21,997 matches
-
Diviziile Grupului de Armată XII americană au fost obligate în timpul avansării lor rapide să lase toate piesele de artilerie grea și jumătate din piesele de artilerie medie la vest de Sena, eliberând astfel un număr de camioane pentru serviciile de aprovizionare. Britanicii au împrumutat americanilor patru companii de transport cu camioane. Din păcate, alte 1.500 de camioane britanice nu au putut fi folosite pentru transportul de provizii deoarece aveau mari probleme mecanice. Sistemul de convoaie auto „Red Ball Express” a
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
aliații reușiseră să cucerească porturile intacte, iar sistemul local de căi ferate era în stare de funcționare mai bună. Prin cele două porturi aliații erau aprovizionați cu aproximativ un sfert din necesarul zilnic. Se poate considera că serviciile americane de aprovizionare „Communications Zone” (COMZ) au eșuat în tentativa lor de stabilire a unor soluții viabile la criza de transport datorită în primul rând uriașei birocrații care le caracteriza - aproximativ 11.000 de funcționari de intendență. COMZ și comandantul lor — generalul John
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
a exercitat suficiente presiuni pentru schimbarea acestei situații. Cucerirea portului Antwerp nu putea schimba în mod hotărâtor situația de vreme ce regiunea înconjurătoare a estuarului Scheldt era încă sub controlul germanilor. Rezolvarea acestei probleme era hotărâtoare pentru aliați, de vreme ce liniile lor de aprovizionare se întindeau încă din Normandia până în vestul Franței. Soluția logică ar fi fost asigurarea cât mai rapidă a funcționării sigure a portului Antwerp. Deși portul fusese cucerit aproape intact, accesul dinspre mare era blcoat de garnizoanele germane care controlau insule
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
să convingă trupele să își riște viețile în condițiile în care pacea putea fi întrevăzută. Porturile de la Canalul Mânecii erau de maximă importanță pentru întreținerea capacității de luptă a armatelor aliate. În perioada în care aliații reușiseră să elibereze orașul Bruxelles, aprovizionare Grupului de Armată XXI devenise total nesatisfăcătoare. Corpul VIII de armată a fost trecut în rezervă, iar mijloacele sale de transport au fost folosite pentru aprovizionarea Grupului de Armată. Armata I canadiană a primit sarcina eliberării porturilor de pe litoralul Francez
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
luptă a armatelor aliate. În perioada în care aliații reușiseră să elibereze orașul Bruxelles, aprovizionare Grupului de Armată XXI devenise total nesatisfăcătoare. Corpul VIII de armată a fost trecut în rezervă, iar mijloacele sale de transport au fost folosite pentru aprovizionarea Grupului de Armată. Armata I canadiană a primit sarcina eliberării porturilor de pe litoralul Francez. Porturile vizate erau Le Havre, Dieppe, Boulogne, Calais și Dunkerque din Franța și Ostend din Belgia. Adolf Hitler apreciase la rândul lui în mod corect valoarea
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
spre Germania și ar fi ocolit liniile defensive puternice de mai la sud. Mai mult, Montgomery și-ar fi plasat trupele într-o poziție favorabilă, sprijinind și curățarea forțelor germane din regiunea Westerschelde. Succesul operațiunii ar fi permis folosirea pentru aprovizionare a Antwerpului, un port important eliberat de ceva vreme de aliați, și ar fi dus la cucerirea teritoriului pe care se aflau rampele de lansare ale bombelor zburătoare V-1 și a rachetelor V-2. Eisenhower a aprobat planul "Market
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
un port important eliberat de ceva vreme de aliați, și ar fi dus la cucerirea teritoriului pe care se aflau rampele de lansare ale bombelor zburătoare V-1 și a rachetelor V-2. Eisenhower a aprobat planul "Market Garden", asigurând aprovizionarea prioritară a Grupului de Armată XXI și a ordonat Armatei I americane să se mute spre nordul Ardenilor, unde să execute atacuri limitate pentru atragerea defensivei germane spre sud, cât mai departe de țintele britanicilor. La început, operațiunea a decurs
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
lansat un atac amfibiu spre punga germană. În ciuda rezistenței puternice a germanilor, Brigada a 10-a de infanterie canadiană a reușit traversarea Canalului Leopold, iar Brigada a 8-a de infanterie canadiană a înaintat spre sud, deschizând o cale de aprovizionare a trupelor care atacau punga germană. "Operațiunea Vitality"— a treia fază importantă a bătăliei a început pe 24 octombrie. Divizia a 2-a canadiană a început să înainteze spre Zuid-Beveland, încetinită de câmpurile de mine, noroi și defensiva puternică germană
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
