23,331 matches
-
făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul Peșceana la sud. Apa subterană este cantonată în două straturi, unul la adâncime de 5-8 metri, provenit din precipitații, și altul în luncă, la 2-3 metri de la suprafața terenului, alimentat de râul Olt care este amenajat hidroenergetic complet. Pe cursul râului Olt a fost amenajat
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Șerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moșnița, Mehala, Ștrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane. Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timișoarei se găsește la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - și conține
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
constă în schimbarea sursei de apă care să alimenteze rețeaua de apă potabilă a municipiului. O rezervă de apă cu un grad ridicat de potabilitate a fost identificată și primul foraj a fost executat în vederea realizării unei surse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Brăila, Călărași de la adâncimea de 110 m din stratul hidro-geologic Frățilești (alimentare începută la data de 1 iulie 2009). Utilizarea apei din sursă subterană va duce la reducerea numărului de afecțiuni de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fost executat în vederea realizării unei surse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Brăila, Călărași de la adâncimea de 110 m din stratul hidro-geologic Frățilești (alimentare începută la data de 1 iulie 2009). Utilizarea apei din sursă subterană va duce la reducerea numărului de afecțiuni de origine hidrică, reducerea riscului de întrerupere a alimentării cu apă urmare unor accidente ecologice pe fluviul Dunărea, creează apariția unui disponibil de apă care va fi folosit la dezvoltarea ulterioară a rețelei
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
în curs de extindere și funcționează în condiții tehnice corespunzătoare. Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Național prin două stații de 110-20 kV. Rețeaua de medie tensiune (20 kV) și cea de joasă tensiune sunt de tip subteran în zonele de blocuri și aeriene în zonele periferice, cu locuințe individuale. Rețeaua de iluminat public este separată de cea a consumatorilor casnici. Gradul de încărcare al rețelelor este de 70 - 80%. Managementul deșeurilor în municipiul Slobozia a fost primul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Tîrgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a început în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv un magazin universal) și au fost avariate străzile limitrofe M. Eminescu și N. Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Verkehrs- und Tarifverbund" (MVV). Tot îm München se află și sediul central al ADAC, cel mare mare club automobilistic din Germania. Aeroportul din München poartă numele omului politic Franz Josef Strauss (CSU), prim-ministru al landului Bavaria între 1978-1988. Liniile subterane S1 și S8 fac legătura cu aeroportul. Asigurarea cu apă potabilă a orașului München prin sisteme moderne de conducte s-a realizat relativ târziu în comparație cu celelalte orașe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanță, în
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]
-
arabe și musulmane din regiune, Saddam a lansat 60 de rachete contra teritoriului Israelului. După invazia Irakului din 2003, Saddam a fost răsturnat de la putere, a reușit să se ascundă vreme de opt luni, până ce a fost capturat în ascunzătoarea subterană unde se afla, lângă localitatea natală Tikrit, la data de 13 decembrie 2003. În perioada post-Saddam foști militari, oameni de securitate și persoane în posturi de conducere legați de regimul său au fost îndepărtați din viața politică și din administrația
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]
-
asiatic, spre sud. Va traversa pe sub apele marine în dreptul Cornul de Aur, puțin în diagonală spre nord, spre țărmul aciatic. Odată cu marele proiect Marmaray se vor moderniza circa 60 de Km de cale ferată existentă din preajma capitalei. Noile căi ferate subterane vor fi racordate de o parte și de alta a strâmtorii cu rețeaua de transport existentă și se vor amenaja patru noi stații: Kaliçesme (acolo unde tunelul va intra în subsol),Yenikapî, Sirkeci și Usküdar. Tunelul va descongestiona traficul în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de 100.000 de spectatori. Extremitatea meridională a "Hipodrom"-ului, adică cea opusă bisericii Sfânta Sofia se termina cu un arc de cerc numit "sphendone" - adică "praștie". In acea porțiune, platforma arenei și tribunele erau suportate de arcuri și coloane subterane. Amenajarea era menită să compenseze panta terenului ce se înclina spre țărmul Marea Marmara (Propontida). Acel mare gol de sub "Hipodrom" a fost transformat ulterior într-o cisternă subterană de apă potabilă pentru oraș. Pe latura sa lungă, dinspre răsărit, adică
