22,389 matches
-
frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților pe care le oferă produsele lor este frecvent utilizată În relația cu clienții. În provocarea și atragerea atenției cliențiilor este utilizată strategia contrafactualității etc. Strategia Învăluirii, a „curtării” clienților o Întâlnim În facilitățile oferite care atrag și implică: prețuri mici
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
el este primul mare poet original, considerat pe drept, de M. Eminescu „rege al poeziei”. Autor al unor volume de poezii de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
identificare a strategiilor de lichidare a decalajului de dezvoltare. Este exemplul de excepție al reformei promovate de Școala sociologică de la București (vezi capitolul 2). O cu totul altă situație este cea a țărilor subdezvoltate cronic - lumea a treia -, lipsite de oportunități și de resurse interne de angajare într-un proces de dezvoltare. Preocupările de dezvoltare internațională au apărut imediat după al doilea război mondial, în contextul decolonializării și al ajutorului internațional pentru dezvoltarea noilor țări. O discuție critică amplă legată de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
următorii termeni: un factor, un proces, o stare socială sau naturală care afectează negativ funcționarea societății și condiția umană. Eu cred că trebuie completată cu o nouă componentă. Problemele sociale nu sunt numai stări negative, ci și pozitive. Apariția unor oportunități de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o problemă socială: identificare modalităților de a fructifica o oportunitate de dezvoltare. În formularea unei probleme sociale sunt incluse: - identificarea unei probleme sociale: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
umană. Eu cred că trebuie completată cu o nouă componentă. Problemele sociale nu sunt numai stări negative, ci și pozitive. Apariția unor oportunități de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o problemă socială: identificare modalităților de a fructifica o oportunitate de dezvoltare. În formularea unei probleme sociale sunt incluse: - identificarea unei probleme sociale: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități de dezvoltare; - diagnoza naturii problemei sociale; - determinarea magnitudinii ei; - identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Apariția unor oportunități de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o problemă socială: identificare modalităților de a fructifica o oportunitate de dezvoltare. În formularea unei probleme sociale sunt incluse: - identificarea unei probleme sociale: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități de dezvoltare; - diagnoza naturii problemei sociale; - determinarea magnitudinii ei; - identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege o soluție sau un pachet de soluții; - voința colectivă de a acționa în vederea soluționării acesteia sau abandonarea voinței de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Problemele sociale și dezvoltarea socială Dinamica sistemelor sociale poate fi, în mare măsură, explicată prin comportamentul față de problemele sociale. Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Problemele sociale și dezvoltarea socială Dinamica sistemelor sociale poate fi, în mare măsură, explicată prin comportamentul față de problemele sociale. Societatea poate să își ignore problemele, intrând progresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un anumit lucru este problemă socială doar dacă acesta este formulat de către colectivitatea respectivă ca „o problemă socială”. Formularea la nivelul conștiinței colective ca problemă socială implică două aspecte distincte: a) formularea acelui „ceva” ca o stare/fenomen/proces negativ/oportunitate, asociat cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b) voința, cel puțin potențială, de a acționa pentru a-l elimina/fructifica - de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca violența să devină o problemă socială. Latent/Manifest Odată acceptată problema socială, poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latent: ea este considerată ca fiind o problemă, ceva negativ, care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de a fi fructificată, neexistând o motivație/voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt trei situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a) deși acceptată ca problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În țările care optează pentru o ideologie liberalistă, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în Uniunea Europeană, coeziunea socială și incluziunea socială. b) Realizabilitatea/ Oportunitatea soluționării respectivei probleme - apariția resurselor de soluționare a unei probleme sau apariția unor noi oportunități de acțiune face ca aceasta să devină manifestă. De exemplu, dezvoltarea capacităților de tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să devină o problemă socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în Uniunea Europeană, coeziunea socială și incluziunea socială. b) Realizabilitatea/ Oportunitatea soluționării respectivei probleme - apariția resurselor de soluționare a unei probleme sau apariția unor noi oportunități de acțiune face ca aceasta să devină manifestă. De exemplu, dezvoltarea capacităților de tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să devină o problemă socială asumată. Dar și invers, lipsa accesului la serviciile de asisență medicală la o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să devină o problemă socială asumată. Dar și invers, lipsa accesului la serviciile de asisență medicală la o serie de tratamente face ca bolile respective să fie ținute în latență. Prin apariția unor oportunități - noi tehnologii, creșterea resurselor financiare pentru dezvoltarea unor servicii -, respectiva problemă poate deveni manifestă sau chiar centrală. c) Creșterea tensiunilor asociate, explozii ale efectelor negative ale respectivei probleme sociale - de exemplu, explozii distructive sociale (revoluții, revolte, mișcări sindicale care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din acestea probleme manifeste, putând chiar să ocupe poziții centrale. