KorAP: Find »[drukola/base=oportunitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...872 873 874 ...896 >

22,389 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

birocrațiilor statului. Pe de altă parte, sugestia ca proiectele de dezvoltare să nu amenințe activitatea de subzistență și să nu suprainoveze sugerează că antropologii se identifică cu comunitățile pe care le studiază și le dezvoltă: ei doresc să beneficieze de oportunitățile extracomunitare atunci când există și să se replieze în interior atunci când acestea dispar. Bibliografie Appadurai, Arjun, 1986, „Introduction: Commodities and the Politics of Value”, în Arjun Appadurai (coord.), The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective (pp. 3-63), Cambridge University

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
socială concomitent. În acest sens, WDR 2000 dezvoltă un cadru de acțiune bazat pe trei piloni, ce implică atât guvernele și administrațiile (centrale, regionale, locale), cât și societatea civilă și sectorul economic privat. Acești trei piloni se referă la promovarea oportunităților, stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) și creșterea securității. Pornind de la acest scenariu/cadru dezvoltat în WDR 2000, Nora Lustig (2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20): promovarea oportunităților - în general, programele antisărăcie trebuie să le ofere persoanelor sărace posibilitatea de a beneficia de oportunitățile pieței libere și să își poată asuma riscul de a-și asigura o existență decentă (inclusiv prin acces la educație și formare profesională în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20): promovarea oportunităților - în general, programele antisărăcie trebuie să le ofere persoanelor sărace posibilitatea de a beneficia de oportunitățile pieței libere și să își poată asuma riscul de a-și asigura o existență decentă (inclusiv prin acces la educație și formare profesională în acord cu cerințele pieței). Piața liberă, de asemenea, trebuie restructurată în sensul creșterii oportunităților pentru cei

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
beneficia de oportunitățile pieței libere și să își poată asuma riscul de a-și asigura o existență decentă (inclusiv prin acces la educație și formare profesională în acord cu cerințele pieței). Piața liberă, de asemenea, trebuie restructurată în sensul creșterii oportunităților pentru cei săraci și pentru a veni și în întâmpinarea strategiilor antisărăcie (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot sprijini construirea unor bunuri publice/comunitare, cum ar fi școli, dispensare, drumuri de acces în comunitățile deprivate. Prin sprijinirea unor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării și în promovarea oportunităților egale pentru o reală incluziune socială, în jurul acestor fonduri s-a format totuși imaginea idilică de „instituție care rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
realizări, fondurile sociale, în parteneriat cu ceilalți actori sociali, pot aborda sărăcia comunitară de o manieră mai comprehensivă, prin mutarea accentului inițial dinspre realizarea (exclusivă) a unor proiecte de infrastructură către furnizarea unor servicii sociale și, mai ales, crearea unor oportunități economice prin orientarea proiectelor locale către dezvoltarea unor activități economice/productive (de la „suport/susținere” la „autosuficiență/independență”). De asemenea, se impune o mai mare eficiență în utilizarea fondurilor (un mai bun raport costuri/beneficii) prin identificarea cu acuratețe a relevanței

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
profesie. Ea a devenit foarte atractivă atât pentru cei tineri, cât și pentru cei care lucrau în asistența socială, dar fără a avea o calificare în domeniu. O multitudine de factori - prestigiul învățământului românesc de asistență socială, interesul pentru profesie, oportunitățile de contact cu universitățile occidentale - au motivat un număr mare de solicitări pentru secțiile de asistență socială: numărul candidaților pentru admitere a crescut an de an, selecția a devenit tot mai competitivă, anual concurând în jur de opt-zece candidați pe

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
primul rând, într-o politică coerentă de protecție a familiei, a mediului în care copilul trăiește și se dezvoltă. Colectivitatea împreună cu familia au obligația să le asigure tuturor copiilor un nivel de viață satisfăcător, o dezvoltare corespunzătoare, creând șanse și oportunități de integrare normală a lor în societate. Cu atât mai mult, în România, în perioada dificilă de tranziție, rolul familiei s-a dovedit a fi crucial în sprijinul și protecția membrilor săi. În condițiile comprimării severe a resurselor financiare, familia

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a copilului), adaptarea sistemului educațional astfel încât școlile să răspundă cu succes la nevoile și caracteristicile copiilor provenind din grupurile dezavantajate, prevenirea abandonului școlar și reintegrarea în învățământ a tinerilor care au abandonat școala, precum și extinderea învățării continue, astfel încât să existe oportunități adecvate de educație și instruire profesională accesibile persoanelor aflate în situație de risc. De asemenea, această politică educațională implică o creștere a rolului instituțiilor de învățământ și instruire profesională în promovarea unor norme și valori precum coeziunea socială, oportunități egale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
existe oportunități adecvate de educație și instruire profesională accesibile persoanelor aflate în situație de risc. De asemenea, această politică educațională implică o creștere a rolului instituțiilor de învățământ și instruire profesională în promovarea unor norme și valori precum coeziunea socială, oportunități egale și implicarea socială activă a cetățenilor. Obiective și priorități în politica educațională din România Așa cum am menționat la începutul acestui capitol, reforma din sistemul românesc de învățământ trebuie să se concentreze, în egală măsură, asupra obiectivelor și priorităților europene

