22,519 matches
-
a publicat cea mai cunoscută lucrare, românul "Revoltă lui Atlas". După aceea, a recurs la non-ficțiune pentru a-și promova filosofia, publicându-și propriile reviste și lansând mai multe colecții de eseuri până la moartea să în 1982. Rând a sustinut rațiunea că singurul mijloc de a dobândi cunoștințe, si a respins credință și religia. Ea susținea și , si respingea altruismul. În politică, ea a condamnat ca fiind imoral, si s-a opus colectivismului și etatismului, dar și anarhismului, susținând în schimb
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
a fost confiscată și familia strămutata. Au fugit în Peninsula Crimeea, care inițial a fost sub controlul Armatei Albe în timpul Războiul Civil Rus. Mai tarziu, ea și-a amintit că, în liceu, a hotărât că este atee și că prețuiește rațiunea mai presus de orice altă virtute omenească. După absolvirea liceului în Crimeea la 16 ani, Rând s-a întors cu familia ei la Petrograd (cum era denumit orașul Sankt Petersburg la acel moment), unde s-a confruntat cu niște condiții
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
lăsat toată averea lui . Rând și-a numit filosofia „obiectivism”, descriindu-i esență ca fiind „conceptul omului că erou, cu propria lui fericire ca scop moral al vieții sale, cu realizarea să productivă că cea mai nobilă activitate, si cu rațiunea că singurul lui absolut”. Ea consideră obiectivismul o și a definit poziții în raport cu metafizica, epistemologia, etică, filosofia politică și estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul filosofic, si respingea ceea ce ea consideră a fi misticism sau supranaturalism, inclusiv toate formele de
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul filosofic, si respingea ceea ce ea consideră a fi misticism sau supranaturalism, inclusiv toate formele de religie. În epistemologie, ea consideră toate cunoștințele că bazate pe percepția senzorială, a căror valabilitate o consideră axiomatica, si rațiunea, pe care o descria ca fiind „facultatea care identifică și integrează materialul furnizat de simțuri.” Ea respingea orice idee de cunoaștere neperceptivă sau "a priori", inclusiv noțiunile de „«instinct» și «intuiție» sau orice idee cum că omul «pur și simplu
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
Rând a afirmat că cele mai importante contribuții ale ei la filosofie au fost „teoria conceptelor, etică [ei], și descoperirea că în politică răul—încălcarea drepturilor—constă în inițierea forței.” Ea consideră epistemologia o ramură fundamentală a filosofiei și susținerea rațiunii — cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
a filosofiei și susținerea rațiunii — cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme, cât și condamnări extreme. Primul român al lui Rând, "Noi, cei vii", a fost
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme, cât și condamnări extreme. Primul român al lui Rând, "Noi, cei vii", a fost admirat de către criticul literar H. L
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
Dinu. Cu două zile înaintea marelui derby, Cornel Dinu declara: Aș vrea să-i transmit lui Dobrin că alături de Dumitrache rămâne cel mai mare talent născut în ultimii 20 de ani în fotbalul nostru, talent pe care, din păcate, prin rațiunile oamenilor săi, fotbalul românesc n-a putut să-l valorifice la maximum. Am totuși senzația că, din punct de vedere pur tehnic, chiar și în actuala distribuție avem o forță de joc mult mai mare ca FC Argeș. Dobrin considera
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
cugetătoare, respectiv, a lui Dumnezeu, ca ființă perfectă și infinită). Spre deosebire de predecesorii săi, care se concentraseră pe problema dacă ființa perfectă trebuie mai degrabă să existe decât să nu existe, Kant susține că existența nu este un predicat (v. "Critica rațiunii pure"). După Kant, atunci când se spune "Dumnezeu este atotputernic", se pune în relație conceptul de Dumnezeu cu predicatul atotputerniciei. Atunci cînd se spune "Dumnezeu există" nu se pune conceptul de Dumnezeu în relație cu un predicat. Avem, prin urmare, propozițiile
Argumentul ontologic () [Corola-website/Science/302565_a_303894]
-
