22,363 matches
-
Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 374. A se vedea și noua ediție, trad. rom. Rodica Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și noua ediție, trad. rom. Rodica Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista de filosofie". Preferăm această variantă ultimă a cercetării integrată, desigur, contextului acestei lucrări, nu luată în sine -, înlocuind astfel cu totul acest subcapitol din ediția întâi. 80 Kant, Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totul acest subcapitol din ediția întâi. 80 Kant, Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, p. 47. 82 Pentru această problemă, a se vedea P. Kitcher, Kant on Self-Consciousness, în "The Philosophical Review", Vol. 108, No. 3, Jul. 1999. 83 Iată structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în vol. Opere 11, București, Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății de judecare, p. 76. 101 Ibidem, p. 113. 102 Hegel, Logica, Teoria conceptului, § 204, p. 318. 103 E. Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, București, Editura Științifică, 1992, p. 351. 134 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 553. 135 Ibidem, p. 557. 136 Kant, Critica rațiunii practice, p. 121. 137 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 574. 138 Kant, Critica facultății de judecare, p. 268. 139 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 642. 140 Ibidem. 141 Aristotel, Metafizica, V, 2. 142 Ștefan Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, p. 277. 143 I. Scheffler, Reflecții despre teleologie, în vol. col. Logica științei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
izolare, nicidecum spre comunicare, comuniune și înțelegere ce caracterizează caritatea creștină. Dar cu siguranță cea mai importantă latură comportamentală a preoțimii este aceea de a se opune cu toată vigoarea patimilor ce derivă din instincte, pentru că sacerdoțiul (predica, sacrificarea și judecarea) nu pot fi săvârșite dacă cel chemat să le săvârșească este pătat de vicii. Urmând exemplul apostolilor ei ar trebui să se abțină prin voință și convingere de a gusta din plăcerile naturale ale instinctelor. Ideal ar fi să viețuiască
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să dați’. Acestor calități pe care perceptele creștine le impun conducătorilor spirituali al obștilor creștine și care s-au modificat în timp, li se adaugă cele trei funcții de bază și anume predica, săvârșirea sfintelor taine (sacrificarea) și jurisdicția sacerdotală (judecarea), toate trei fiind consacrate prin ceea ce Hristos și Apostolii au săvârșit în timpul vieții lor pământene. Prima datorie și cea mai importantă a unui cleric este să răspândească cuvântul evangheliei, explicându-l pe înțelesul poporului și, în același timp, să combată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și ai Fiului și al Sfântului Duh” pentru că înaintea sacrificării cuvântul lui Hristos trebuie cunoscut prin predică, iar cel supus primirii sfintelor taine (îndeosebi botezul și împărtășania) trebuie să adere în deplină cunoștință de cauză. Cea de a treia funcție - judecarea, nu poate fi decât una spirituală aplicată credincioșilor după spovedanie, sau clericilor din partea ierarhilor. Jurisdicția sacerdotală privește în egală măsură pe credincioși și pe dascălii acestora (preoții) și chiar pe ierarhi. Dacă pentru credincios căderea în păcat, mărturisită prin spovedanie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Jurisdicția sacerdotală privește în egală măsură pe credincioși și pe dascălii acestora (preoții) și chiar pe ierarhi. Dacă pentru credincios căderea în păcat, mărturisită prin spovedanie este sancționată spiritual prin canon și îndemnul de a nu mai greși, la preoți judecarea este exercitată de episcopi, iar în cazul episcopilor de către sinod. În acest ultim caz situația este gravă, pentru că abaterile de la dogmă și principii pot avea consecințe grave asupra preoților și credincioșilor din jurisdicția respectivă. Dacă biserica a fost concepută ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ei, tentative care însă nu au reușit să o zdruncine până la schisma grecească. Pe lângă funcțiile obișnuite, comune tuturor preoților și episcopilor (de predicator, sacrificator și judecător) șeful suprem al Bisericii are două atribute speciale și anume: infailibilitatea în predicație și judecarea creștină (conferită prin dar supranatural, ca un privilegiu în folosul omenirii) și acela de a se opune izbucnirii războaielor realizând pacea în lume, pacea fiind scopul ultim și cel mai înalt al misiunii sale. Pentru a putea realiza acest ultim
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
