22,890 matches
-
costisitoare pot aduce cel mai mare câștig. Atunci când vine vorba de a inspira și aprecia oamenii, nu există nimic mai simplu decât să faceți fiecărei persoane care lucrează pentru dumneavoastră o carte de vizită. Acestea sunt ieftine și oferă o senzație incredibilă anumitor persoane, în special celor care până acum nu au avut așa ceva. Pentru această investiție mică, oamenii vor fi mândri să își lase cărțile de vizită fiecărui client și potențial client. Vor da aceste cărți de vizită prietenilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sinucideți” cu propriile dumneavoastră cuvinte și nu vă blocați într-o situație fără alternativă. +++ Ideea 120. O afacere de familie Dacă sunteți implicat sau lucrați pentru o afacere deținută sau condusă de o familie, știți că acest lucru poate aducei senzația victoriei sau agonia înfrângerii. Deși o afacere de familie vă poate oferi șansa unică de a stabili relații și a câștiga respect și recompense pe care o familie normală nu le-ar obține, poate fi, de asemenea, un adevărat coșmar
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ne dă o perspectivă asupra propriei existențe. Așa știm dacă ceva ne este pe plac sau dacă nu. Ea ne spune dacă suntem fericiți, dacă ne lipsește ceva, dacă iubim pe cineva sau urâm pe altcineva, ea ne interpretează visele, senzațiile și gândurile. Dacă ar fi să începem să căutăm locul unde se găsește geniul cred ar trebui să începem căutarea noastră din sinele lăuntric. Cu cât această voce este mai clară și mai puternică, cu atât judecă mai clar și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș. Conținuturile modernității energia și activitatea febrila urbană a diferitelor instituții și spații produc spectacolul senzațiilor noi. În baza materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
imagine a capitalei care se exprimă prin introducerea a noi teme, genuri literare și ne-literare, spații, personaje, raporturi, sărbători, neliniști. Modernizarea comunicațiilor, a ritmului difuzării informațiilor prin telegraf, prin ziare și afișe răspunde necesității tipic pariziene de noutate și senzație. Toate acestea duc la afirmarea unui nou oraș "Parisul eveniment" [Valéry, 1996, p.56], cu importanță capitala și cu semnificația pe care istoria, literatura și arta le reține și le comentează. Fenomenul parizian, în politică sau în cultură, trimite întotdeauna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Zola. Odată cu revoluția, teatrul iese în stradă; episodul napoleonian, încărcat cu imagini și mișcare, trimite verbul pe planul al doilea. Teatrul își deplasează "scenă" din sălile tradiționale (Palais Royal, Théâtre français, Odéon-ul cu repertoriu clasic și recent) și, avid de senzații puternice mai mult decât de rafinamente estetice, migrează spre cartierele populare. Evoluția teatrului în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea se poate împărți convențional în două perioade, cea a teatrului din timpul Imperiului al Doilea și teatrul de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deosebită. La bălul mascat dat de Saccard, "Renée devait être la nymphe Echo. La question des costumes fut beaucoup plus laborieuse" [Zola, La Сurée, p.340]. Unele abuzează de posibilitatea de a se decolta și devin ridicole. În goana după senzații, costumul lor depășește conveniențele. Îndrăzneață Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt ce scandalizează publicul 249. Dansurile la modă sunt: "Leș polkas, leș valses, leș mazurkas alternèrent avec leș quadrilles" [Zola, La Curée, p.368
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator al modernității: "M. La Rouquette racontait une nouvelle histoire sur la belle Clorinde. Elle avait eu, un jour, l'étonnante fantaisie de faire tendre să chambre de draperies noires semées de larmes d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
considerată ca un semn al timpului, un cod social și cultural, o marcă individuală, un semn de artă, un limbaj sentimental [v.Barthes, Bondi, Haidberg, Favrichon]. Vestimentația evoluează în timp (fenomenul modei), se modifică în spațiu și se impregnează de senzații personale. Ea păstrează o semnificație neschimbată prin raportul față de altii (a părea), prin raportul față de altul (dorința), prin raportul față de sine (identitate) [v.Favrichon, p.8]. Deja la curtea lui Francisc I modă se schimbă foarte repede, în mod deosebit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
anumite particularități ale personalității individului: temperament predominant coleric, carențe intelectuale și, bineînțeles, caracteristicile mediului în care există individul. Și în cazul alcoolismului se face simțită nevoia de a realiza distincția între alcoolismul ocazional și cel cronicizat, primul facilitează exacerbarea anumitor senzații, sentimente și porniri instinctuale ceea ce poate determina apelarea la unele comportamente deviante dar de slabă intensitate (insulte, jigniri etc). În cazul cronicizării acestei tulburări, individul manifestă o serie de deliruri sistematizate, halucinație și epilepsie alcoolică, toate acestea favorizează dezvoltarea unor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu are legături cu actul comis. La nivelul proceselor psihice (de la cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unei tentații neostoite, și cunoașterea necondiționatului: a sufletului ca "natură gânditoare", ca lucru în sine, a lumii ca totalitate, a "cauzei libere", a lui Dumnezeu. Datorită acestor încercări se naște metafizica. Asemenea intelectului ca facultate a categoriilor, care unifică diversul senzației, rațiunea unifică și ea, dar prin formele ei a priori, care sunt Ideile; și nu unifică diversul senzațiilor, ci totalitatea condițiilor ce fac posibil un "condiționat dat", tocmai de aceea având de-a face cu necondiționatul însuși. În funcționarea sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totalitate, a "cauzei libere", a lui Dumnezeu. Datorită acestor încercări se naște metafizica. Asemenea intelectului ca facultate a categoriilor, care unifică diversul senzației, rațiunea unifică și ea, dar prin formele ei a priori, care sunt Ideile; și nu unifică diversul senzațiilor, ci