Ambrose a susținut că o strategie mai eficientă ar fi fost izolarea garnizoanei din Aachen și continuare viguroasă a atacului spre inima Germaniei. Cel puțin din punct de vedere teoretic, o asemenea abordare a luptelor ar fi tăiat liniile de aprovizionare ale garnizoanei din Aachen și ar fi dus la înfrângerea ei mai ușoară sau la obligarea retragerii ei către est. În cazul ultimei opțiuni, o confruntare departe de zonele urbane puternic populate ar fi dus la pierderi de vieți omenești
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
securitatea orașului-port Antwerp. Până pe 1 septembrie, cu ultimele rezerve de combustibil, Armata a 3-a SUA a reușit ca printru-un efort final să cucerească podurile strategice de peste Meuse de la Verdun și Commercy. După doar cinci zile, situația critică a aprovizionării a blocat Armata a 3-a, permițându-le forțelor germane, care se aflaseră până atunci în retragere, să se regrupeze și să își organizeze puncte întărite de rezistență în regiune. În scurtă vreme, situația Armatei a 3-a s-a
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
lungul timpului un element din ce în ce mai importantă în cadrul campaniilor militare. Planificatorii militari consideră că pentru obținerea victoriei este necesară cel puțin cucerirea superiorității aeriene. Supremația aeriană permiterea desfășurarea fără probleme importante a bombardamentelor, a sprijinului tactic al forțelor terestre, sau a aprovizionării pe calea aerului a infanteriei și blindatelor. Puterea aeriană este o funcție a gradului superiorității aeriene și a numărului și tipurilor de aparate de zbor, dar reprezintă o situație care definește o situație ambiguă. În timpul intervenției din Kosovo, NATO a
Supremație aeriană () [Corola-website/Science/331158_a_332487]
-
acestor probleme. Unul dintre obiectivele Inițiativei Baku este de a spori integrarea piețelor energetice din țările participante cu piața de energie a UE, pentru a crea piețe transparente de energie, capabile de a atrage investiții și de a îmbunătăți securitatea aprovizionării cu energie. (Alte aspecte ale Inițiativei au vizat probleme de transport: a se vedea articolul principal). Țările partenere au agreat obiectivele pentru a armoniza standardele legale și tehnice în vederea creării unei piețe energetice funcționale integrate în conformitate cu cadrele juridice și de
INOGATE () [Corola-website/Science/331189_a_332518]
-
a se vedea articolul principal). Țările partenere au agreat obiectivele pentru a armoniza standardele legale și tehnice în vederea creării unei piețe energetice funcționale integrate în conformitate cu cadrele juridice și de reglementare internaționale și ale UE; pentru a crește siguranța și securitatea aprovizionării cu energie prin extinderea și modernizarea infrastructurii existente, înlocuind infrastructura învechită de producere a energiei cu sisteme ecologice; pentru a dezvolta noi infrastructuri și a implementa sisteme moderne de monitorizare; a îmbunătăți managementul ofertei și cererii de energie prin integrarea
INOGATE () [Corola-website/Science/331189_a_332518]
-
Portalul său web conține informații și știri, actualizate periodic, despre evoluțiile sectorului energetic din țările partenere, precum și despre inițiative și politici relevante ale UE. Programul sprijină reducerea în țările partenere a dependenței acestora de combustibil fosil și importuri, ameliorarea securității aprovizionării lor cu energie și atenuarea în ansamblu a efectului schimbărilor climatice. Un "Proiect INOGATE" este orice proiect energetic regional, finanțat de catre UE, pentru sprijinirea cooperării în domeniul politicilor energetice în țările partenere în cele patru domenii de cooperare INOGATE. De la
INOGATE () [Corola-website/Science/331189_a_332518]
-
purtat pe emigranți prin munții Wasatch și prin Deșertul Marelui Lac Sărat. Dar Hastings nu parcursese în realitate traseul propus în ghid până în anul 1846, când a călătorit din California până la Fort Briger; fortul, care era o minusculă stație de aprovizionare condusă de Jim Bridger și de asociatul lui, Pierre Louis Vasquez, se găsea pe râul Black Forts, în Wyoming. Hastings s-a oprit la fort și a încercat să-i convingă pe emigranți să o ia spre sud și să
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
și instructori de principalele servicii speciale aliate - Special Operations Executive și Office of Strategic Services. Membrii rezistenței au sabotat în mod sistematic transporturile pe căile ferate, au distrus poduri rutiere și de cale ferată, au participat la dezorganizarea liniilor de aprovizionare germane și au asigurat un flux neîntrerupt de informații pentru serviciile secrete aliate. În timpul luptelor cu forțele germane au murit 13.000 - 16.000 de francezi, dintre care 4.000 - 5.000 de civili nevinovați. La sfârșitul războiului, Franța a
