 lei = lire italiene 1.000, care vor fi de asemenea raportate în darea de seamă din al II-lea trimestru. Această sumă de 1.000 lire ar trebui să fie trecută, ca din partea D-lui Georgescu, Monseniorului Iuga, consilierul acestei legații române pe lângă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu personalitățile italiene cu care avem cele mai strânse relațiuni, precum și cele două Corpuri diplomatice acreditate pe lângă Sfântul Scaun și Quirinal, cu care suntem în contact permanent și prin mijlocirea cărora se poate exercita o influență incontestabilă asupra Cancelariilor străine" (AMAE, Fond fond
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Blaj și Brașov și, din 1911, un an la Facultatea de Litere din Viena. Întors în țară, e redactor la „Românul” din Arad (1913) și la „Gazeta Transilvaniei” (1915). Înrolat, își face stagiul în armata imperială, e trimis pe frontul italian (1916), apoi se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obține un post în cadrul Legației României la Roma (1919). În 1920 vine la Arad, unde reintră în redacția gazetei „Românul”, apoi la Timișoara, unde unde în 1927-1928 e director al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
în Evul Mediu Occidental texte medicale. Așa scrie Sfânta vindecătoare și stareță Hildegard din Bingen (Germania) Fizica și Cauzele și Tratamentele, în două cărți. Cea mai vestită școală medicală din Evul Mediu de după anul 1000 este cea din portul sudic italian SALERNO, un fel de Universitas Medicorum. Sprijinită de stat, înglobează și școala medie de sănătate din localitate și ajunge Cetate hippocratică (Civitas hippocratica), în sec. XII - XIII atingând apogeul. Poziția geografică de răspântie a drumurilor comerciale a avantajat-o. Fondatorii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cel Mare și Sfânt și în acest secol sunt prezenți medici străini. Astfel Hans Andersen Skovgaard la curtea lui Vasile Lupu, avea studii la Padova și consulta și familii de boieri și comercianți. La curtea lui Matei Basarab este medicul italian Giovanni Mascellini, care-și face și o locuință la Târgoviște. Prin asistentul său aduce medicamente din Italia. La școala grecească din Iași e semnalat ca profesor și un medic grec Nicolae Keraneos. Antim Ivireanu îl va numi în Tomul bucuriei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scrie în 1788, că în Anglia sunt priviți asemenea vitelor. în 1777 apare raportul Howard asupra stării penitenciarelor, spitalelor și caselor de forță și în 1788 apare Memoriul Tenon asupra spitalelor. în 1794, Vincenzo Chiarugi (1759 - 1820), medic și psihiatru italian, fondator al Spitalului Sf. Bonifacio, publică Tratatul despre psihoze în general și în special. în acest timp psihiatrul William Tuke (1732 - 1822) susține principiul neconstrângerii („no restreint“). În 1798 se dă în folosință în Anglia, un centru de asistență psihiatrică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
critici malițioase și mai ales au avut ecou în progresul medicinei în general și al fiziologiei în special. Un enciclopedist și o personalitate care îngândură și mobilizează. Un spirit complex este și Lazzaro Spallanzani (1729 - 1779). Teolog, biolog și fizician italian, studiază la Reggio Modena, Pavia și Paris. Călătorește în țările mediteraneene, dar și în Transilvania și Muntenia pentru investigații mineralogice și botanice. Spallanzani cercetează circulația sângelui, digestia, fecundația și microorganismele. în experimentele sale asupra sucului gastric nu ajunge să izoleze
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care, în 1714 o reorganizează Nicolae Mavrocordat într-o viziune europeană, internațională, aici venind să se instruiască 292 de elevi transilvăneni și alții din Orientul Creștin, cursurile ținându-se în limbile greacă, latină, română, dar sunt și ore de franceză, italiană, germană, arabă, turcă, rusă; se predau filosofii antici, dar și Newton, Descartes, Leibniz precum și noțiuni de astronomie, matematici, istorie, chimie. Academia are bursieri și o bibliotecă și cu referințe medicale. școli similare, dar mai mici, apar la Galați, Bârlad, Cornești
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]