25,611 matches
-
obișnuiți, oameni buni să devină monștri, oameni răi? Aceasta este întrebarea fundamentală pe care și-a pus-o Philip Zimbardo, vorbind despre „Efectul Lucifer”, despre îngerul alungat din Împărăția cerurilor, devenit Satana. Este în discuție natura umană: oamenii se nasc răi sau devin răi? Răul vine din interiorul ființei umane sau pătrunde din exteriorul ei? Profesorul de psihologie de la Universitata Stanford construiește cu luciditate răspunsul la aceste întrebări. Mai întâi definește „răul” din punct de vedere psihologic: „Răul constă din comportamentele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să devină monștri, oameni răi? Aceasta este întrebarea fundamentală pe care și-a pus-o Philip Zimbardo, vorbind despre „Efectul Lucifer”, despre îngerul alungat din Împărăția cerurilor, devenit Satana. Este în discuție natura umană: oamenii se nasc răi sau devin răi? Răul vine din interiorul ființei umane sau pătrunde din exteriorul ei? Profesorul de psihologie de la Universitata Stanford construiește cu luciditate răspunsul la aceste întrebări. Mai întâi definește „răul” din punct de vedere psihologic: „Răul constă din comportamentele intenționate care urmăresc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al cărții, intitulat „Rezistând influențelor sociale și celebrând eroismul” (capitolul XVI), ni se prezintă o strategie în zece pași pentru construirea rezistenței împotriva controlului minții de către un sistem social care tolerează și încurajează răul, pentru că „un sistem rău generează situații rele care oferă mere rele ce îndeamnă oamenii buni să aibă comportamente rele” (p. 445). Este, din punctul meu de vedere, cea mai interesantă și cea mai originală parte a lucrării. Ni se propune un experiment mintal: inversul experimentului Milgram (the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
influențelor sociale și celebrând eroismul” (capitolul XVI), ni se prezintă o strategie în zece pași pentru construirea rezistenței împotriva controlului minții de către un sistem social care tolerează și încurajează răul, pentru că „un sistem rău generează situații rele care oferă mere rele ce îndeamnă oamenii buni să aibă comportamente rele” (p. 445). Este, din punctul meu de vedere, cea mai interesantă și cea mai originală parte a lucrării. Ni se propune un experiment mintal: inversul experimentului Milgram (the reverse-Milgram experiment). Ce s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se prezintă o strategie în zece pași pentru construirea rezistenței împotriva controlului minții de către un sistem social care tolerează și încurajează răul, pentru că „un sistem rău generează situații rele care oferă mere rele ce îndeamnă oamenii buni să aibă comportamente rele” (p. 445). Este, din punctul meu de vedere, cea mai interesantă și cea mai originală parte a lucrării. Ni se propune un experiment mintal: inversul experimentului Milgram (the reverse-Milgram experiment). Ce s-ar întâmpla dacă subiecților, în loc să li se ceară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că lipsesc eroii din domeniu culturii și al sportului. Dar nu aceasta este foarte important. Fundamentală rămâne ideea că oamenii nu se nasc ucigași, că ne putem opune influențelor nefaste prin banale acte de eroism. Cartea Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni este o călătorie fascinantă în universul uman pentru care îi mulțumim autorului. La mulți ani, Philip Zimbardo! Septimiu Chelcea Jay Coakley Sports in Society: Issues and Controversies, New York, McGraw-Hill, 2007, 590 p. În ultima perioadă cele mai multe jurnale de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
experiment de vârstă (va mărturisi că a fost poet în epoca lui „neolitică”). În schimb prozatorul, în permanentă ebuliție, scrie continuu, enorm, romane îndeosebi, numeroase și de circulație. Acestea au fost primite contradictoriu, amendate chiar ca producte ale unei inteligențe rele, cu voluptăți distructive și pornire spre lubric, ori clasate ca forme de parvenitism literar. S-a mai observat că aerul de bric-à-brac, juxtapunerea unor tehnici de proveniență diversă ar fi reflectat ba o atitudine estetică (la care trimite și articolul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze ale candorii, crede I. Negoițescu), este trimisă la plimbare și de autor. Se reiterează în exces, cu tente de rău gust literar, descrierea unor momente de explozie a senzualității. Un laitmotiv emfatic trece în prim-plan în Omul descompus..., unde personajul, un frustrat, brutal descurajat de urâciunea celor din jur, caută cu exasperare ceva, fie și o manie, în jurul căreia
