24,388 matches
-
Proprietarul Borănescu organiza frecvent serate dansante în salon și focuri de tabără, așa cum arată un document de la 1874. Izvoarele minerale din jurul stațiunii au fost testate chimic de dr. Pascanu de la Școala Superioară de Farmacie din București. Cele trei izvoare erau: izvorul de la Tainița (la 700 m de stațiune) avea apă de izvor obișnuită, ușor mineralizată; izvorul de la Fulgeriș (la 3 km) conținea acid carbonic liber și carbonat de fier, fiind folosită pentru tratarea chloranemiei, dispepsiei și deficienței de fier; izvorul de la
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
tabără, așa cum arată un document de la 1874. Izvoarele minerale din jurul stațiunii au fost testate chimic de dr. Pascanu de la Școala Superioară de Farmacie din București. Cele trei izvoare erau: izvorul de la Tainița (la 700 m de stațiune) avea apă de izvor obișnuită, ușor mineralizată; izvorul de la Fulgeriș (la 3 km) conținea acid carbonic liber și carbonat de fier, fiind folosită pentru tratarea chloranemiei, dispepsiei și deficienței de fier; izvorul de la Tega (la 3 km) avea apă cu acid sulfhidric, sulfuri alcaline
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
document de la 1874. Izvoarele minerale din jurul stațiunii au fost testate chimic de dr. Pascanu de la Școala Superioară de Farmacie din București. Cele trei izvoare erau: izvorul de la Tainița (la 700 m de stațiune) avea apă de izvor obișnuită, ușor mineralizată; izvorul de la Fulgeriș (la 3 km) conținea acid carbonic liber și carbonat de fier, fiind folosită pentru tratarea chloranemiei, dispepsiei și deficienței de fier; izvorul de la Tega (la 3 km) avea apă cu acid sulfhidric, sulfuri alcaline și feroase, cloruri alcaline
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
erau: izvorul de la Tainița (la 700 m de stațiune) avea apă de izvor obișnuită, ușor mineralizată; izvorul de la Fulgeriș (la 3 km) conținea acid carbonic liber și carbonat de fier, fiind folosită pentru tratarea chloranemiei, dispepsiei și deficienței de fier; izvorul de la Tega (la 3 km) avea apă cu acid sulfhidric, sulfuri alcaline și feroase, cloruri alcaline și feroase, fiind una dintre cele cele mai sulfuroase ape din România antebelică — ea era folosită în băi sulfuroase sau administrată ca băutură simplă
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor râului Sărata, apă cu o lungime de 63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să se verse în râul Ialomița. Extremitatea sudică a comunei este aproape de zona străbătută de șoseaua națională DN1B, care
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea); lângă satul Proșca, pe vârful Proșca, în livada de la cruce și pe dealul Proșca, inclusiv în zona „Trei Izvoare”, se află un sit ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, o alta din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
a orașului Aleșd din județul Bihor, Crișana, România. Este o localitate situată la aproximativ 20 km de orașul Aleșd, pe cursul râului Bistra, care se varsă în râul Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
loc de relaxare la sfârșit de săptămână și nu numai. A revenit la viață Pădurea Neagră în momentul în care a fost (re)descoperită de orășeni și unii au investit acolo în imobiliare și construcții de cabane. Aerul curat, pădurea, izvorul de apă mineralizată si chiar băștinașii ospitalieri au fost punctele forte în această revenire. Cu siguranță va veni vremea când se va profita - în sensul pozitiv al cuvântului - de potențialul turistic al localității, de oaza de liniște și de natură
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. "Cetatea Biharia" ("Castrum Byhor", azi ruine) este situată la 14 km nord de Oradea, lângă satul omonim, într-o zonă de șes inundabil. Este menționată în izvoare ca aparținând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar (sfârșitul secolului al X-lea). Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
ștefan. Episcopia din Biharia este presupus de mai mulți, ca fiind fondată de regele Ladislau, pentru că mai târziu, el a mutat-o în Oradea, adevărat că în 1111 este amintită încă episcopia din Biharia, dar cu doi ani mai târziu izvoarele vorbesc deja de episcopia din Oradea. În 1068 prin strâmtoarea Bârgăului, în 1091 prin cea a Branului au pătruns în Ardeal cunii, de fapt popoare migratoare de limbă turcă, apoi trecând prin cheia Meseșului au ars aproape complet a Nyírséget
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
de lemn, prăsire de vite, pomărit". Există deja din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Visului, a Ghiurii, a lui Pisic, a lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Pisic, a lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea Nicului, pe unde femeile mergeau la acest izvor de unde luau apă pentru fiertul fasolei, pentru că
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea Nicului, pe unde femeile mergeau la acest izvor de unde luau apă pentru fiertul fasolei, pentru că era o apă dedurizata, foarte bună. Și acum izvorul există(Frentiu Titus) Fântâni în sat: cea mai bună apă ,se găsea, se zice, la fântână de la “ a Moasii “ din Ciuceti. Mai erau fântâni
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea Nicului, pe unde femeile mergeau la acest izvor de unde luau apă pentru fiertul fasolei, pentru că era o apă dedurizata, foarte bună. Și acum izvorul există(Frentiu Titus) Fântâni în sat: cea mai bună apă ,se găsea, se zice, la fântână de la “ a Moasii “ din Ciuceti. Mai erau fântâni înspre Ciuceti, în Bujac, la a Olii (săpata cam prin anii 60), În afara satului erau : Fântână
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
ani ) Lângă fântână Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
durând 2 ore cu mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în zare poți zări munții ce străjuie lacul: Strunioru și Bistricioru. Zona oferă vaste posibilități de destindere pentru iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
apropiate ca Birtin, Borod sau Vruzteluk ar fi de origine slavă afirmă regretatul istoric Liviu Borcea Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în bibliografia de specialitate . Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în unele izvoare istorice ca fiind dispărută. Dar, localitatea apare în documente, cu ocazia socotelilor de dijmă ale Episcopiei orădene din anii 1291-1294 . Azi denumirea se păstrează sub forma de Rustelec, fiind un cătun aparținător satului Bălnaca situat la hotarul cu localitatea Șuncuiuș
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și are ca vecini: la răsărit Poiana Ștampei din județul Suceava, la apus Ilva Mare, la nord localitatea Șanț iar la sud localitățile Tiha Bârgăului și Leșu. Lunca Ilvei este așezată în partea de nord-est a județului Bistrița Năsăud, la izvoarele râului Ilva, la întretăierea paralelei 47 grade 21' 25" latitudine nordică, cu meridianul 24 grade 56' 20" longitudine estică. Aceasta înseamnă că localitatea se găsește la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în mijlocul zonei temperate, unde nu se resimt căldurile
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
așezării, străjuit de culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată, supusă adeseori mișcării orizontale a aerului polar maritim, cu o activitate destul de frecventă
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]