23,741 matches
-
m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietați de stejar și gorun. Pădurea permitea dezvoltarea unui strat de arbuști, ca și a unei bogate varietăți mărunte de vegetație. Fauna a fost inițial a unei păduri de câmpie. Pe măsura dezvoltării așezării, animalele sălbatice mari au dispărut, fiind înlocuite de cele domestice (bovine, cabaline, porcine și chiar ovine). Ca mamifere mici s-au întâlnit până la cel de-al doilea razboi mondial, parsul( Glis glis) și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în satul Larga de Sus. În secolul al XVIII-lea, pe aceste locuri se afla o pădure nesfârșită de fag. Doar două trei poiene, pe de o parte și pe alta a văii, făceau loc soarelui să străpungă această întunecime sălbatică. În aceste poiene, fugiți de lume, se adăpostiseră de mult doi ciobani, cu nume luate din pădure. Lupu, pe o parte a văii, unde astăzi este așezat un sătuc, numit ca și pârâiașul ce-l străbate, Larga, și Ursu, pe
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
mari „ comercianți de lemne”, mai apoi germanii și evreii, care prin diferite mijloace reușesc să deposedeze populația de micile suprafețe de pădure pe care le aveau și să intre în relație cu marii proprietari trecând la un proces de exploatare „ sălbatic”, a pădurilor de pe teritoriul comunei 10. Țăranii deposedați împreună cu muncitorii aduși din alte părți formează la sfârșitul secolului al XIX-lea, o clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Satul Curița este un sat liniar, așezat de-a lungul văii, de o parte și de alta a șoselei. Relieful acestei zone este format din dealri înalte. Acestea sunt bogate în păduri de fag și de stejar, și în animale sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
moartea lui Attila când haosul a pus stăpânire peste tot. Amfiteatrul este cel mai impunător edificiu al complexului. A fost construit în prima jumătate a secolului al II-lea. În incinta lui aveau loc lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru, declamații și alte manifestații publice. La o capacitate de aproximativ 5000 de persoane, băncile erau de două feluri: cele pietruite, din apropierea scenei, rezervate persoanelor importante, și cele de sus, de lemn, rezervate spectatorilor de rând
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
jos să fie o pătură de vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lui kanska" (= "poate") de la soldații britanici, în timpul celui de-al doilea război mondial ("Islands of Maybe"). Feroezii sunt recunoscuți pentru dragostea lor față de mașinile proprii. Există un proverb despre aceștia, care spune: Pe Insulele Feroe există sute de specii de plante sălbatice: flori, licheni, mușchi și ciuperci. Copacii, în schimb, nu apar de la natură. Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din Scoția
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
natură. Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din Scoția și Norvegia. Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea națională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă (Caltha palustris L.). Cu Føroyaskøra, crețișoara feroeză (Alchemilla faeroënsis), insulele și-au dat numele unei specii de plante. Rândurile de cărbune de sub
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
oameni care au venit aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii și pisicile. Au eliberat și pești de apă dulce, ca păstrăvii și somonii, în lacuri. Acum există o creștere semnificativă în numărul iepurilor sălbatici, a șoarecilor și șobolanilor, aceștia din urmă aduși de diversele vapoare, în special de cele rusești. De curând au fost găsite și câteva exemplare de lilieci. De asemenea, nu există nici insecte deosebite: de exemplu, feroezii sunt scutiți de înțepăturile
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși distingeau între așa-numiții cumani „sălbatici” și cei „pașnici”, ultimii din ei fiind aceia cu care bizantinii și statul Kievean Rus aveau legături de cooperare. i „pașnici” par să-i fi inclus pe Burci sau Burciu, un trib kîpceak ale cărui elemente tribale apar mai târziu
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
oxalil prezent în compuși ca acid oxalilacetic sau acid oxalilsuccinic ce iau parte la metabolismul energetic prin ciclul Krebs. Acidul oxalic și oxalații sunt acizi slab nefrotoxici care sunt prezenți din abundență în multe plante, cele mai notabile fiind spanacul sălbatic ("Chenopodium album"), revent și măcriș ("Rumex acetosa"). Acidul oxalic irită membrana intestinelor când este consumat și poate fi fatal în doze mari. Doza semiletală pentru acidul oxalic pur este de aproximativ 375 mg/kg de greutate corporală , sau circa 25
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
nevoie de un miracol ca să fie salvați. Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care îi ajută pe greci în luptă. Hector merge cu armata spre corăbii deși grecii îi primesc cu urlete sălbatice. Știind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă, Hera îl roagă pe Somn, fratele Morții să-l adoarmă pe Zeus. Somnul acceptă, deoarece Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații. În acest fel, Poseidon
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
ideale, iar numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
spre dreapta duce înspre Colibița, bineînțeles printr-o alta comună numită Bistrița Bârgăului. Majoritatea oamenilor din zona își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. La ieșirea din Bistrița Bârgăului drumul începe să urce șerpuind, peisajul devenind din ce în ce mai sălbatic. La vreo 7 Km de Bistrița Bârgăului, apare barajul de acumulare și lacul Colibița. Privind de la baraj nu reuești să zărești decât o parte a lacului care este destul de mare , un "mic" ocol al acestuia durând 2 ore cu mașina
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
1977 a fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]