24,388 matches
-
Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și La Fântânele se varsă în Someșul Mare la Nimigea, traversând centrul localității. De asemenea exista și un izvor cu apă minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă din: Nimigea de jos este traversată de drumurile județene 272 (Strada Principală și Drumul Floreștiului) și
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul Acer, Tiblessi și Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor văi colectoare. Neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de văi debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv din ape curgătoare care aparțin bazinului Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
componenta cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața comunei. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Cooperativelor Agricole de producție. În anul 1977 a fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor vai colectoare. Apare neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de vai debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai au lunca dezvoltată sub
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Cooperativelor Agricole de Producție. În anul 1977 a fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
E de masivul vulcanic al Țibleșului și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce străbat localitatea sunt: Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei și a râului Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul izvoraște de pe versantul sudic al munților Rodnei și adună în avale o serie de pâraie că: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luștii,V.Tisei, V.Prisăcele, V.Stejarului și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
resfintit Biserică Ortodoxă din comuna, cu ocazia finalizării lucrărilor de restaurare. La acest eveniment a fost prezent Înalt Preasfințitul și un sobor mare de preoți, iar curtea Bisericii a fost plină de săteni în straie de sărbătoare Merită vizitată peșteră Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, una dintre cele mai lungi peșteri din Europa. Recent a fost inclusă în nou înființatul Parc Național al Munților Rodnei, si totusi drujbele mai susura balada banului murdar.
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu Luncii cu Frasini
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă, cu Fața și Dosu. 22. Ridu Valia Prisacelii, Valia Tișii, cu Fața și Dosu. Țel¬ciu, 26 septembrie 1864. În lipsă jude(lui) com., morbos: Juon Mureșan, membru comunal” 11). (* Lipsesc locurile: „Între Izvoare”, „Pe Șesuri”, „Jdeabul lui Zalion” și nu au fost trecuți „munții de hotar”, cum le spun telcenii: „Preluca Tâlharului”, „Tomnatecul”, „Stegioara”, „Prislopul Rebrii”, n.n.). Satul Telcisor este al doilea sat al Comunei Telciu. La începutul satului Telcisor este localitatea Telciu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Tomnatecul”, „Stegioara”, „Prislopul Rebrii”, n.n.). Satul Telcisor este al doilea sat al Comunei Telciu. La începutul satului Telcisor este localitatea Telciu, care are altitudinea de 360 m, iar la capătul din sus al satului Telcisor, după 9 km, se află Izvorul Rece, care are altitudinea de 550 m, prin urmare Valea Telcisorului urca o diferență de altitudine, de la 360 la 550, de 190 m, dar urcarea se face în lungul Văii Telcisorului lent, fără nici o serpentina de drum, iar apa nu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Grecilor. Această vatră este cunoscută cu numele de "Ciumaș", de la ciumă. Aceasta a bântuit la finele secolului XV. Așezarea a fost arsă, spune legenda, locuitorii mutându-se pe "Valea Havârnei", dar nu unde se află acum, ci mai sus, la izvor, între două dealuri dulci. Tot legenda spune că o parte din locuitori au trecut Prutul și au format localitatea Havârna, dar pe harta Basarabiei nu se află o astfel de localitate. Din această vatră de sat, devenită apoi proprietatea Institutului
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
Rădăuți-Prut dinspre sud spre nord și drumul Suharău - Lișna - Havârna dinspre vest - est, împărțindu-l în patru sectoare. Vecini: La nord se învecinează cu pădurea Lișna - aproximativ 300 ha și satul Mlenăuți (Manolea) din comuna Hudești, la est cu satul Izvoare din comuna Suharău și satele Arborea și Stânca, din cadrul comunei George Enescu la sud cu satul Smârdan iar la vest cu satul Plevna. Scurt istoric: Primele mențiuni sunt făcute de documentele slavo-române dintre anii 1412-1722 publicate în ,Viața românească” la
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
Suharău este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Izvoare, Lișna, Oroftiana, Plevna, Smârdan și Suharău (reședința). Comuna Suharău este situată la granița de NNV a județului Botoșani și de NE a țării, fiind riverană, pe partea dreaptă, Prutului. Aspectul ariei sale este aproximativ dreptunghiular, alungit pe direcție NV - SE
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
județean DJ 291D. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava situat în orașul Salcea, lângă Suceava, la 71km distanță de reședința comunei Suharău. Comuna Suharău este compusă din șase sate: Suharău, Oroftiana, Lișna, Smârdan, Plevna și Izvoare. Suprafața comunei este de 10605 ha (106,05 km2), reprezentând 2,12% din cea a județului Botoșani. Teritoriul comunei Suharău, privit de la punctul de belvedere „La Carpen”, dintre Comănești și Oroftiana, de pe rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ale sarmaților, goților, hunilor, slavilor, mongolilor, tătarilor etc. a rămas fără urme demne de luat în seamă în viața și obiceiurile autohtonilor-prezente doar în riturile funerare sau în predispoziția pentru unele obiecte de podoabă. Deși reduse ca număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul numit astăzi „La Siliște“ prima așezare răzășească, care a stăpânit pământul în devălmășie. Această așezare, după
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în vale, cultivarea de plante prășitoare pe terenuri cu pante accentuate, crearea de drumuri pe pășuni și fânețe pe
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]