3. Biserica protestantă apărută după 1500 a desființat caritatea, ajungând în final să se fărâmițeze într-o sumedenie de secte independente. A sacrificat scaunul apostolic, desființând astfel izvorul infailibilității. Două din funcțiile principale au fost desființate și anume sacrificarea și judecarea, iar predicația a rămas la îndemâna oricărui ales de către mireni, care exercită această funcție fără nici - un control eficace și de cele mai multe ori fără o pregătire corespunzătoare din punct de vedere dogmatic și canonic. 4. Cele două Biserici surori, cum protocolar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patra crucificare) nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică și filosofică și să stârnească confuzie. Evocatoare în acest sens este poziția academicianului Nicolae Cajal pe care, pentru acuratețea, înțelepciunea și moralitatea ei, o expunem în final: „În judecarea cazului Paulescu este necesar să subliniem de la început că avem de a face cu o problemă de natură deosebită. Prima este importanța incontestabilă a descoperirii insulinei pentru istoria mondială a științei românești”. „Personal cred că meritele lui Nicolae Paulescu sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aceștia nu l-au abordat. Cât despre V. Măgureanu, membru al Securității, acesta era pe atunci profesor la Institutul de partid "Ștefan Gheorghiu" din București: post de prestigiu datorită căruia va face parte ca din întâmplare din tribunalul înființat pentru judecarea și executarea soților Ceaușescu la Târgoviște. Virgil Măgureanu, o persoană ștearsă în aparență, liniștită, a condus între 1990 iunie 1997 Serviciul Român de Informații Interne de la București... Această atmosferă, dialogurile din interior, contactele cu străinii din Occident și din URSS
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politici din România. 6. Revitalizarea economiei naționale. 7. Reforma învățământului în spirit democrat. 8. Dreptul de a se manifesta liber. 9. Libertatea reală a cultelor religioase. 10. Îmbunătățirea asistenței medicale și a alimentației publice. De asemenea, proclamația cerea identificarea și judecarea celor responsabili de represiune și recunoașterea oficială a Comitetului de acțiune al Frontului Democratic Român, înființat la Timișoara, și inițierea unui dialog al autorităților cu acest Comitet. În fine, Frontul Democratic se adresa întregii țări, cerând întregului Popor Român să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lor. Cu alcoolicii, dependenții de jocuri de noroc și alții de acest fel, evident avem de-a face cu un eșec al socializării. Deși mulți astfel de oameni au învățat normele și au ajuns să le accepte ca temeiuri pentru judecarea comportamentului corect față de cel incorect, ei nu pot să le urmeze. Astfel se produce un mod de manifestare diferit al deficienței în socializare când o persoană eșuează să accepte normele societății ca fiind pe primul loc. Unii indivizii niciodată nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a intra în comuniune cu noua colectivitate, ca și persistența, de dincolo de fire, a tiparelor etnice de judecare a lumii și lucrurilor alcătuiesc însăși substanța cărții, căpătând dimensiuni și valențe simbolice mai puțin cunoscute literaturii române. De fapt, narațiunea e un spațiu de revelare a zbuciumului interior al personajului central și a universului său de gânduri și preocupări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
statul român a inițiat un glissando de la strategia evitaționistă la o strategie de confruntare fățișă a trecutului comunist. Opțiunea pe care s-a mers a fost "luarea în stăpânire" a trecutului comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
juridic. În paralel, pe un plan mult mai simbolico-spiritual, fostul regim comunist a fost diabolizat, iar confruntarea cu trecutul a fost luată ca o modalitate de purificare simbolică a prezentului de povara necurată a trecutului comunist. Subjugarea trecutului prin criminalizare, judecare și condamnare nu este singura modalitate de reglare a conturilor cu trecutul. Asumarea reflexivă a trecutului (eng. Working through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a trecutului (Olick, 1998, p. 548). Într-o luare de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român pe calea asumării reflexive a trecutului? Răspunsul nu poate fi decât unul categoric negativ: după tărăgănări prelungite și evitarea înfruntării, soluția de confruntare a trecutului pentru care s-a optat în cele din urmă a fost cea de criminalizare, judecare și condamnare a comunismului, proces căruia i s-au adăugat și unele elemente de demonizare a fostului regim. În locul unei analize sine ira et studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se estompează spre inconsistent, într-o tendință de demitizare, spre care opțiunile interpretării Oanei Simona Zaharia se întorc adesea, reflectând o perspectivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]