23,141 matches
-
te culcă! Semn că n-are cu cine sta de vorbă. Pedeserizarea teritoriului nu e găselnița mofluză a opoziței, e chiar palpabila realitate a momentului. Și n-ar fi ea chiar lucrare diavolească, dacă genul de fenomen nu s-ar consuma doar aici, la noi. În fond, ce face un președinte american nou ales (cum ar fi băiatul tatei), decît să-i mătrășească pe-ai lui Clinton (și Gore) și să-i oploșească pe-ai lui (și-ai babacăi)? Numai că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu există, cred, în istoria artei, un al doilea caz la fel de răzvrătit. Ce reconfortant! Un film de-o rară cruzime (rară pentru unul ca mine ferindu-se, higienic, de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă în fața poveștii bestiale, impulsului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
citisem fraza: violența se naște din violență și naște violență, iar perseverarea mea în repulsia din timpul filmului mi s-a părut, brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bătălie, nu și războiul. Peste Prut, partidul comunist și fanii lui constanți vor avea de înfruntat chiar imediat replica unui tineret definitiv trezit din somnul în care continuă să întîrzie nostalgicii părinți și bunici. O primă reacție s-a și consumat imediat după rușinea alegerilor și ea a aparținut liceenilor care au ars, demonstrativ, drapelul așa-zisei Republici Moldova și au cerut, îndrituit, limbă românească de stat, nu contrafacerea "moldovenească". E o plasmă seculară circulînd mereu fierbinte o dată cu sîngele. Și în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu ideea unui peep show mediatic: să-mi pun pe web site-ul propriu (www.cristi,f2.com.) eboșele următorului party, ca un fel de work-in-progres consumat sub ochiul public; ce zici?" Ea: "Miștooo, foarte mișto! Dar află de la mine: anonimatul e condiția țuț a surfer-ului pe web, așa că nu voi intra pe nici un char room ca să nu trebuie să ascult gigabiții de inepții ai gagiilor în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie și comentariu avizat, perceperea mascaradei țopist-molipsitoare a "viloaielor" răsărite ca ciupercile (și pe secetă) în orizonturile și așa năclăite ale urbei (cîndva florentine). Dar totul după cîte ne dăm seama se consumă într-o senină neutralitate din partea instituțiilor menite să monitorizeze, autorizat și eficient, arhitectura și urbanistica unui oraș de prestigiul Iașilor. Infestat de turnuri și turnulețe. Mergea, seară de seară, la Cina. Cînd cu una, cînd cu cealaltă. A răspuns mirării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieși din pieritul ciclop sub mintea ordonată a unui mare inventiv! Ce minunat atelier de pictură ar putea deveni dubiosul foișor! Întîi sfințite, bineînțeles.) Strada. Asist, într-o piațetă venețiană, preț de cîteva minute, la dezafectarea unui panou electoral. Se consumase un scrutin municipal (afișele fuseseră expuse doar trei zile), iar acum, fulgerător, un echipaj profesionist, descins dintr-o ambarcație specială, făcea să dispară orice urmă. La noi, alegerile din 2000 paralizaseră, practic, viața publică. Strada devenise un imens talcioc: afișele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustache ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu. 7 iunie Revenirea partidelor istorice după '89 se consumă în climatul sulfuros al unei Românii care, în 50 de ani, devenise mai bolșevică decît mama Rusie. Și care făcuse explozie. Acum, cînd faptele s-au sedimentat oarecum, ne vine greu să credem că am putut asista la o răsturnare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afirmări cît mai discrete, mai de bun simț/de bun gust, dar și mai eficiente, în ultimă instanță. Dacă e să observăm totuși o anume recrudescență a spectacolului orgoliilor, s-o facem în perimetrul noilor categorii vizuale, de genul celor consumate în recent internaționalul "Periferic" de la Iași. Ritos aseptic din toate punctele de vedere. Și tot atît de discreționar în hrănirea egolatriilor. Printr-o delimitare netă și eclatantă de rest. de văzut și cît de convingătoare în durată. La ce distanță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-a