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
surprins în impulsurile sale contrarii. Dincolo de filosofia tonică, a încrederii în viitor, tabloul prezentului, dominat de degradare și fals, prevestește prin virulență satirică Scrisorile eminesciene și atinge, pe alocuri, chiar dezgustul obosit al Glossei. Ecourile îndoielilor și temerilor „de-mbunătățiri rele”, proiectate asupra viitorului, dau o ardoare aparte dialogului (rămas deschis, suspendat) speranță-scepticism: „Ce bine va aduce o astfel de schimbare? / Și ce mai rău ar face o stea, un comet mare, / Care să arză globul ș-ai lui locuitori! / Ce
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
morții lui Gogol, Henri Jacquier la aniversarea unui veac și jumătate de la nașterea lui Victor Hugo. Numărul al treilea din 1953 apare cu portretul îndoliat al lui Stalin. O „cohortă” de condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel Rău (cu două poeme), Ion Horea, Ion Brad, Victor Tulbure, Ion Oarcăsu ș.a. „Cronica” este printre puținele rubrici în care literatura se află la ea acasă: Miron Radu Paraschivescu scrie despre actualitatea lui Maiakovski, Iosif Pervain discută ediția Opere alese din
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca din ape, se ivesc atât gândurile bune, cât și cele rele"14. Și, încă mai explicit: "Pe cele care sunt însă mai bune, pe zburătoare, să le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca din ape, se ivesc atât gândurile bune, cât și cele rele"14. Și, încă mai explicit: "Pe cele care sunt însă mai bune, pe zburătoare, să le lăsăm să zboare nu numai deasupra pământului, ci și de-a lungul tăriei cerului: să cercetăm în noi sensul și rațiunea celor pământești și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să vă iviți! Pre voi, fiare heralde: alde Pardosu', alde Irog-inorogu', vă rog să vă iviți! Fiarelor de bună sau de rea priință cari pe vânătoriul ăl de-o să-l prindză 'n bunget de pădure fără șleau, nici hărți, nu mi-l ospătează cu te miri ce abure și niscai sfarog, fiarelor din fabule, din iticești și de zăbavă cărți, mă rog
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
folosirii cornului ca leac. În plus, însuși Crocodilul îi datorează viața, căci odinioară l-a ajutat să se hrănească. Prin urmare, Inorogul pare a fi ființa perfectă, care i-a îndatorat nu doar pe cei buni, ci și pe cei răi. A acumulat un capital care acum îi va fi folositor. Rămâne de văzut dacă a făcut-o din calcul, pentru a-și asigura o oarecare imunitate sau dintr-o pornire dezinteresată de a face binele, indiferent de de statutul moral
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
va cădea, și așé, de tot numele din izvodul vieții i să va ștérge. Iară amintrilea, bine să știți că, până Inorogul viață are, viața noastră scurtă și acéia cu prepus și în toate ceasurile cu groază decât moartea mai rea ieste (că o dată a muri, datoriia firii, iară cu groaza morții a trăi, moartea morții ieste)"75. (s.m.) Nu trebuie uitat că nici măcar medievalii, care spiritualizaseră întru totul acest simbol, nu treceau cu vederea firea aprigă a unicornului, fiară neîmblânzită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza maslinu lui cercând, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tânguiască, vâlfa Inorogului cu arsuri dorească. Singur numai Corbul vesel să crăngăiască, tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele mare cu cel mic, lătrând, brehăiască și de faptul scârnav să să veselească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frângă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în for și orice altceva similar ce impresionează mulțimea provoacă dușmănie: filosofia cea tăcută și restrânsă la domeniul ei nu poate fi privită cu dispreț, ea, care este ținută la mare cinste între toate disciplinele și chiar la cei mai răi dintre oameni"30. Prin urmare, discreția Lupului nu este