23,331 matches
-
Articolul 1 Se aprobă Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Ministerul Mediului transmite Comisiei Europene textele principalelor reglementări de drept intern pe care le emite sau pe care le adoptă Guvernul în domeniul reglementat
HOTĂRÂRE nr. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273980_a_275309]
-
transmite Comisiei Europene textele principalelor reglementări de drept intern pe care le emite sau pe care le adoptă Guvernul în domeniul reglementat de prezenta hotărâre. Prezenta hotărâre transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 372 din 27 decembrie 2006. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: -------------- Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi p. Ministrul economiei, Tudor Șerban, secretar de stat Ministrul agriculturii, pădurilor
HOTĂRÂRE nr. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273980_a_275309]
-
de amenajare a spațiilor publice; ... e) lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice; ... ---------- Pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 5 octombrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 716 din 11 octombrie 2011, care modifică lit. e) a alin. (1) al art. 3 din prezentul act
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 4^2. 3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de rețele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafață, de transport și de distribuție, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum și lucrări și/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului București; ---------- Pct. 3 al lit. c) a art. 4 a fost modificat de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
14 mai 2014. Articolul 8 (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4. ... (2) Autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părții de arhitectură pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și a celor subterane; ... b) de ingineri constructori și de instalații, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părțile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și subterane, precum și la instalațiile aferente acestora
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
construcțiilor supraterane și a celor subterane; ... b) de ingineri constructori și de instalații, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părțile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și subterane, precum și la instalațiile aferente acestora; ... c) de conductor arhitect, urbanist și/sau de subinginer de construcții, cu diploma recunoscută de statul român, pentru clădiri de importanță redusă și aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii. ... (2) Prevederile alin. (1) se
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz; ... k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere; ... l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului. ... m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală. ... ---------- Lit. m) a alin. (1) al art. 11 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 261 din 7 iulie 2009 , publicată în MONITORUL
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
urbanismului și al autorizării executării lucrărilor de construcții din cadrul primăriilor de comuna, șefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, în condițiile prevăzute la alin. (2). ... (6) Pentru constituirea băncii de date, toți posesorii de rețele tehnico-edilitare, supra- și subterane, sunt obligați să transmită autorităților administrației publice județene, respectiv a municipiului București planurile cadastrale cuprinzând traseele rețelelor existente pe teritoriul județului și al localităților, respectiv al municipiului București. Aceste planuri vor fi puse de autoritățile administrației publice județene, respectiv a
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
din secțiunea A a anexei 1 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac -, și va fi redactat la scara 1:500. În cazul lipsei unor rețele publice de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
pentru alimentare cu apa și canalizare. 2. Planșe pe specialități 2.1. Arhitectura Piesele desenate de arhitectură vor cuprinde planșele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane și supraterane, cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
și care se mențin după desființare. Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz. 3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac -, și va fi redactat la scara 1:500. În cazul lipsei unor rețele publice de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 41^3. ● Lucrări de construcții Operațiunile specifice prin care: - se realizează construcții de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane și aeriene, căi de comunicații, lucrări inginerești, de arta etc.; - se desființează astfel de construcții prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc. ● Lucrări de modificare Lucrări de intervenții asupra elementelor constructive, structurale și/sau nestructurale, având ca efect modificarea totală sau în
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
de deflagrație a acesteia; ... b) explozivii minieri sub formă de cartușe trebuie să transmită detonarea de la un capăt la celălalt al lanțului de cartușe în condiții de securitate și fiabilitate; ... c) emanațiile produse de detonarea explozivilor minieri destinați utilizării în subteran nu trebuie să conțină monoxid de carbon, gaze nitroase, alte gaze, vapori sau reziduuri solide în suspensie, în cantități care, în condiții obișnuite de exploatare, sunt dăunătoare pentru sănătate. ... 3.2. Fitilele detonante, fitilele de siguranță, alte fitile și tuburi
HOTĂRÂRE nr. 197 din 23 martie 2016 privind stabilirea condiţiilor de punere la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270607_a_271936]
-
tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panoramă orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câțiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabană Căprioara reprezintă o altă atracție, accesibilă cu mașina sau pe jos, fiind amplasată pe DJ707 ieșind din Deva pe strada Aurel Vlaicu
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Cele mai importante centre miniere ale județului Maramureș sunt localizate în teritoriile ce înconjoară orașul Baia Mare. Regiunea este cunoscută nu doar pentru bogățiile subterane, ci și pentru împrejurimile care conferă o frumusețe aparte locului. Plasat în mijlocul cursului râului Săsar, într-o arie a unei depresiuni la înălțimea medie de 194 metri deasupra nivelului mării, orașul Baia Mare permite accesul către niște rute montane precum Ignișul
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
s-a dezvoltat că un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, în timpul domniei regelui maghiar Matia Corvinul, orașul a fost fortificat. Etimologia numelui localității: din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna; (la pl.) stațiune balneara; golf, depresiune" (< lat. *bannea sau magh. bánya) + adj. mare „întins, vast " (lat. mas, maris). Cele mai vechi așezări în zona datează din perioada paleoliticului superior. De regulă, plasarea istorică a orașului Baia Mare este accentuată
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
este un municipiu în județul Olt, Oltenia, România. Este situat la de Craiova. Ca poziție geografică, municipiul este situat în sudul țării, în Câmpia Romanațiului. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București - Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene. Municipiul Caracal este situat în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de 24"21' longitudine estică. În subteran este străbătut de râul Gologan. Este împrejmuit de pădurea de la Deveselu și Resca. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei. Prima atestare documentară a Caracalului, într-un hrisov, datează din 17 noiembrie (XI) 1538. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
locuitori, producție industrială și agricolă, calitate a vieții culturale și sportive, zestre spirituală și potențial uman deosebit. Așezat în Câmpia Romanațiului, este tipic prin formă și așezare, orașelor de șes. Este străbătut de pârâul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Altitudinea variază de la 95,5 metri în partea de est, până la 128,3 metri în partea de sud-vest. Din punct de vedere edilitar, cele cinci cartiere de blocuri și cele peste 7.000 de case dispun de
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
Dacia). Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km. Râul Buzău constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl alimentează permanent cu apă. Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine Costești, Stâlpu și Țintești
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km. Râul Buzău constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl alimentează permanent cu apă. Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine Costești, Stâlpu și Țintești, de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, putând furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași. Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora). Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de 4963,04 ha. Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 - 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]