218,459 matches
-
evita aceste erori și pentru a optimiza activitatea observatorilor, aceștia trebuie să fie formați în vederea activității pe care o vor desfășura și Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. Respectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. Descrierea comportamentului preșcolarului Se implică intens în joc, indiferent dacă crede că pierde sau cîștigă. Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. pectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. Descrierea comportamentului preșcolarului Se implică intens în joc, indiferent dacă crede că pierde sau cîștigă. Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. pectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în joc dacă nu îi plac regulile. Descrierea comportamentului preșcolarului Se implică intens în joc, indiferent dacă crede că pierde sau cîștigă. Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. pectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grupului nu se datorează în mod necesar individului în cauză, statutul sociometric al unui individ se poate modifica odată cu schimbarea grupului, iar conținutul și modalitatea de adresare a întrebărilor influențează semnificativ natura răspunsurilor. În ciuda criticilor care li s-au adus, credem că, odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de calcul și a celor grafice, tehnicile sociometrice ar putea fi „reinventate” ca metode de cercetare educațională. 3.4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Equamax), altele oblice (Direct Oblimin și Promax). Cele mai des utilizate metode de rotație sînt Varimax (rotație ortogonală) și Direct oblimin (rotație oblică). Alegerea uneia dintre cele două rotații ține de bazele teoretice de care dispunem: dacă avem motive să credem că factorii (dimensiunile latente) sînt corelați, atunci alegem rotația oblică Direct Oblimin, iar dacă factorii sînt necorelați, alegem rotația ortogonală Varimax. Cu toate acestea, în general, cercetătorii optează pentru rotația ortogonală Varimax; vom selecta și noi rotația Varimax, apoi clic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului, regele Carol al II-lea s-a arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă au crezut, într-adevăr, că ar putea să reușească să aducă Rusia să lupte pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă au crezut, într-adevăr, că ar putea să reușească să aducă Rusia să lupte pentru ei"77. Ambasadorul englez la Paris, Phipps, într-o telegramă expediată la 26 august, sublinia că șeful Departamentului european de la Quai d'Orsay i-a declarat că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cairo se duseseră, în continuare, tratative pentru încheierea unui armistițiu între Iuliu Maniu și reprezentanții celor trei puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
federații balcanice erau "cîte fire de iarbă", dar nu fusese nici unul finalizat, din cauza divergențelor dintre state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el că trebuie să tindă politica externă americană. Statele Unite trebuiau să acționeze în vederea asigurării autodeterminării popoarelor, a șanselor egale în comerț, a accesului nelimitat la toate formele de comunicare în masă și mijloacele de informare publică, a dreptului organizațiilor americane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea legitimitate guvernelor aflate la putere. Prin urmare, Departamentul de Stat a recomandat a treia alternativă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mască belicoasă. Mai mult decît atît, Molotov era de-a dreptul surprins că Statele Unite refuză să le acorde sovieticilor o sferă de influență în Balcani. Moscova nu se amestecase în interesele pe care le avea Marea Britanie în Grecia, iar el crezuse că și Washingtonul avea să adopte aceeași atitudine față de interesele pe care le aveau sovieticii în România și Bulgaria. Molotov ignora faptul că America nu numai că nu fusese complice la "procentele" stabilite la Moscova, ci era de-a dreptul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
demonstrația degenerase în violență și decese 291. Relatările din București îl mîhneau pe Byrnes. Ele descriau în mod constant o situație deprimantă și caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai multe informații privind situația internă din București. Credea, se pare, că România poate fi privită într-o altă lumină, de către alți ochi. Așadar, îi ceru vechiului său prieten Mark Ethridge, editor la "Louisville Courier-Journal" să viziteze România și Bulgaria. Ethridge era liberal și tocmai de aceea putea vădi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în București, aceasta nu atenua cu nimic jena pe care o resimțiseră cei de la Departamentul de Stat cînd Byrnes le pusese la îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov 297. În octombrie, acesta îl trimisese pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a fi semnat 336. Miniștrii de Externe ai Aliaților au lăsat sarcina întocmirii proiectului inițial în seama adjuncților lor, care s-au apucat de treabă pe 18 ianuarie 1946. Se înainta greu, aceasta și din cauza faptului că adjuncții nu credeau că au dreptul de a lua decizii importante. Tocmai de aceea, pe 25 aprilie, Byrnes a convocat o ședință a Consiliului Miniștrilor de Externe, la care au participat Bevin și Molotov și în urma căreia cei trei au convenit să participe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