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
a apărut împreună cu aceea unui feldmareșal timpuriu în secolul al XVII-lea. Atunci comandantul de oști a alăturat unui feldmareșal un „sub-mareșal”, adeseori numit și „locotenent (Leutnant) al feldmareșalului”. La început datoria sa era supravegherea străzilor și a locurilor pentru aprovizionare precum și a santinelelor. De asemenea, era responsabil cu gruparea forțelor armate în bătălii. Acest grad a devenit important la izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani în 1618. Unii dintre primii care au avansat la acest grad au fost baronul Hieronymus
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
anul 1757 (confirmat 1767, 1784), acest grad de general în armata austriacă a fost deținut de șeful Statului Major, responsabil pentru spionaj și anti-spionaj, cartografiere, unități speciale (artileria de rezervă, trupele de pionieri și vânători), ordinul de marș, justiția militară, aprovizionare, depozite și spitale precum distribuirea de comenzi. Începând cu Războaiele Napoleoniene în 1792, multe din aceste funcții au fost delegate generalilor de brigadă sau coloneilor capabili, asistați de maiori și ofițeri mai tineri subalterni. Generalii cu rang de Feldmarschalleutnant au
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
încă două unități de 5.000 CP. Prin aceste noi unități instalate Uzina electrică Filaret era la limita maximă de dezvoltare, întrucât nu dispunea de posibilități de sporire a rezervelor de apă pentru răcire, având și o situație grea în aprovizionarea cu combustibil. În anii '70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior, directorul Muzeului Tehnic (aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
Himmler. Grupul de Armată avea sarcină apărării frontului dintre Bienwald și granița elvețiană. Printre obiectivele de maximă importanță pentru defensiva germană de la Colmar se numărau podurile peste Rin de la Breisach și Chalampé, care erau folosite pentru aprovizonarea trupelor. Problemele de aprovizionare și luptele grele din toamna anului 1944 au scăzut capacitatea combatantă a forțelor aliate din nord-vestul Europei, iar Grupul de Armată a 6-a SUA nu a făcut excepție. Suportul logistic limitat a impus reduceri la folosirea muniției de artilerie
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
comandată de generalul John W. O'Daniel a atacat spre sud-est pe 22 ianuarie, având ca obiectiv traversarea râului Ill, ocolirea Colmarului spre nord și deschiderea drumului Diviziei a 5-a blindată franceză pentru atacarea podului de la Neuf-Brisach, folosit pentru aprovizionarea germanilor. Regimentul al 7-lea de infanterie americană a atacat spre sud, alungând germanii din regiunea dintre râurile Fecht și Ill. În timpul luptelor, caporalul Jose F. Valdez s-a oferit voluntar să acopere retragerea camarazilor săi în timpul luptelor din preajma stației
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
sau lac opus controlate de forțele proprii și aflat în contact nemijlocit cu regiunea controlată de inamic. Termenul este folosit în mod special pentru zonele cucerite de atacurile inițiale ale trupelor amfibii, cu intenția tactică a stabilirii unei linii de aprovizionare peste o barieră naturală, care se permită mai apoi o mai mare mobilitate operațională.
Cap de pod () [Corola-website/Science/334178_a_335507]
-
cu ciocane înainte de a fi lăsate să se usuce la soare. Coloniștii olandezi de la Cape au început să bea ceai Rooibos ca o alternativă a ceaiului negru, care era o marfă scumpă pentru coloniștii care se bazau pe navele de aprovizionare care soseau din Europa.
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
Planul de completare, transformare și reparare a armamentului, munițiilor și materialelor de război"” și „"Planul pentru completarea echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipament"”. Pentru punerea în practică a acestor planuri au fost alocate fonduri importante, atât prin buget cât și prin credite extraordinare. Bugetul Ministerului de Război a crescut de la 73.000.000 lei în 1913 la 115.000
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
la 838.841.215 lei. In privința completării armamentului și echipamentului militar, responsabilii militari au fost nevoiți să facă față la două situații critice: lipsa unui personal și a mijloacelor calificate pentru producția internă de război și restrângerea surselor de aprovizionare externe, cele două coaliții aflate în luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre a armamentului a avut un impact negativ asupra instruirii trupelor, nepermițând o uniformizare a instrucției și
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]