22,240 matches
-
unui avion sau cântatul la pian se învață și se perfecționează datorită unor simulări ulterioare. Pe de altă parte, participarea la jocuri violente poate crește probabilitatea agresiunii comise de către copii în afara contextului ludic. Studii ulterioare au arătat că observarea unei interacțiuni agresive între doi copii îi poate determina pe spectatori să reproducă comportamentul într-un context asemănător. Parker și Rogers (1981) invită doi băieți să privească un video în care apar doi copii: unul construiește un camion, iar celălalt, fie îl
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind de modificarea interacțiunilor copilului, devenit din ce în ce mai agresiv cu mediul său social (Huesmann, 1994 citat de Eron, 1994). Suprapunerea proceselor pe termen scurt cu a celor pe termen lung duce la o corelație pozitivă între expunerea la violența mediatizată și creșterea probabilității comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile, excluderile). Unele studii au arătat că competențele intelectuale și sociale nu sunt destul de dezvoltate la intimidatori (Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și a comportamentelor antisociale la adulți. Studiile au permis identificarea a două tipuri de delicvență: delicvența tardivă și delicvența precoce. Delicvența tardivă pare să aibă o influență relativ minoră asupra studiului longitudinal al agresivității. Acest tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și nu este consecința practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care răspunsul său predominant la provocare este agresivitatea. Agresivitatea poate determina reducerea activării în cazul în care individul consideră că agresivitatea este un răspuns adecvat la provocare. În consecință, relația dintre activarea fiziologică și comportamentele agresive este influențată de interacțiunea proceselor de învățare cu procesele biologice. Activarea poate duce, în anumite condiții, la agresivitate, iar agresivitatea poate determina, în anumite situații, reducerea activării, doar că toate aceste condiții și circumstanțe depind de experiența personală a individului. Pedeapsa: trebuie să răspundem
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ridicată. În opinia lui Toch (1993), absența competențelor sociale determină reacții agresive din cauza faptului că indivizii nu dispun de mijloacele necesare exprimării furiei într-o manieră constructivă. Acești oameni nu știu să negocieze sau să facă compromisuri în cazul unor interacțiuni conflictuale și nu știu să fie sensibili la suferința celuilalt. Într-un experiment realizat de Davitz (1952), copiii au fost organizați să se joace în grupuri de câte patru. Într-o situație, copiii trebuiau să construiască un puzzle, fapt pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
foarte fragede, copilul, aflat într-un mediu social ostil, își creează sisteme de protecție în care lumea socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și compensa vidul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
104-107 I Imaginea de sine 34, 59, 182 Imitarea 209, 226 Impulsiv 96, 208 Informație 84 atenuantă 230 Inhibiție prin socializare 58-59 Integrare 117 Instigare 122-124, 125, 183 Instituție 181 Insultă 25, 51, 230 Integrare socială 79-81 Intenționat 12, 52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69, 134 J Jocuri video 85 Judecată negativă 40 ostilă 40, 146, 167 Judecată morală 188 Justificare 84 L Legitimitate 35
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul) într-o particulă sferică. Studii recente au stabilit că cele 72 capsomere sunt identice (pentameri) și se autoasamblează. Autoasamblarea este dictată de structura proteică tridimensională care permite interacțiuni adaptabile între componente (Elbasha EH. și colab., 2007). Genomul ADN al tuturor papilomavirusurilor poate fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul) într-o particulă sferică. Studii recente au stabilit că cele 72 capsomere sunt identice (pentameri) și se autoasamblează. Autoasamblarea este dictată de structura proteică tridimensională care permite interacțiuni adaptabile între componente (Elbasha EH. și colab., 2007). Genomul ADN al tuturor papilomavirusurilor poate fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
considerare un nivel birocratic situat între individual și statal, alții includ un nivel proces între statal și sistemic, pentru a completa dimensiunea structurală a clasificării; iar alții, pornind de la aceeași clarificare, divizează nivelul sistemic într-unul structural și altul al interacțiunilor. În sfârșit, fără a epuiza lista, alți autori extind la cinci numărul nivelurilor de analiză, suplimentând triada clasică cu nivelul subunităților (grupuri organizate în cadrul unităților care sunt capabile să influențeze comportamentul celor din urmă: grupuri de interes, partide politice ș.a.