căruia acest tratat nu anulează declarațiile Aliaților de la Yalta, Potsdam și Moscova. El a îndemnat guvernul de la Washington să acționeze în vederea asigurării respectării prevederilor Articolului 3, privind drepturile omului. În plus, solicită să fie transferat cît mai repede cu putință. Credea că o altă persoană ar fi fost mai în măsură să implementeze politica americană. De aceea, sugeră ca în locul lui să fie numit un însărcinat cu afaceri care să fie mai curînd ministru decît ambasador, pentru a arăta că America
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma acestor arestări repetate. Guvernul londonez se temea că o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să indice o fisură în dominația pe care o exercitau sovieticii asupra țărilor-satelit. Ruptura dintre Belgrad și Moscova i-a făcut, fără îndoială, pe cei din CSN să creadă că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor din estul Europei 498. Concluzia guvernului american era aceea că deocamdată, țelul său suprem, și anume crearea unei Europe de Est fără regimuri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
principiului quid pro quo ca bază pentru relațiile comerciale. Era o răsturnare completă față de poziția adoptată la ședința din 26 martie a Cabinetului, la care insistase ca relațiile comerciale cu Blocul Sovietic să se întemeieze pe concesii. Acum, însă, Marshall credea că acest tip de comerț ar favoriza acele companii private de export care pot conlucra cel mai bine cu sovieticii. Mai mult decît atît, un quid pro quo i-ar fi dat Moscovei indicii cu privire la ceea ce ar fi trebuit să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scris lui Berry că această vizită n-ar fi avut nici o valoare pentru SUA. Dacă Gheorghiu-Dej se întorcea acasă cu cereale, toate meritele aveau să revină comuniștilor, iar dacă se întorcea cu mîna goală, vina cădea pe guvernul american. Byrnes credea, de asemenea, că adevăratul scop al vizitei era acela de a atrage investiții americane. Și avînd în vedere că tratamentul pe care Bucureștiul îl acorda companiilor americane lăsa mult de dorit, erau puține șanse ca guvernul să sprijine investițiile particulare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implementarea hotărîrii CSN 58/2. Primul raport, cel din februarie 1950, era redactat pe un ton prudent- optimist. Departamentul nu era conștient de eficiența cu care promova regimurile schismatice în Europa de Est. Însă după cum se arăta în raport, Departamentul de Stat credea că în lumina recentelor epurări în sensul separării comuniștilor de noncomuniști, din statele-satelit, în aparatul sovietic de control s-ar putea deschide niște "fisuri" de care să profite SUA661. În al doilea raport, întocmit la nici trei luni după aceea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București și Moscova 716. Istoricii se mai întreabă și acum dacă Gheorghiu-Dej a avut niște proiecte grandioase pentru România sau dacă a preluat puterea doar din motive personale 717. Deși nu dispun de dovezi certe, specialiștii tind mai curînd să creadă că a preferat un comunism de tip național și un partid exclusiv românesc, care să conducă țara către socialism 718. Deși era naționalist, Gheorghiu-Dej știa că nu poate avea succes decît dacă păstrează relații strînse cu Moscova. Pe 30 august
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și comerțul est-vest. Randall a remarcat că una dintre cele mai mari probleme era incapacitatea autorităților guvernamentale de a privi cu obiectivitate Uniunea Sovietică. McCarthysmul îi speria pe toți. Cei care alcătuiseră listele de materiale strategice incluse în Legea Battle credeau că "din punct de vedere politic e mult mai sigur să se spună că un anume articol nu poate fi exportat decît să se asume responsabilitatea de a lăsa comerțul să decurgă normal"743, după cum conchidea Randall. Această prejudecată era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În noiembrie, Eisenhower l-a desemnat pe Robert Thayer ca nou ambasador al Americii la București, în locul lui Shantz. Thayer dorea din tot sufletul intensificarea contactelor româno-americane, în speranța de a "crea o fisură între români și sovietici"829. Acesta credea că românii doresc "să scape de sub dominația (Uniunii Sovietice), dar au nevoie de puțin ajutor din partea noastră în domeniul afacerilor și al comerțului... pentru că acum sînt totalmente dependenți de sovietici"830. Gheorghiu-Dej era întru totul de acord. Însă nu toate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]