totalitatea condițiilor ce fac posibil un "condiționat dat", tocmai de aceea având de-a face cu necondiționatul însuși. În funcționarea sa, rațiunea poate utiliza Ideile fie în sensul totalizării experienței și ca reper spre care trebuie să se îndrepte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constituire a acestuia, așadar, în strictă dependență empirică. De aici faptul că scopurile sale nu pot fi decât relative, condiționate prin facultatea inferioară de a râvni. Subiectul empiric relaționează cu obiectele, potrivit rațiunilor acestei facultăți, numai în măsura în care așteaptă de la ele senzația de plăcere, în fond, o justificare și o satisfacere a iubirii de sine, ce reprezintă, după Kant, cel dintâi principiu al fericirii și condiția originară a liberului arbitru. Voința subiectului empiric se supune simțurilor, în sensul că decizia sa se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deși născut și format în Statele Unite, e la fel de european - și de puțin american - ca Leo Strauss, născut și format în Europa. Fără îndoială, receptarea mai curând ostilă a lui Bloom în multe cercuri americane are ceva de-a face cu senzația că autorul nu e un american veritabil. Eu cred însă că tocmai aici găsim una din cheile formidabilei pătrunderi a criticii lui Bloom: o disonanță cognitivă fertilă și perspicace, o diferență interiorizată și reflectată, de bună-credință în ciuda retoricii nemiloase, de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
evident în cel de-al doilea roman - cel politic și social - pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
În a doua carte, Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de imagini și cuvinte. Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
fondul patologiei hepatice pe care se dezvoltă CHC, simptomatologia clinică se caracterizează printr-o triadă:durere abdominală;pierdere ponderală;- hepatomegalie [4,12,13,15,22-24]. Durerea este localizată în hipocondrul drept și epigastru. Are o largă gamă de manifestare, de la senzația de jenă sau disconfort, durere surdă, persistentă, până la durere atroce, în cazul prinderii capsulei în procesul tumoral sau rupturii tumorii, cu hemoperitoneu. Poate iradia în spate și în umărul drept sau poate fi exacerbată de mișcările respiratorii, dacă invadează diafragmul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
în „centru”, în sinele-fântână. Arlechinii sunt umbre, spectacolul trecerii lor e de un tragism și grotesc reținut. În Poemul lunii, onirismul, una din constantele acestei poezii, are specificul unui tablou al lui De Chirico: spațiul geometric, simetric, nemișcarea, de unde și senzația că stranietatea, absurdul nu intervin în realitate, ci se instalează ca unică realitate. Alte poeme cu puternice latențe tragice, Portretul fratelui meu venind de pe front sau Ora funestă, își armonizează tensiunile, expresioniste, în ritmuri și sonorități de veritabile „balade somnambule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul modurilor de prelucrare poetică, punctul de pornire e aflat în schemele elementare de acțiune și de interacțiune umană. Din nevoile de cunoaștere, de idealizare, de intensificare a senzațiilor ș.a.m.d. decurg „vocațiile”, virtualități esențiale ale consumului informațional. De pildă, din nevoia de cunoaștere derivă, alături de altele (insolitul, verdictul), o vocație euristică, a descoperirii. O activează și îi răspund problemele de matematică, textele enigmatice, ezoterice, oraculare, jocurile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
gimnaziale, pe primul loc. Mutarea la București înseamnă obținerea unei burse la Liceul „Sf. Sava”. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi magna cum laude, distincție acordată lucrării de licență Senzațiile vizuale, susținută în 1895. Întâlnirea cu savantul francez Alfred Binet, venit în România pentru o sesiune de conferințe și care îl îndeamnă să aleagă Parisul pentru doctorat, este hotărâtoare pentru cariera științifică a proaspătului absolvent, considerat ulterior unul din întemeietorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
-i dea o vigoare nouă prin transcrierea directă a stărilor de spirit în înlănțuirea lor normală. Aceasta este, în fapt, poezia sa: jurnalul unor stări de spirit, notarea fără artificiu literar (afară doar de artificiul înlăturării oricărui artificiu!) a unor senzații ce ies din contactul cu obiectele trecute în memorie. EUGEN SIMION SCRIERI: Versuri, București, 1968; Poeme, București, 1970; Poesii, București, 1971; Alte versuri, București, 1972; Alte poeme, București, 1973; Poem, București, 1973; Amintiri (în colaborare cu Leonid Dimov și Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
americane Civilization (1916) de Thomas H. Ince și Hearts of the World (1918) de D.W. Griffith. E vorba de superproducții realizate cu sprijinul statului, în care mulțimile de figuranți sunt foarte bine conduse, filmarea scenelor de luptă dă o senzație acută de real, montajul asigură ritmul și suspansul care țin spectatorul cu sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de mine marine, ambulanțe care sar în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să-mi lămuresc natura ideației artistice de la obârșia imaginilor filmului și cred că am găsit- o, parțial : e vorba de o tehnică simplă, aceea a insolitului, a nonsensului. Punând împreună elemente eterogene și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale. Pe scurt, pe egocentricul M. Săucan nu îl preocupă prea mult ce filmează, fie că e vorba de colectivizare, de „trăiri” intelectualiste, pentru el important e cum filmează. Actorii sunt adesea doar niște elemente de compunere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al luptei comuniștilor ilegaliști cu sistemul capitalist, cu dictatura antonesciană, cu legionarii și naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură pură. Povestea e cea a căpătării conștiinței comuniste de către gazetarul Matei Olaru, care trece activ de partea mișcării și este ucis, în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului interpretat de Lazăr Vrabie în Valurile Dunării
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]