punct de vedere politic", ceea ce el numește omogeneitate. Dincolo de interesele particulare trebuie să existe o "voință generală", în sensul definit de Jean Jacques Rousseau, adică un interes general. Această substanță a unității este mai degrabă legată de sentimente decât de rațiune. Într-un sistem parlamentar, Schmitt consideră că lipsa unei omogeneități, adică a voinței tuturor membrilor parlamentului să pună interesul general înaintea celui particular, duce la imposibilitatea de acțiune politică. Astfel, o democrație nu există doar pentru că un parlament a fost
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
adică unei prevederi a legislației. Pe de altă parte, legitimitatea nu este legată direct de o normă de drept. Ea se poate baza pe principii cărora normele de drept le sunt subordonate, de exemplu dreptul la existență al statului sau rațiunea de stat. Dictatura se bazează astfel pe legitimitate. Ea nu este legată de prevederile constituției (deci de dreptul pozitiv) ci de substanța constituției, adică deciziile ei fundamentale privitoare la modul și forma de existență politică. Dictatura trebuie să se elimine
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
factor de ordine" prin războiul cu un adversar. Abia în momentul în care cererile de ordine se loveau de o barieră, se putea ajunge la un tratat de pace care crea un plurivers stabil, deci o "ordine internațională". Schmitt afirma ""Rațiunea oricărui război care nu este irațional constă în faptul că trebuie să ducă la un tratat de pace."" Pentru a se putea ajunge la o "ordine de drept internațional" ("internationale Rechtsordnung") eficientă trebuie să existe o împărțire a spațiului care
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
folosiți ca pretext al retragerii. Sintagme de genul: „evreii din Bucovina”, „evreii din Chișinău”, „populația evreiască din Bălți”, „evreii și comuniștii din Românești” (Partidul Comunist din Basarabia cuprindea în total 375 de membri iar Comsomolul, 511) sfidau orice obiectivitate și rațiune, dar erau suficiente pentru a crea o psihoză antisemită răzbunătoare în cadrul populației, care a dus la un val de violențe îndreptate împotriva cetățenilor evrei, atât în teritoriile cedate cât și în restul țării. Grupuri de militari români, soldați și ofițeri
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
lui Pavel] către romani), "Ethica seu Scito teipsum" („Etica sau cunoaște-te pe tine însuți”), respectiv "Dialogus inter Philosophum, Judaeum, et Christianum" („Dialogul dintre un filosof, un evreu și un creștin”). La Abélard, ca și pentru toți gânditorii medievali, între rațiune și credință există o legătură foarte strânsă. Spre deosebire de ceilalți, Abélard consideră însă că teologia este reductibilă la dialectică, în sensul că adevărurile de credință, inclusiv misterele, pot fi înțelese de către intelect. Astfel, dacă principiul lui Anselm fusese Credo ut intelligam
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
fi înțelese de către intelect. Astfel, dacă principiul lui Anselm fusese Credo ut intelligam, „cred ca să înțeleg”, Abélard insistă pe forma inversată a acestei formule. Pentru el este mai importantă înțelegerea, pătrunderea dialectică a adevărurilor: credința trebuie să se bazeze pe rațiune. Identificarea filosofiei cu teologia are loc la Abélard în alt sens: nu în sensul urcării filosofiei la rangul de teologie (ca la Eriugena), ci în sensul coborârii teologiei la nivelul logicii sau dialecticii. Până și Trinitatea divină este comparată, la
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
că credința nu trebuie să însemne asumarea oarbă a unor propoziții pe care nu le înțelegem. A crede înseamnă id quod mente firmiter tenemus (ceea ce mintea consimte cu putere). Trebuie să înțelegem ceea ce credem și, în consecință, credința vine din rațiune. Poziția lui Abélard este deci aceea a unui raționalist incurabil, ceea ce poate explica, cel puțin parțial, poziția sa mereu duală în majoritatea problemelor de care s-a ocupat. Prima sa convingere, totuși, este aceea că Logica constituie instrumentul indispensabil al
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
acestei întrebări este foarte importantă. Dacă este știință separată, atunci ea poate fi „pusă la lucru” în mod autonom, existând posibilitatea, de pildă, de a descoperi adevăruri în mod independent de revelație. Cazul lui Anselm din Canterbury, care găsise acele rațiuni necesare pentru adevărurile de credință, fără a apela la autoritățile tradiției (sfinții părinți), formulând chiar și celebrul său argument ontologic, îi era cunoscut . Antecedentele acestei întrebări se găsesc în disputa dintre Stoici și Școlile peripatetice, dispută pe care Boethius o
