22,346 matches
-
de publicul adult), cu muzică și informații din vestul țării, dar și programe de nișă, adresate iubitorilor anumitor genuri muzicale, sportului (sunt transmise în direct meciurile ligii a II-a de fotbal, dar și din liga I) sau anumitor categorii - pensionari, tineri, casnice. Există aproape zilnic programe interactive cu invitați în studio (inclusiv reprezentanți ai administrațiilor locale) și transmisiuni în direct, reportaje de la cele mai importante evenimente din zonă. Minorităților maghiară, germană și sârbă le sunt dedicate zilnic câte trei ore
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
distrusă. Abia prin anii 1970 s-au înființat două hoteluri (denumite astăzi Ceres și Monteoru), un ștrand și o bază de tratament. După revoluția din 1989 hotelurile au supraviețuit, "Ceres" fiind încă administrat de Ministerul Muncii și fiind folosit pentru cazarea pensionarilor cu bilete de tratament. La nivelul anului 2006, apăruseră un număr de 14 pensiuni turistice. Ștrandul cu apă clorosodică alimentat de la izvoarele din zonă este principala atracție turistică a zonei, complexul fiind administrat de firma Tomini din Constanța deținută de
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
stele, pensiuni rurale de 4, 3, 2 flori, vilă de 3 stele, camping de 2 stele, camere de închiriat de 2 stele, bungalow la o stea. Principalele unități de turism sunt hotelul Ceres, administrat de Ministerul Muncii și folosit pentru cazarea pensionarilor cu bilete de tratament, precum și hotelurile Monteoru și Montana, pensiunile și tabăra de copii școlari de la Vila Monteoru. Rețeaua agroturistică este reprezentată aici de cel mai mare număr de pensiuni din județ. Ștrandul cu apă clorosodică alimentat de izvoarele locale
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Timișoara. Primăvara duc animalele la stânile de pe Muntele Mic, de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre copiii Borlovei se spune că mai întâi învață să joace și apoi să meargă. Profesorul Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
1893, jud Ialomița"”. A cunoscut tipicul bisericesc și glasurile practice „"în așa măsură că arăta mult zel în a le îndeplini fără greș și știrbire"” [8], servind între 1893 și 1 iunie 1923 ca și cântăreț salariat iar mai apoi, pensionar. În calitate de cântăreț salariat, apoi onorific a slujit și fiul său, Gheorghe I. Nichifor, ca bugetar până în 1932 și onorific până în anul 1945[9], cum se dovedește din inscripția din Mineiul pe Noiembrie: „"Preotul Mihail C Paraschiv, venit în
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Radu Gheorghe. Absolvent al Școlii de Cântăreți bisericești „ Episcopul Gherontie” a Episcopiei Constanței, din Medgidia. Dăruit de Dumnezeu cu mari capabilități vocale și foarte bun cunoscător al cântării bisericești și a tipicului, a slujit în mod neîncetat ca salariat și pensionar peste 55 de ani. Anul 1999 aduce un alt cântăreț cu „școală”, în persoana tânărului localnic Țițeică Florin Victor. Dotat cu calități deosebite pentru executarea muzicii psaltice, foarte bun cunoscător al notației muzicale bisericești, s-a format la Școala de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
cca. 600* 1900 610 1930 657 1932 673 1956 596 1966 497 1977 452 1986 363 1992 280 2002 202 Procesul de îmbătrânire demografică a început să genereze o presiune a populației vârstnice asupra celei adulte și a crescut numărul pensionarilor (193 persoane, în anul 1992) în raport cu populația activă (120 persoane, din care 67 funcționau în agricultură, 36 în industrie, 5 în transporturi și 12 în alte ramuri economice). Procesele de îmbătrânire și depopulare a satului au fost și sunt cauzate
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
sunt cu 1 și 2 paturi, fiind dotate cu tot confortul necesar. Celor care vin la tratament li se oferă serviciu de cazare, masa și bar (restaurant). Biletele de tratament se pot obține prin Casă națională de pensii, atât pentru pensionari cât și pentru toți cei care plătesc asigurări sociale. În anul 2007 complexul a împlinit 30 de ani de existență și evenimentul a fost comemorat prin ridicarea unei troițe din lemn pe soclul căreia scrie: Ridicată cu ajutorul lui Dumnezeu, prin