ivit însă, și mai abitir, în preajma scrutinului din 2000, și asta cu atîta înverșunare sonoră, încît bruia pur și simplu negocierea prețurilor. Cînd credeam că agitatorii partidului unic (cu falangele lui extreme, "de dreapta", "de stînga") și-au consumat irevocabil destinul, iată-i reînviind din proprie cenușă. Motivul? Cel arătat de partid. Dar nu în gura mare. Pentru că partidul spune în gura mare numai ce le place urechilor naive ale bieților capitaliști (de la care așteaptă totuși (po)mană grasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Enescu se stingea în sărăcie, alungat, în fond, de pe pămîntul venerat, de tagma celor care... patronează acum festivalul ce-i poartă numele. Nu vi se pare că ceva ținînd de legitmitate e în neregulă? Concertul inaugural măcar bine că se consuma în Sala Palatului (apropo: ce are vulgara sală cu Palatul Regal?) și nu în nobilul Ateneu era... onorat de inevitabila prezență a președintelui și a premierului. Între ei, dar într-o poziție retras-subalternă, de umilă curtoazie, un Mandeal oricum neexplicîndu-le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ei ar fi fost oricum inventați, alții în locul lor și-ar fi asumat, trădător, obediența față de ocupantul de-acum jumătate de secol și întreținerea dictaturii. Treptat, personajul care, imediat după dizlocarea din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc statul român modern. Culmea e că talciocul ăsta rău-mirositor se confundă cu străvechea sărbătoare a Sfintei. Dacă din veac, mult cucernica procesiune s-a consumat în taina credinței, oferindu-se sufletelor noastre ca o mereu reînnoită epifanie, șirurile nesfîrșite mișcîndu-se în tăcere pe lîngă voievodalele ziduri și portaluri, pînă în preajma sfintelor moaște, iată că, pe an ce trece, sărbătoarea își pierde sensul primar și devine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă după al doilea război mondial; 2. cea consecutivă acesteia, încă în curs de manifestare, dar cedînd (și prin vîrstă biologică) haosului stilistic al erei digitale. Seria glorioasă Aman, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petrașcu, Pallady, pînă la Ciucurencu, Baba și-a consumat evoluția prin "anularea" calmă a antecesorului, păstrîndu-și intactă substanța autohtonistă, cu inevitabile contaminări apusene. Următoarea serie, suportînd apăsarea ideologicului, dar rezistînd demn prin cîțiva artiști de caracter, a cunoscut o diversitate spectaculoasă de abordări tematice și formale. Dacă e să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
necontaminat de virușii cu care noi înșine am fost contaminați în acele zile și în anii care au urmat. Produși, evident, în laboratoarele fostelor CC și Securitate, recondiționate, pentru deturnarea sensului adevărat al faptelor. De altfel, tot ce s-a consumat în deceniul scurs de atunci confirmă diagnosticul lui François Furet, dar și al multora dintre noi, cei cu judecată întreagă. Intenția puciștilor din decembrie '89 de a da ei, doar ei, un sens istoriei recent rulate convulsiv nu e altceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un conglomerat de republici sovietice, atunci adeptul statului monarhic, armonios și nobil în esență, are măcar consolarea că mintea sa lucidă nu cauționează convulsiile întreținute premeditat de puterea care a importat o republică străină de fibra profundă românească. Și nu consumă pilula iliesciană a autenticității "revoluției" din '89. Îl întreb, odată, pe delicatul poet Florin Mihai Petrescu, mereu panicat de circulația străzii: Florin, ți-e frică de moarte? Nu. Mi-e frică de mașini. Romanciera nonagenară Ioana Postelnicu, atît de inconsistentă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru magistrul care, redîndu-i sănătatea, i-a dezinhibat geniul. Cînd prima doamnă Regan făcea acida remarcă la adresa Raisei Gorbaciova: "Vorbește, vorbește, vorbește..." vrînd cumva să delimiteze cele două spații de civilizație nu se gîndea la sensul profund al maliției sale. Consumată într-un moment crucial al istoriei contemporane. Succedînd hazeaicelor informe ale monștrilor care l-au precedat pe Gorbaciov la Kremlin, Raisa