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în cadrul secțiunii privind educația îl constituie încurajarea și sprijinirea populației sărace să se implice în activități de formare (educare) continuă, incluzând aici cursuri de recalificare și perfecționare profesională, dar și dobândirea cunoștințelor necesare manevrării tehnicii moderne sau utilizării eficiente a oportunităților și rigorilor sistemului democratic. Acest tip de măsuri răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene, constituie un grup defavorizat cu risc crescut de excluziune socială

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
piețelor naționale și internaționale, au făcut referire la necesitatea dezvoltării economice și sociale. Paradigma liberală a dominat ideologia ultimului sfert de secol cu privire la căile de dezvoltare. Strategia liberală, promovată de organizații internaționale, printre care FMI și Banca Mondială, a susținut oportunitatea deschiderii piețelor naționale pentru formarea uneia internaționale prin liberalizarea comerțului și a investițiilor, ca și liberalizarea ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
se distribuie veniturile/avuția în spațiul național/internaținal are un rol important în felul cum se vor distribui resursele acestei creșteri. Dacă inegalitățile sunt prea mari sau dacă au la bază inegalități de fond (adică nu doar pe cele de oportunități), săracii nu vor beneficia de aceste rezultate, sărăcia nu va fi combătută și, prin urmare, creșterea economică va amplifica inegalitățile și va intensifica starea de sărăcie. În condițiile menținerii unor inegalități accentuate de venit, ratele de creștere economică care ar

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
obiectiv și concept pe plan mondial la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro, în 1992. Întâlnirea de la Copenhaga a fost urmată și de alte întâlniri la nivel înalt, unde reprezentanți ai guvernelor naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional. Printre rezultatele unor astfel de întâlniri se numără decizia de a proiecta și implementa

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
social și intervenția socială pe baza testării mijloacelor. Argumentul principal pentru suportul social bazat pe testarea mijloacelor este economia de resurse publice care rezultă din caracterul lor focalizat. Dacă segmente largi de populație sunt afectate de sărăcie, este discutabilă însă oportunitatea abordării focalizate. Dacă aceasta este totuși preferată, devine esențială dimensiunea segmentului destinatar al suportului social, ca și nivelul sumei alocate, pentru că, dacă și după alocarea resurselor publice sărăcia persistă, se pune în final întrebarea: în ce constă economia realizată? Pe

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mai recentă mișcare de anvergură în sensul liberalizării piețelor este căderea regimurilor comuniste în Europa și în fosta URSS. Aceste țări au traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite de dezvoltare, a opțiunilor de politică economică făcute, dar și a abilităților de adaptare a indivizilor la noile condiții. În afara șocurilor produse de expunerea economiilor la mecanismele economiei de piață libere, guvernele acestor țări au trebuit să facă față

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Everyone: Poverty and Inequality in Europe and Central Asia, Background paper, International Bank for Reconstruction. Dezvoltarea rurală pe plan internațional. Actori și tendințe Ana Bleahu Zona rurală nu trebuie sa fie privită doar ca o problemă, ci și ca o oportunitate. (Fishler, 2004) Între globalizare și sat Trăim într-o lume a complexității interrelaționărilor și dependențelor. Decizii luate într-o anumită parte a lumii afectează zone punctuale sau extinse în cu totul alt spațiu geografic. Puterea de orice tip se împarte

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
reprezentând doar prima etapă într-un traseu migratoriu către statele dezvoltate ale Vestului european (Diminescu, 2003). Controlul strict al ieșirilor din țară în perioada anterioară anului 1989 este foarte probabil să fi blocat/întârzâiat multe dintre deplasările definitive bazate pe oportunități individuale. Este posibil ca migrația pentru întregirea familiei să fie răspunzătoare pentru o bună parte din suma totală ridicată (prin raportare la perioadele ulterioare) a deplasărilor definitive din primii ani ai deceniului nouă. Deplasarea familiei (soț/soție și copiii acestora

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru muncă. De ce de oportunitate? Pentru că deplasările de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație și inventivitatea în convertirea unor circumstanțe nefavorabile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru muncă. De ce de oportunitate? Pentru că deplasările de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație și inventivitatea în convertirea unor circumstanțe nefavorabile sau neutre în situații favorabile care să permită realizarea unui proiect de migrație acolo unde, legal, el nu era posibil. Specularea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
acționa ca agent legal ori clandestin. Această situație de inovație și difuziune nu poate fi înțeleasă în afara precizării că migrantul nu este, de regulă, un individ care are rădăcini în țara de destinație. Situația lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe baza tratatului de readmisie și interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este contexul în care se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în ansamblul deplasărilor de început și continuă pe parcursul celor 15 ani. Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă nu sunt destinații care atrag

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]