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
majoră instituțiilor internaționale și actorilor nonstatali în general, fie ei organizații intersau nonguvernamentale, convenții sau regimuri internaționale. Indiferent de motivația creării lor, instituțiile internaționale diminuează anarhia, modificând ulterior percepțiile și comportamentul statelor membre sau non-membre, pe care le impulsionează înspre interacțiuni mai cooperante și mai puțin conflictuale. Alternativ și de pe o poziție de acomodare a celor două perspective, unii autori consideră că statele membre și instituția deopotrivă se cuvin considerate simultan variabilă independentă și dependentă, într-un mecanism biunivoc în care
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
aerului sau a apei, care transportă în spațiu acești poluanți, imprimându-le un caracter nelocalizabil (poluare difuză). Fenomenul poluării poate apare atât ca efect direct al unor categorii de activități umane cât mai ales, ca efect indirect și complex al interacțiunii activităților umane. Tipuri de poluare: chimică cu hidrocarburi cu materiale plastice cu pesticide cu metale grele cu îngrășăminte minerale cu materii organice fermentescibile cu derivați ai sulfului, azotului, fosforului. fizică termică radioactivă sonoră biologică: contaminarea mediului cu agenți patogeni. estetică
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
este lezată, radiațiile produc o modificare a mediului biochimic în care se află structura biologică respectivă. Aceste efecte indirecte au loc datorită reacțiilor dintre produșii de radioliză ai apei (ruperea moleculelor de apă și structura biologică respectivă. De exemplu, la interacțiunea radiațiilor ionizante cu apa din organism, în prezența oxigenului, se formează apă oxigenată și radicali hidroxil, substanțe cu mare capacitate de oxidare. Dacă aceste substanțe vin în contact cu structuri de importanță vitală pentru organism (acizi nucleiciă se vor produce
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
îndiguirilor, urmată de defrișare și desecare, cultivarea terenurilor, practicarea pisciculturii intensive, a zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic, iar prin intermediul metodelor statistice, sunt cuantificate fracțiunile din aceasta ce pot fi puse pe seama aditivității, interacțiunilor alelice și nealelice, mediului general și special, cu o anumită eroare totuși. Urmând linia, ameliorarea genetică a animalelor ar trebui poate numită potrivirea împerecherilor pe bază de probabilități cu asumarea erorilor, întrucât în procesul de predicție a valorii de ameliorare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
facă competitive pe o anumită piață (moda consumului produselor „ecologice” de un segment mic al pieței dispus să plătească un preț consistentă; rasele locale reprezintă patrimoniul cultural al unei țări; populațiile locale pot constitui obiect de studiu, mai ales în ceea ce privește interacțiunea genotip-mediu (Drăgănescu și Grosu, 2003, etc.
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ATP-ului), reacție catalizată enzimatic. 2.1. Fermentația alcoolică Transformarea mustului de struguri în vin are la bază fermentația alcoolică, proces complex ce se desfășoară într-o serie de faze bine definite, implicând formarea mai multor produse intermediare importante și interacțiunea mai multor sisteme enzimatice, proces în care celulele de levuri, pentru a-și realiza, în absența aerului, energia necesară, transformă zaharurile în alcool și 2CO . Fermentația alcoolică este un proces de oxido reducere anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Caracteristici generaletc "Caracteristici generale" Conceptul de ritual este folosit, cu sensuri sensibil diferite (dar nu radical diferite), În mai multe discipline. După Roy Rappaport (1999, p. 24): a) În psihiatrie, el „se referă la comportamentele patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
am căutat, pentru a explicita ideile sale, să identific exemple concrete pentru fiecare dintre ipostazele dialecticii, performanțe-ritual pe care Schechner (actor, regizor, etnograf și profesor de teatru și antropologie) le identifică (p. 437): performanțe ritualizate (discursuri publice solemne, forme de interacțiune stereotipizate), rituri incluse În performanțe (elemente de ceremonial, precum depunerea unei coroane de flori la un monument În timpul unei vizite oficiale a unui lider politic Într-o țară străină), cadre ritualice separând performanța de realitatea cotidiană (spectacolele de teatru care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicare: emițătorul, destinatarul, codul și conținutul mesajelor se deosebesc, pe aceeași axa care duce de la formele simple ale obișnuințelor la formule complexe specifice riturilor. O altă axă de diferențiere trebuie trasată Între riturile sociale complexe și așa-numitele rituri de interacțiune. E. Goffman a localizat aceste rituri În zona interacțiunilor cotidiene dintre oameni: viața socială se bazează pe numeroase sisteme formalizate de comunicare Între indivizi, adică pe convențiile legate de Întâlnirile față În față din diferite contexte. Individul este preocupat să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe aceeași axa care duce de la formele simple ale obișnuințelor la formule complexe specifice riturilor. O altă axă de diferențiere trebuie trasată Între riturile sociale complexe și așa-numitele rituri de interacțiune. E. Goffman a localizat aceste rituri În zona interacțiunilor cotidiene dintre oameni: viața socială se bazează pe numeroase sisteme formalizate de comunicare Între indivizi, adică pe convențiile legate de Întâlnirile față În față din diferite contexte. Individul este preocupat să mențină o anumită imagine despre sine: concepte precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]