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
1928), a fost amenajată o baie în aer liber, care după o scurtă funcționare a fost luată de apele Mureșului într-o inundație. Baia actuală cu 14 bazine a fost înființată în anul 1968 de către Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Gheorgheni. La aceasta s-a adăugat un cabinet medical. Apa poate fi folosită în curele interne în vindecarea enterocolitei acute și cronice, antiseptic în inflamațiile cronice ale căilor urinare, piatră biliară și urinară, diabet, gută, tulburări ale digestiei calciului
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ultimele șase decenii a dus la creșterea continuă a numărului de persoane vârstnice (Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Acest fenomen de îmbătrânire a populației vizează toate aspectele societății. În plan economic acesta se traduce printr-o creștere continuă a numărului de pensionari. În plan social întreaga infrastructură a sistemelor de protecție trebuie să se adapteze la specificul lucrului cu un mai numeros număr de vârstnici. În plan cultural, apar și vor apărea profunde modificări apar datorită creșterii timpului liber. În plan medical
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități artistice. Au rămas în memoria colectivă și scrisă serbările coordonate de învățătorii pensionari Nicolae C. Teodorescu - Nekera și Elena Al. Ionescu. Pe lângă corul organizat se remarcă faptul că persoanele vârstnice sunt dispuse să-și manifeste aptitudinile artistice ori de câte ori simt că sunt ascultate și apreciate. Astfel în data de 29 iulie 2007, d-na
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
C. Teodorescu - Nekera și Elena Al. Ionescu. Pe lângă corul organizat se remarcă faptul că persoanele vârstnice sunt dispuse să-și manifeste aptitudinile artistice ori de câte ori simt că sunt ascultate și apreciate. Astfel în data de 29 iulie 2007, d-na prof. pensionar Margareta Ar. Coman (n. Uța în Stroești) din Costești - Vâlsan, a susținut un remarcabil concert în fața auditorului format din săteni și oaspeți ai satului (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități literare. De-a lungul timpului, despre seniorii comunității stroeștene
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
combinele pe câmp (seceratul plus treeratul). Au apărut în sat case părăsite, bătrânii au dispărut și copiii lor cu serviciile prin orașe sau mai nou cu plecări în străinătate, nu mai vin în sat. În câteva case s-au mutat pensionari de la orașe, după cumpărarea acestora.Apoi deși au preluat terenurile agricole, după anul 1991, multe terenuri au rămas pe suprafețe mici nelucrate. Ne mai muncindu-se cu animalele lucrările în câmp sunt tot mai scumpe ceea ce este peste posibilitățile financiare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o comunitate prosperă și din punct de vedere economic cât timp a funcționat fabrica de sticlărie apoi, din păcate, a început declinul economic, din cauza lipsei locurilor de muncă. Toți tinerii au plecat de acolo si au rămas mai mult doar pensionarii, la care se întorc copiii în weekend-uri și de sărbatori pentru că oaza de liniște de acolo nu s-a modificat deloc cu trecerea timpului, chiar a ajuns să fie pentru mulți bihoreni un loc de relaxare la sfârșit de
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
ghețuri. Apoi va pluti în derivă către vest cu curentul către pol și dincolo de el, ajungând în cele din urmă în marea dintre Groenlanda și Spitsbergen. Mulți navigatori ai mărilor polare au luat peste picior planurile lui Nansen. Exploratorul american pensionar a spus despre idee că este „un plan ilogic de autodistrugere”. Sir Allen Young, veteran al căutărilor după , și Sir , care navigase spre sud cu în 1839-43, au fost la fel de disprețuitori. După un discurs plin de pasiune, însă, Nansen și-
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
internă în afecțiuni hepato-biliare, de nutriție și urinare, iar în cură externă în afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice și afecțiuni ale sistemului nervos periferic. Ca amenajări pentru funcționarea bazei de tratament există amenajări interioare - circuit închis pentru pensionari. Ca spații de cazare și masa, stațiunea Bizușa-Băi oferă 110 locuri de cazare în hotelul existent (Ceres - 1*), pavilioane cu baza proprie de tratament iar masă poate fi servită în restaurantul hotelului . Hotelul Ceres din stațiune are 110 locuri de
