23,058 matches
-
o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de biserica actuală, loc ocupat compact de case, cu greu de cercetat pentru că temeliile de piatră, în decurs a peste 150 de ani de la data actului au fost scoase de oameni și folosite la construcții, iar terenul cultivat și apoi umplut de construcții. La Trotuș a fost una din bisericile de zid, făcute de Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun, așa cum susține tradiția catolică fixată în scris de preotul pământean Ioan Botezătorul Bărcuță din Cotnari, într-o relație trimisă sf.
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
aceste podoabe care în momentul acela aveau altă destinație, anume de a fi îmbrăcați cu ele pentru a avea o ținută frumoasă la înmormântare cei ce treceau pe lumea cealaltă. Gândiți-vă de asemeni la mijloacele de atunci de a umple sute și chiar mii de pagini pentru a defini lucrarea finală, atunci existând doar condeie și călimară cu cerneală sau poate vreun stilou. A tipărit câteva sute de exemplare la tipografii din București, pe care le-a dat sătenilor din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
țăranii care se folosesc de apa râurilor ce se deversează în mare; - promovarea programelor de dezvoltare non-agricole în țările aflate în amonte; - folosirea a mai puținor chimicale pentru creșterea bumbacului; - cultivarea de cereale decât bumbac; - înălțarea de baraje pentru a umple Marea Aral; - redirecționarea apei fluviilor Volga, Ob și Irtâș pentru a aduce Marea Aral la nivelul de acum 30 de ani, proiectul costând maximum 50 mld. USD; - pomparea de apă din Marea Caspică în Aral printr-o conductă și diluarea
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
Nikolai Tolstoi a murit, lăsându-i moștenire lui Aleksei 30.000 de ruble și numele familiei. Mai târziu, scriitorul a avut o atitudine mai degrabă amuzantă fată de moștenirea lui Tolstoi. El a devenit cunoscut pentru faptul că și-a umplut pereții locuinței cu portrete înnegrite și pentru poveștile despre strămoșii săi spuse vizitatorilor care nu-l cunoscuseră până în acel moment. După un timp, A. N. Tolstoi a dezvăluit prietenilor că toate portretele fuseseră cumpărate de la un magazin de vechituri din
Aleksei Nikolaevici Tolstoi () [Corola-website/Science/300756_a_302085]
-
de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
mari părți din con. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate, cum sunt cele din vulcanul Camerun. Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puț, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbușirea pereților. Ele nu expulzează lavă și de aceea nu formează un con. Aparatul se compune din: canalul de străpungere (diatremă) și craterul de explozie, ce nu se ridică deasupra reliefului. Foarte rar
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la Iași, localitate lipsită de fortificații. El a fost obligat să dărâme toate cetățile, pentru ca țara să fie incapabilă să se apere. Cu excepția Hotinului, domnitorul a incendiat toate cetățile. După cum povestește cronicarul Grigore Ureche, ""Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetățile de lémne, le-au aprinsu de au arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
strâcat cetatea Sucevei ș-a Neamțului ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". Între anii 1684-1694, oștile poloneze au făcut șase campanii militare în Moldova
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-ar fi găsit moartea
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
n-o mai dormit/ Mâncări buni ni-o gătit”. Incepe servitul mesei. Mai de mult se servea la nuntă țuica, vin sau „cider” - un suc fermentat din mere sau pere padurețe. Mâncarea era alcătuită din „zeamă” de „păsulă” boabe, „curitiu umplut cu pisat” și „coci” sau colac. Cine dorește pune un copil în brațele miresei, iar aceasta îi dăruiește un coc legat cu o fundiță, semn că va iubi copiii. Până nu de mult se fura mireasa iar nașii trebuiau s-
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mari nenorociri. Unii au încercat să sape în locurile în care se spune că ar fi „sărit banii”, dar de la un moment dat începeau să aibă halucinații, părându-li-se că văd grămezi de aur și argint cu care își umplu buzunarele și hainele. In momentul în care ieșeau la suprafață, halucinația dispărea așa că nu s-a putut săpa mai departe și s-a renunțat(Ana Bodea). Aceeași sursă povestește că a auzit despre un locuitor mai îndrăzneț, care cu mulți
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
locuitorii comunei au participat în cele patru sate la ridicarea de monumente în cinstea eroilor căzuți la datorie. Complexul depresionar al Bârsei, în care este așezata și această localitate, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut într-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munți. Acest fapt a făcut ca în unele părți, depresiunea Bârsei să capete și un aspect mai neted, de câmpie. Această zonă de câmpie se întinde pe o
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Sava. Oamenii nu se poate spune ca au prosperat aici, în schimb, cei cu darul muncii și cu înțelepciunea de care auzim în poveștile populare, au trăit pe-un Picior de Plai, pe-o Gură de Rai. Bătăturile s-au umplut repede de copii și lunca răsuna de cântări în sărbători. Iernile erau frumoase de grele iar primăverile umpleau câmpurile de verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
înțelepciunea de care auzim în poveștile populare, au trăit pe-un Picior de Plai, pe-o Gură de Rai. Bătăturile s-au umplut repede de copii și lunca răsuna de cântări în sărbători. Iernile erau frumoase de grele iar primăverile umpleau câmpurile de verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la facere, își avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist cunoscut în 7 sate, Aurel al lui Gariu ce se
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist cunoscut în 7 sate, Aurel al lui Gariu ce se băga pe fundul apei și ieșea cu un pește într-o mână , unul în cealalta mână și altul în dinți... și prin ei se umplea satul cu poveștile lor de viață, pe care le mai auzim și noi acum din gurile domoale ale bătrânilor ce și-au trăit viața asta și parcă așteaptă să se ducă, că viitorul nu le mai spune nimic bun. Comunismul
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
frumos, însă poveștile începeau să aibe o aură de legendă, pentru că altele nu le mai luau locul. A venit anul 1971, an ca toți anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
pentru că altele nu le mai luau locul. A venit anul 1971, an ca toți anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele, s-a mutat mai aproape de comună și deapană, cât mai
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
număr de 86 de militari au murit, fiind îngropați într-un cimitir special, aflat la 500 m sud de stația CFR Bârzești. Satul Călugăreni este așezat pe un teren extrem de accidentat, străbătut prin mijloc de o râpă adâncă ce se umple cu apă în cazul ploilor torențiale. Ulițele numeroase și întortocheate se opresc, de multe ori, în curțile unor cetățeni când, de fapt, te aștepți să dea în drumul principal. În urma măsurilor luate de primăria Ștefan cel Mare, aceste ulițe au
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]