25,611 matches
-
se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real și ideal este observat de toți și formează obiectul preocupărilor tuturor conducătorilor politici. După acest criteriu putem clasa diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politici. După acest criteriu putem clasa diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum? Și ce anume vom pune în locul organizației actuale? Răspunsul este clar. Doctrinarii din această categorie sunt de părere că este nevoie mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum? Și ce anume vom pune în locul organizației actuale? Răspunsul este clar. Doctrinarii din această categorie sunt de părere că este nevoie mai întâi de un model. Facem acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu afirmă: „Cel mai frecvent însă, istoriile individuale vorbesc despre traiectorii «normale» de viață - o școală, o slujbă, căsătorie și copii, mici probleme «ca în orice familie», obținerea unei locuințe, perioade mai bune sau mai rele, dar într-un interval de variație relativ restrâns, «ca toată lumea» - până la apariția unui eveniment distructiv care a schimbat complet situația și pare să atragă «tot felul de nenorociri, că un necaz nu vine niciodată singur»” (2004, 45). De asemenea, nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
septembrie 1781 (Arhivele Statului București, Episcopia Argeș XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proști, iar alții deștepți sau mari creatori, personalități geniale. De asemenea, varietatea oamenilor s-a manifestat în planul virtuților, unii fiind curajoși, iar alții lași, unii generoși, iar alții egoiști și avari. Până și religia împărțea oamenii în buni și răi, după păcatele pe care le săvârșeau, astfel că drumul după moarte era spre Rai sau Iad, eventual în Purgatoriu. Obiectivul lucrării de față e centrat pe tulburarea de personalitate în perspectiv psihopatologică a psihiatriei și sănătății mintale. Această problemă se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
crescut, îi neglijează. Ei vor fi lăsați să facă lucruri deosebite, șocante uneori, din același motiv și își vor cultiva căutarea noului la un nivel crescut, deci o dimensiune din spectrul antisocialității. Cu toate acestea, nu există gene „bune” și „rele”, pentru că un D-4 crescut e dezavantajant în patogenia alcoolismului, dar este util în manifestarea creativității. În ansamblu, genele condiționează variabilitatea dimensională și temperamentală, deci, indirect, și vulnerabilitatea pentru tulburări psihopatologice (Paris, 1999Ă. Corespunzător modelului stress-diateză (Monroe și Simons, 1991Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
principal este de a abuza continuu de alții, de a-i tiraniza, de a le fi ostil, a-i pedepsi, manifestând aroganță și brutalitate, intimidându-i în permanență. Îi consideră pe toți ceilalți - printr-un mecanism psihologic de proiecție - ca răi și răuvoitori. Atitudinea față de toți este cea de ostilitate, imaginându-și că aceștia ar vrea să-1 persecute, să-1 intimideze, să-l distrugă. E frecvent prezent un sentiment de grandoare. Se manifestă fanatic. Maniera în care MILLON își prezintă subtipurile atrage
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în lumea sa umană. Un „om de caracter” înseamnă un om pe care te poți baza, care se ține de cuvânt, își respectă promisiunile, îi respectă pe alții și nu acceptă să comploteze, să înșele, să mintă și să facă rău celuilalt, celorlalți, apropiaților. Iar cineva „lipsit de caracter” înseamnă că e versatil, duplicitar, capabil de lașitate și trădare. În același sens s-a vorbit de „caractere puternice” - oameni care fac ceea ce trebuie făcut, au forță sufletească, își impun punctul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă manipularea se exercită în plan socio-politic și în comerț prin propagandă, retorică, reclame. La acest nivel persoanele sunt abordate în manieră abstractă, ca simple unități depersonalizate, fără implicarea față către față a doi subiecți conștienți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adică faptul că persoana se proiectează în ceea ce ea nu este încă efectiv dar e posibil să devină. Imaginarul creator se desfășoară după coordonatele unor posibile „bune”, sintetice, novatoare. Pe aceleași coordonate ale posibilului, de data aceasta într-o variantă „rea”, se poate desfășura minciuna, confabulația, mitomania. În cazul tulburărilor de personalitate intră în joc minciuna malignă care urmărește interese egoiste, prin care se face rău altora, sunt induși în eroare, li se iau bunurile, sunt defăimați, calomniați, păcăliți, înșelați. Ea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
minciuna malignă care urmărește interese egoiste, prin care se face rău altora, sunt induși în eroare, li se iau bunurile, sunt defăimați, calomniați, păcăliți, înșelați. Ea este frecventă la TP histrionică, antisocială, narcisică. Tot din cazul trăirilor duplicitare face parte reaua credință, ipocrizia, compromisul. Omul este și se comportă într-un anumit fel, dar în spatele măștii el se gândește și se comportă și în alt fel. El poate spune un lucru în față dar crede și face altceva în spatele manifestării publice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mici scene epice cu figurație terifiantă, epistole al căror model vizibil e Gr. Alexandrescu (Epistolă către duh). El nu adaugă nimic nou motivelor în circulație, moralizează continuu sau demască racilele vremii. Un satiric curajos, cu limbaj direct și viguros („la răi să dau oglinda câteodată în obraz”) arată versurile publicate în „Steaua Dunării” și în Poezii noue, din 1856, precedate de Scrisori din Țara Țânțărească. Crezul său, transformat în laitmotiv și trecut în îndrăznețe diatribe (Solonii noștri, Strigoii), este Unirea Principatelor