semnul vreunei lașități, ci al unui echilibru. Într-o lume în care oricine se simte obligat să aibă o opinie, doar adevăratul înțelept ține la discreția sa. Știe oricum că nici măcar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se petrece sub semnul heraldicii: "Heraldica nobiliară a făcut din vultur, puternic dar laș, care se lasă ucis cu un băț uneori, când este prea obosit, antiteza Acvilei, nobilă în mod regal, energică și bravă. Este emblema lașității, a moravurilor rele și demnă de dispreț pentru toți oamenii nobili"9. Ei bine, risc să emit o ipoteză auxiliară, o intuiție de profan, fără pretenția de a o argumenta potrivit: această schimbare de atitudine nu așteaptă neapărat nașterea artei heraldice, din prima
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această schimbare de atitudine nu așteaptă neapărat nașterea artei heraldice, din prima jumătate a secolului al XII-lea (când fixează Michel Pastoureau 10 apariția sistematică a stemelor în Occident), ci se petrece încă din primele secole ale creștinismului, când pasărea rea, devoratoare de hoituri capătă un concurent în nobila răpitoare, o ființă solară, simbol al lui Hristos. Heraldica, ce e drept, a impus folosirea preponderentă a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de rău augur, semn al morții și una care, impunându-se ca imagine a lui Hristos, culege doar trăsăturile pozitive, spirituale. Între aceste două tradiții simbolice, Dimitrie Cantemir avea de ales. Și o face fără ezitare: Vulturul, monarhul, este pasărea rea, lipsită de orice atribut al spiritului, conducătorul temut, iar nu iubit, pe când Brehnacea reprezintă una dintre puținele figuri stimabile ale Istoriei ieroglifice, egala întru înțelepciune a Lupului. Chiar dacă ea ocupă poziția fruntașă în ierarhia răpitoarelor, în imediata apropiere a Vulturului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toată lumea tirănește a agonisi socotiia)"33. Am redat întregul fragment pentru a pune la vedere argumentele care combat interpretarea Doinei Ruști, care vede în personajul lui Cantemir un "intrigant politic" ce ar urmări exclusiv propriile scopuri 34. În cel mai rău caz, Brehnacea are o ezitare atunci când vede pornirea Cucunosului de a da în vileag "cuvântul" Lupului și de a-l avertiza pe Corb de periculozitatea sa. Dar făptașul nu este Brehnacea, ci Cucunosul. Pasărea cea înțeleaptă se găsește prinsă într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împace taberele, să stabilească adevărul și să aplaneze conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază reflexivă, Brehnacea își dezvăluie (prin intermediul unui monolog interior) permanenta preocupare: aceea ca "în tot trupul publicăi" să nu se prilejuiască "cu cât mai rele și mai cumplite răscoale"39. Nu este ipocrizie, nu este poză, afectare a unui fals interes, ci realitatea propriu-zisă: aceasta este grija personajului care "acestea așe în sine chitindu-le" se hotărăște să împiedice o astfel de perspectivă periculoasă. Cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel cât de tâmp la socoteală va putea pricepe. Deci de-l cunoști, o, Coarbe, și de pizmă numai într-acesta chip îl poftești (căci voia slobodă putere ca aceasta are, ca vădzind și cunoscând cele mai bune, cele mai rele să urmedze), împotriva celuia ce ț-au dăruit socoteala te pui. Căci el spre binele tău dându-ți-o, tu cu aceiași spre răul tău te slujești. Și așe, sau mărturisește că fără socoteală începând, spre rău săvârșești, sau precum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în marginea a trii ape, la cetatea carea cheia a doaă monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încolțește"28. Cruzimea sa este justificată și pe placul cititorului, de această dată. Ca să închei, cazul Crocodilului ilustrează principala teză a alegoriei lui Cantemir: dreptatea este atât de puternică, adevărul are atâta autoritate, încât ele pot îndrepta până și firile rele de la natură. Așa cum se întâmplă și cu alte personaje, Crocodilul își trădează nu numai datele firii sale lacome, distrugătoare, ci și faima de monstru absolut, de devorator, de Leviathan. Rațiunea învinge instinctul și corectează, atunci când este pusă în slujba dreptății
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]