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
acea porțiune, platforma arenei și tribunele erau suportate de arcuri și coloane subterane. Amenajarea era menită să compenseze panta terenului ce se înclina spre țărmul Marea Marmara (Propontida). Acel mare gol de sub "Hipodrom" a fost transformat ulterior într-o cisternă subterană de apă potabilă pentru oraș. Pe latura sa lungă, dinspre răsărit, adică dinspre Marea Marmara, "Hipodrom"-ul se alipea de Marele Palat imperial, o mare incintă palațială care cuprindea mulțime de palate, galerii, spații de protocol, biserici și grădini. Suprafața
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
indicațiile terapeutice ale acestor ape în afecțiunile tubului digestiv și anexelor acestuia. În perioada interbelică, s-a înființat la Monteoru singura mină de petrol de la acea vreme din Europa, rămasă încă unicat pe continent, de unde se extrăgea petrol prin galerii subterane de la o adâncime de . Lucrările la mină au început în anul 1925 și au fost efectuate în 2 etape: etapa I între anii 1925 - 1948 și etapa a II-a între anii 1978 - 1994. Mina avea o galerie principală în
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
și nu pot fi găsite decât de cunoscătorii acestor locuri. Cea mai mare și cea mai lungă între ele, este peștera de la Gaura Cornii. Aceasta, se află însă, ca o mare deschizătură, într-o vale de doline. Apele unui izvor subteran se infiltrează prin peșteră, căzând ca dintr-o cupolă (dintr-un turn) înalt de vreo 10 - 12 metri, sub forma unor picături fine formând pe jos un strat alunecos. Această peșteră este încă activă. Celelalte peșteri sunt niște goluri subterane
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
subteran se infiltrează prin peșteră, căzând ca dintr-o cupolă (dintr-un turn) înalt de vreo 10 - 12 metri, sub forma unor picături fine formând pe jos un strat alunecos. Această peșteră este încă activă. Celelalte peșteri sunt niște goluri subterane suspendate, inactive, așa cum este peștera lui Boja din Cheile Voinicoțului, sau peștera din Cleanțul Pînzei (670 m altitudine) și cea din Cleanțul Zbegului (560 m altitudine). Fiind așezat între paralela de 44ș și 42' latitudine nordică și paralela de 44ș
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Stațiunea are un lac mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor reumatice. Teritoriul localității Costinești se suprapune pe vechea vatră a unei mici colonii grecești (emporion) numită "Parthenopolis". În Evul Mediu localitatea era cunoscută
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
bisericii din Valea Rusului. În anii 70, construirea Sistemului Național de Irigații, în faza a doua tehnologică (faza I, primitivă - rețea de canale din care se alimentau motopompele; faza a II-a, evoluată - canale magistrale, stații de pompare și conducte subterane de transport, prevăzute la suprafață cu hidranți) a permis amplasarea în localitate a unui ansamblu de utilități de cazare tip organizare de șantier, folosit de unitățile militare detașate în economia națională. „Șantierul” avea instalații sanitare moderne, încălzire centrală, puț forat
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
folosită pentru deplasarea plăieșilor sau locuitorilor cărora li se încredințau misiuni de pază și apărare), toate sunt dovezi memorabile ale rolului militar acordat Plaiului Domnesc. Strâns legat de punctul Straja, bătrânii satului spun că aici ar fi existat o cetate subterană situată între două vâlcele, și ele prevăzute cu diverse lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
15 octombrie 1949, Budapesta) a fost un politician comunist ungar, fiu al unei familii cu rădăcini germano-secuiești din Ținutul Secuiesc din Transilvania, ministru de interne și de externe al Ungariei. Alături de János Kádár, conducător al aripii din „interior” a mișcării subterane comuniste ungare în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost executat, în urma unui proces de „spionaj” înscenat de dictatorul comunist al Ungariei postbelice, Mátyás Rákosi, după exemplul terorii lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică. Rajk s-a născut, ca
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]
-
fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în Monografia comunei Podu Iloaiei, județul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]