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum sunt Vârful cu Dor, Piatra Arsă, Jepii, Caraiman, Peștera Ialomiței, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Baba, Ceahlău, Valea Rea, sunt caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic literaturii naționale” (D. Caracostea). Între meritele pe care istoria trebuie să i le recunoască poetei și prozatoarei va trebui să se afle, scrie E. Lovinescu, „dragostea înțelegătoare cu care și-
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
1951, Căsătorie ciudată, pref. M.N. Tudor, București, 1961; Vas Zoltán, Șaisprezece ani de închisoare, București, 1951 (în colaborare cu Emil Giurgiuca); Ana Seghers, Morții rămân tineri, București, 1952; Fehér Klara, Insula cutremurelor, București, 1953; Veres Péter, Încercarea, București, 1953, Nevastă rea, București, 1955; Sütö András, Pornesc oamenii, București, 1953, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare), Aripă de rândunică, București, 1960; Horváth István, Brazdă peste haturi, București, 1954, Berbecul brumăriu, București, 1957 (în colaborare cu Gelu Perian-Păteanu); Jókay Mór, Crăișorii, București
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
clasă. Ambele devin semnale pentru a întări și transforma în habitudini două dintre cele mai răspândite realități școlare: neatenția și dezordinea 3. Multe obiceiuri dăscălicești similare ne-ar putea îndreptăți să afirmăm că elevii sunt învățați în școală mai mult „rele” decât „bune”. Chiar și comportamentul bine cunoscut de „scârbă” față de școală, denunțat de milioane de elevi, deși nenatural, se învață la școală!1 2.4. Teoria uităriitc "2.4. Teoria uitării" „Pe timpul verii uitam aproape toată logica matematică învățată vreme
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi generalizată la noi situații, oarecum similare. 5.5.2. Modele de prestigiutc "5.5.2. Modele de prestigiu" Aceste experimente au confirmat deducția din teoria învățării că un individ poate învăța să discrimineze între lideri ca modele bune sau rele. Acest individ învață să îl imite pe acel lider a cărui copiere îi aduce o recompensă, și nu pe acela pe care, neimitându-l, va primi o recompensă. O dată ce acest tip de învățare apare, acest lucru se generalizează cu privire la liderii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
oferite de colegi, și să înțeleagă posibilitățile fiecărei luări de poziții; (5) cursanții sunt îndemnați să participe la discuție în momentul în care se simt pregătiți și consideră că au ceva de spus (pentru aceasta, tăcerea nu este un lucru rău, deoarece se presupune că participanții au nevoie de timp pentru a construi ipoteze și a oferi opinii); în momentul în care un cursant își expune punctul de vedere, ceilalți sunt îndemnați să fie asculători activi. O altă manieră de seminar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sală); - moderatorul trebuie să obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un set de reguli; - explică obiectul întâlnirii și subiectul (introducerea în tema focus-group-ului); - insistă asupra faptului că nu există răspunsuri bune și răspunsuri rele; de asemenea, convinge auditoriul că o poziție exprimată nu este o replică la poziția exprimată de altcineva (chiar dacă o contrazice pe aceasta), ci este o idee nouă; - își expune propriul rol, în care nu va aduce contribuții de substanță la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
relevante, în urma cărora să identifice modalități de a găsi răspunsuri și de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu există răspunsuri „bune” sau „rele”. Ancheta poate fi dezvoltată individual, desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă intenția ca râzând să fie biciuită prostia, demascată fățărnicia, cei obraznici să fie pedepsiți, iar cei indiferenți, împinși la acțiune. Scris cu vervă și haz, dar
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
limba română îl regăsim două secole mai târziu. Lingvistul Dorin Uritescu îmi atrăgea atenția că în limba română, spre deosebire de alte limbi, cuvântul „clasic” are ca referențial atânt o realizare excepțional de bună, cât și în limbaj argotic, una extraordinar de rea. Termenul ca atare are o „geometrie variablă” pe coordonate spațio-temporale: de la întregul mapamond (de exemplu, clasicii literaturii universale) la un singur stat național (clasici ai literaturii române, de exemplu); de la o epocă (propriu-zis, Antichitatea) la întregul parcurs istoric (până la începutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Graib Imaginile sunt cu atât mai șocante cu cât se știe că legea islamică condamnă homosexualitatea și că, în cultura arabă, pentru un bărbat expunerea trupului gol constituie un act de maximă umilire. În paginile lucrării Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni sunt inserate fotografii atât de la închisoarea din subsolul Universității Stanford, unde în 1971 și-a desfășurat experimentul Philip Zimbardo, cât și de la închisoarea în care s-au petrecut acele fapte incredibile. Prizonerii din subsolul Univeristății Stanford (experimentul lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au petrecut acele fapte incredibile. Prizonerii din subsolul Univeristății Stanford (experimentul lui Philip Zimbardo, 1971) Lynndie England și Charles Grander deasupra piramidei prizonierilor din închisoarea Abu Ghraib (2004) Cum este posibil ca oameni obișnuiți, oameni buni să devină monștri, oameni răi? Aceasta este întrebarea fundamentală pe care și-a pus-o Philip Zimbardo, vorbind despre „Efectul Lucifer”, despre îngerul alungat din Împărăția cerurilor, devenit Satana. Este în discuție natura umană: oamenii se nasc răi sau devin răi? Răul vine din interiorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]