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
1928-1930, monahul Neofit Obrocam de la Mănăstirea Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
în special datorită îmbătrânirii populației, marea majoritate a tinerilor preferând să migreze în orașe. După căderea comunismului numărul locuitorilor a crescut lent dar nu datorită creșterii nivelului natalității ci mai degrabă datorită reîntoarcerii în locurile natale a șomerilor și a pensionarilor ce migraseră în orașe industriale sau miniere cu ceva timp în urmă. Deși sporul natural e în prezent pozitiv în toate localitățile comunei, îmbătrânirea și pustiirea satelor este ireversibilă, tinerii preferând să migreze în străinătate sau în orașe cu perspective
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
din România și comuna Ibănești este una dintre cele mai sarace comune din județul Vaslui. Aceste două afirmații spun totul despre economia comunei. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultură și creșterea animalelor. Dar, 1/2 din locuitorii comunei sunt pensionari , terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an, Bârladul, cel mai apropiat oraș este destul de sărac. În afara câtorva persoane care au reușit să-și procure mașini și utilaje agricole și terenurile cele mai fertile pe care le
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru consumul propriu. Chiar dacă există condiții bune pentru pomi fructiferi, vechile livezi sunt îmbătrânite, iar populația majoritară, formată din pensionari, nu are motivație să facă investiții pe termen lung. Deocamdată nu se cunoaște și nu se observă existenta în zonă a vreunei strategii pe termen scurt, mediu și lung care să conducă la revigorarea economiei locale, a tradițiilor satului, respectiv
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
populație neocupată, din care 83 bărbați, 89 șomeri, din care 66 bărbați, 22 șomeri în căutarea primului loc de muncă, din care 17 bărbați, 1318 populație inactivă, din care 541 bărbați, 271 elevi și studenți, din care 122 bărbați, 567 pensionari, din care 259 bărbați, 235 casnici, din care 3 bărbați, 210 întreținuți de alte persoane, din care 134 bărbați, 11 de stat sau de organizații private, din care 2 bărbați, 24 alte situații economice din care 21 bărbați. Limba maternă
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în agricultură, 2 în silvicultură și piscicultură, 218 în industrie, 107 în construcții, 52 în comerț, 4 în turism, 24 în transporturi, 24 în învățământ, 8 în sănătate, 19 în administrația publică, 69 alte activități
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Curpen este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România, aflată în comuna Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din județul Gorj, Oltenia, România. A fost până la ultima reformă administrativă centrul civic al fostei comune Vălari. Este
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
procent de peste 99%. Principala activitate economică a Raionului Bolgrad este producția și prelucrarea produselor agro-alimentare, care face uz de forță de muncă sezonieră. În anul 2006, forța de muncă era reprezentată de 63.6% dintre locuitorii raionului. Tot atunci, ponderea pensionarilor în populația raionului era de 28.4% (20.145 persoane). Majoritatea persoanelor se ocupau cu agricultura sau lucrau în industria alimentară. Centrul administrativ, economic și cultural al raionului este orașul Bolgrad, fondat în 1821 de către guvernatorul Basarabiei, general Ivan Inzov
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
al Românilor de Pretutindeni. A candidat la alegerile prezidențiale din 2004 din partea formațiunii politice "Alianța Popular Creștin Democrată" (APCD)(președinte Aurel Rădulescu), compusă din mai multe formațiuni politice și sociale printre care Partidul Renașterea României (președinte Aurel Rădulescu) și Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale (renumitul avocat Ion Ionescu, zis Puiu Ionescu, jucător la echipa de fotbal Rapid).
Aurel Rădulescu () [Corola-website/Science/298723_a_300052]