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce deci la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din potențial în latent, apoi în manifest și chiar în starea de centralitate. d) Oportunități de zguduire a blocajelor de sistem - alegerile politice au făcut ca aspirația difuză de soluționare a unor probleme să fie pusă în atenția publică. Este avantajul opoziției de a veni cu promisiunea unor programe accentuate de soluționare a unor probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teorema 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu preliminar în unul superior se produce datorită accentuării unor efecte adverse, creșterii presiunilor interne/externe, apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile evoluției descendente a unei probleme sociale Observăm empiric faptul că gradul de centralitate a unei probleme sociale nu durează, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Centralitatea unei probleme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost considerată principala caracteristică a modelului social european (Opinion of the European Economic and Social Commitee and Employment Policy, 2005, p. 12). Prin promovarea coeziunii economice și sociale, statele membre au în vedere implementarea seturilor de acțiuni care să asigure oportunități pentru toți cetățenii UE și, în consecință, să reducă riscul excluziunii sociale. După cum am arătat deja, modelul social european este un concept des întâlnit în documentele oficiale europene, mai ales în lucrările cele mai recente care evaluează progresele sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordare comună asupra societății, modelul social european îmbină măsurile care susțin creșterea economică durabilă cu cele orientate spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. În acest perimetru sunt acoperite: ocuparea completă a forței de muncă, locurile de muncă calitative, oportunitățile egale, protecția socială pentru toți, incluziunea socială și implicarea cetățenilor în deciziile care îi pot afecta ( HYPERLINK "http://www.etuc.org/a/111" http://www.etuc.org/a/111). Modelul social european poate fi caracterizat ca „un set de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult decât atât, aria de cuprindere a Uniunii Europene s-a mărit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelului social european a fost considerat rolul puternic pe care societatea civilă organizată îl poate juca în implementarea strategiei de la Lisabona (Sigmund, 2005, pp. 2-3). Elementele constitutive ale modelului social european sunt: legislația privind drepturile lucrătorilor, ocuparea forței de muncă, oportunitățile egale pentru bărbați și femei, lupta împotriva discriminării; participarea lucrătorilor; informarea și consultarea; recunoașterea parteneriatului social și implicarea; implicarea societății civile; serviciile publice și cele de interes general; salarii decente și echitabile; protecția socială; incluziunea socială; drepturile fundamentale de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și funcțional, credința în participare și democrație la locul de muncă, participarea extinsă la nivelul tuturor cetățenilor, ideea unei societăți incluzive; salarii și standarde de viață decente sau corecte, prioritatea pentru ocuparea forței de muncă; menținerea serviciilor de interes general; oportunități egale și lupta împotriva discriminării (Vaughan-Whitehead, 2003, pp. 6-10). O altă caracteristică a modelului european este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale prin diferite măsuri precum mobilizarea resurselor spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o necesitate pentru menținerea și extinderea acesteia. Abordarea regională este benefică nu numai țărilor care primesc ajutor direct, ci tuturor țărilor Uniunii, pentru că prin investițiile realizate se stimulează creșterea ofertei și a competitivității în ansamblu a UE și se asigură oportunități pentru creșterea durabilă. În tabelul 1 avem o sinteză a distribuției beneficiilor pentru diferite tipuri de sprijin comunitar. Tabelul 1. Beneficiarii avantajelor politicii de dezvoltare regională a UE Tipul sprijinului Beneficiarii avantajelor 1. Țările sărace cu resurse inadecvate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sector al industriei prelucrătoare dezvoltat în Spania poate stimula cumpărările de bunuri de capital în Germania. Atât țările donatoare, cât și țările primitoare 3. Prin investițiile realizate se stimulează creșterea ofertei, creșterea competitivității în ansamblu a UE și se asigură oportunități pentru creșterea durabilă. Întreaga UE 4. Politicile privind domeniul infrastructurii fizice și cel al protecției mediului trebuie să fie coordonate cu vecinii, pentru a se asigura coerența suportului fizic care realizează legăturile de comunicare. Statele învecinate Politica de coeziune, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de teoretizare în acest domeniu. Ca inspirație ideologică, dezvoltarea regională se înscrie în modelul „dezvoltării prin proiect”, al dezvoltării de jos în sus, bazată pe principiul participării și al descentralizării deciziilor și acțiunilor de dezvoltare. Fondurile sunt concepute ca o oportunitate pusă la dispoziția regiunilor, însă acțiunea propriu-zisă spre accesarea de fonduri prin proiecte rămâne la nivelul fiecărei regiuni în parte. Politica regonală în sine presupune numai repartizarea fondurilor într-o manieră cât mai adecvată nevoilor reale ale regiunilor. Statul și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea economică locală” (Ghinea, Moraru, p. 9). Chiar dacă ideea regionalizării face obiectul a numeroase critici, este evident că nu putem vorbi despre dezvoltare regională în afara regiunilor, oricum ar fi ele concepute. Specificul împărțirii teritorial-administrative deja existente în România ridică întrebarea oportunității realizării unor structuri administrative suprajudețene în condițiile în care unii autori consideră că județele „pot foarte bine să primească și atribuțiile de administrare a fondurilor sociale” (Mărginean, 2003, p. 9). De asemenea, regiunile de dezvoltare, așa cum au fost concepute în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]