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
credința ortodoxă, pe care și-a păstrat-o și după mariajul cu ducele de Edinburgh, ducesa Maria Alexandrovna nu a dorit o căsătorie între veri primari, lucru interzis de canoanele ortodoxe. Este posibil ca ea să fi avut și unele rațiuni politice, în sensul încercării de a realiza o atenuare a tensiunilor dintre Rusia, țara ei maternă, și România pe subiectul Basarabiei. În 1889 tatăl său, la presiunile reginei Victoria, a acceptat să succeadă unchiului său Ernest al II-lea, la
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
sim- bolurilor. Elevatul pictor împinge soluțiile tehnice pînă în pragul antropomorfizării, ca un fel de cochetă reverență cul- turală. Ironia e, ca întotdeauna, discretă, subtilă, și tocmai de aceea, cuceritoare. Val Gheorghiu se află și aici la egală distanță între rațiune și sentiment, implicare afectivă și ma- liție, ca joc dezinvolt al spiritului iscoditor. Monografia din anul l985 de la Editura Meridiane, semnată de Virgil Mocanu, are semnificația unui apogeu, unul din seria ce va urma ca o confirmare a indubitabilului profesionalism
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
mai mult, de deza- măgirea de a nu putea afla sensurile tainice ale existenței. Totale interogații, inevitabil parțiale răspunsuri. Prin întrebări te cauți, prin răspunsuri te poți pierde...Strigătul disperării va fi el auzit? Cităm adesea adagiul potrivit căruia somnul rațiunii naște monștri și înțelegem că orice deviere de la rațional ne cufundă într-un univers al absurdului, grotescului, nevrozelor. O simplă explorare ne pune în situația de a crede că luciditatea conștiinței, opusă desigur somnului irațional, va genera îngeri sau, oricum
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
pentru originalitatea sa, ideile sale inovatoare, pentru faptul că a întrebuințat filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Am făcut referință la acest manual atunci când am înșirat lista lucrărilor folosite pentru alcătuirea biografiei Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote>, Sfântul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
umane - un laitmotiv clasic în antropologia teologică a lui Grigorie de Nyssa - a fost investigată intens în studiile teologice dedicate doctrinei capadociene. Astfel, în secolul trecut a luat naștere o diversitate de interpretări, fiecare pretinzând a fi descoperit scopul sau rațiunea fundamentală a temei epektasis-ului. În teologia modernă au apărut trei interpretări proeminente ale conceptului de epectază 29<footnote Turul de forță al lui Jean Daniélou asupra spiritualității Sfântului Grigorie, Platonisme et théologie mystique, care a influențat profund o întreagă generație
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
theologica et polemica, a se vedea aceeași operă, unde satisfacția deplină a posesiunii mistice este chiar Paul Blowers. footnote>. Într-un alt loc, îl laudă pentru că face din scopul vieții lui, iar din mișcarea (tinderea) etern mobilă spre Logos, țelul rațiunii sale. Utilizarea de către Sfântul Maxim a cuvântului ca terminus technicus pentru progresul perpetuu spre Dumnezeu este deosebită, pentru că substantivul este utilizat de Sfântul Grigorie însuși, sub această accepțiune, o singură dată, preferința sa manifestându-se spre diversele forme ale verbului
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
mai puțin rațională a ei, din pricina căderii din starea de desăvârșire. Prin ele, în loc de chipul dumnezeiesc și fericit, îndată după călcarea poruncii s-a făcut în om străvezie și vădită asemănarea cu dobitoacele necuvântătoare. Căci trebuia, după ce sa acoperit demnitatea rațiunii, ca firea oamenilor să fie chinuită pe dreptate de trăsăturile iraționalității (dobitociei) la care a fost atrasă prin voia ei, Dumnezeu rânduind preaînțelept ca omul în felul acesta să vină la conștiința măreției sale de ființă rațională. Cu toate acestea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
se ocupă atunci pătimaș cu vreunul dintre lucrurile materiale care stau pe amândouă părțile drumului și face chipul și gândul cel curat, și tăiat împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie. footnote>. Pe drumul virtuții, Hristos este lângă fiecare
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]