marca definitiv chiar dacă verbios abolirea unui sistem hidos, dăinuind de aproape un secol, căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce s-o fi declanșînd în făptura bîntuită de orgolii, de îndoieli, de reușite și insatisfacții, încît confruntarea cu celălalt de ce nu firească nu numai la modeștii sau ratații artei, ci și la marii infatuați, siguri pe ei să se consume în atare ton ultimativ? Dacă nu e formă bine deghizată de histrionism sau de farsă burlescă în genul celei practicate, cu declarat sadism, de avangardiștii începutului de secol XX, atunci astfel de comportament cade sub incidență psihiatrică. Ceea ce, să recunoaștem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
artelor ieșene. De vreo treizeci de ani, într-un spațiu destinat cu totul altor activități, a fost improvizată (iarăși improvizație) o galerie de artă care, împotriva vicisitudinilor municipale, și-a păstrat statutul inaugural, rămînînd și astăzi incinta-creuzet în care se consumă consecvent o inefabilă alchimie a artei practicate în acest oraș între orașele țării. La parterul impozantului Braunstein se află pe cale de a deveni și ea impozantă Galeria Cupola. Un scurt interludiu anecdotic, și asta doar din dorința de a pigmenta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au valoare documentară: un incendiu lîngă clădirea CEC (premoniție la scandaloasele matrapazlîcuri ale CEC-ului de azi?), un simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează crucea în Dîmbovița, o demonstrație stradală a PNL, cortegii regale, multe alte festivități consumate în vitala arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le tot derulează visătorul anticar Mitică Grumăzescu în vitrina sa din Lăpușneanu? Dar cu voia dumneavoastră și propriile-mi Uși ieșene celebre? Ce sînt toate astea, decît dătătoare de puteri și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iarăși, nu-i vorba despre astea toate, ci de havuzul, așa cum e bietul de el acum, salvat totuși un timp de hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se menține într-o ambiguitate greu de decelat, atunci datele se schimbă. De văzut în ce fel. Cît despre cei ce asistă la lecție masa informă așezată în fotoliul televizorului aici lucrurile par mult mai simple: ce se dă, se consumă, fără prea mari pretenții. Ca-n regimul cozilor: se dă ulei... Cînd un analist de talia lui Adrian Cioroianu lasă impresia prin ora lui de istorie t.v. că dorește să clarifice momente "controversate" ale comunismului românesc (deși, nu știm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu a fost chiar un yesman de rînd în anturajul lui Ceaușescu, îi provoacă totuși acestuia interminabile "dezvăluiri" (destinate poate unei pene ca cea a altui dezvăluitor de comunisme românești, scribul Pelin), nu are încotro și, deși timpul emisiunii se consumase, îl lasă pe... distinsul invitat să-i aducă dictatorului osanaua finală. Ca odorată dregere a busuiocului, după ce timp de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fost motivul capital al refuzului Regelui Mihai de a participa la recentele ceremonii ale înhumării. Delegîndu-și civilizat protocolar fiica să facă, ea, prezentă implicarea legitimă a monarhiei române în actul ce o privea nemijlocit. Dar totul, din păcate, s-a consumat într-o Românie care nu mai e de mult cealaltă Românie. Așa încît, fastul orchestrat de dubios-generalizat-generoasa putere iliesciană a avut aerul unui mega-show pluritelevizat, în stare pe de o parte a bifa, cum am spus, ceva/ încă ceva ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
micii pauze, omul abilitat cu rezolvarea detaliilor scenice uitase să ridice capacul impunătorului Steinway: pianistul își iese din fire, gesticulează, oferindu-ne un rictus în care ne e greu să-l regăsim pe seniorul senin. Din momentul acela, totul se consumă jenant: abia dacă îl mai putem recunoaște pe nobilul Weber, aplauzele noastre, reținute, se sting fără să-l mai vrea pe solistul venerat în obișnuitul bis. Și cînd te gîndești că sala nici n-ar fi observat... neridicarea capacului. Extrapolînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]