218,459 matches
-
din structuri primare cu organizare internă diferită, și anume, din enunțuri cu raport de coordonare [ luna strălucește pe cer și (luna) este blândă și clară => luna strălucește pe cer blândă și clară] sau din enunțuri cu raporturi de subordonare [Ion crede că eu sunt inginer => Ion mă crede inginer]. La clasa de substituție a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și anume, din enunțuri cu raport de coordonare [ luna strălucește pe cer și (luna) este blândă și clară => luna strălucește pe cer blândă și clară] sau din enunțuri cu raporturi de subordonare [Ion crede că eu sunt inginer => Ion mă crede inginer]. La clasa de substituție a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inginer]. La clasa de substituție a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel); propoziții (îl vede că suferă). Fără a nega importanța terminologiei de specialitate, credem, totuși, că termenul cu care este denumită o anumită realitate într-o știință oarecare are importanță secundară, datorită faptului că în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublul subordonat simultan raportat la verbele a se întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat printr-un: Participiu: Drumul s-a nimerit pavat. Adjectiv: Ziua s-a nimerit ploioasă. Adverb: Sufletul lui s-a dovedit altfel decât crezusem eu. Pronume: Ghinionul s-a întâmplat altul. Numeral: Cartea căutată s-a nimerit prima de pe raft. Substantiv: Recepția s-a dovedit o reuniune literară. Se pare că „verbul a se întâmpla nu poate fi regentul unui dublu subordonat simultan exprimat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arată alta. Mai rar, verbele în cauză acceptă și un dublu subordonat simultan exprimat printr-un gerunziu (Exemplu: Zgomotul pare venind din pământ) sau printr-un gerunziu adjectivizat (Exemplu: Vocea-i pare tremurândă). „Verbele impersonale a se considera, a se crede, a se ști sunt compatibile cu un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră arborele cel mai viguros. Discul se crede de cupru. Numeral: Grădinile suspendate se consideră a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta. Verbele a se cuveni, a se cere, de cele mai multe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te lasă de obosit, altul te ia de odihnit. O ceri cu vârf, o dai îndesată. Nu mă știu de vinovat. Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3. pronume a) fără prepoziții Unde-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tăcere, în liniște, pentru a fi profundă, pentru a fi la nivelul valorii râvnite de cel care este creatorul dintr-un domeniu, indiferent care, al artei, al teoreticului, al altor sfere ale culturii. Așa încât, chiar dacă aș spune cu modestie, și cred că modestia îi stă bine oricărui om și îmi amintesc mereu, în fiecare zi, de lucrul acesta, nu ar trebui să fiu foarte entuziasmat de o asemenea recunoaștere, pentru că este una, să zicem, care vine acum. După aceea va trece
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Idealul meu este unul către valoarea absolută și valorile absolute pentru mine sunt valorile estetice, valorile religioase și valorile filozofice. Mai sintetic, aș spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai spun că acesta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai spun că acesta nu este un ideal care mă singularizează de ceilalți oameni. Eu înțeleg că acest ideal îl pot realiza numai într-o comuniune deplină
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și va rămâne ceva, în mod firesc, nerealizat, atunci vom fi făcut foarte mult, deci vom fi atins un nivel de cultură, de manifestare ca oameni, foarte înalt. Dacă ne propunem idealuri mici, meschine, vom face lucruri meschine. De aceea cred că a ne proiecta idealuri înalte este o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți-ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți-ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia divină. Această scânteie divină trebuie pusă în valoare. În afară de modelul Eminescu, ați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a fi cu respect față de ceilalți, de a prețui omenia din om. Toate aceste învățături, corelate cu sensibilitatea pentru tot ceea ce este frumos, le-am desăvârșit în universitate și pe parcursul vieții și al studiilor pe care le-am făcut, încât cred că modelul cel mai autentic și mai durabil mi-a rămas modelul acesta de comportament și de viață pe care mi l-a oferit tatăl, pentru că el era un țăran din categoria acelora care nu erau robiți de munca lor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a însemnat voința de a ieși din sfera dificultăților, a ceea ce împovărează ființa umană și, uneori, poate să o și degradeze. Și a privi către înalt, către ceea ce este frumusețe divină în natură, în universul în care trăim noi și cred că acesta este un lucru extraordinar pe care trebuie să-l avem în vedere. Sigur că, după aceea, au fost și alte modele. De pildă, la Academia Română m-am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lucruri, fiind convins că trebuie făcute, sau dacă cineva îmi spune omenește că trebuie făcut lucrul acesta, îl fac, pentru că mă convinge că trebuie să-l fac. Când m-a luat așa de dur, i-am replicat și eu: „Ce crezi, domnule, că eu am o bombă aici? Eu sunt profesor universitar și nu am decât niște cărți! Și dacă nu vreți să credeți treaba aceasta, eu mă întorc îndărăt și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trebuie să-l fac. Când m-a luat așa de dur, i-am replicat și eu: „Ce crezi, domnule, că eu am o bombă aici? Eu sunt profesor universitar și nu am decât niște cărți! Și dacă nu vreți să credeți treaba aceasta, eu mă întorc îndărăt și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat-o mai moale, a văzut că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lucrare monografică, un soi de tratat de filozofia valorii și este o lucrare dificilă, care mă solicită în gradul cel mai înalt. Mai este o lucrare de filozofia culturii care mă așteaptă, tot așa, fiind schițată în liniile ei generale. Cred că este spațiu mult de lucru și secerișul e bogat, cum se spune în Biblie. Ne trebuie doar timp ca să strângem sau să adunăm roadele. Mai avem sau nu mai avem o școală filozofică românească? Ideea de școală filozofică este
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a încercat să pună bazele unei școli filozofice la Păltiniș, și, nu exagerez cu nimic, a fost o operă de anvergură, de o valoare deosebită, dar știți bine că s-a terminat și asta. Însă timpul care este în față cred că e foarte prielnic, deoarece avem foarte mulți tineri valoroși care se afirmă în filozofie, probând calități deosebite și eu cred că ceea ce acum nu vă pot spune, o să vă spun mai târziu sau o să vă spună alții după mine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de o valoare deosebită, dar știți bine că s-a terminat și asta. Însă timpul care este în față cred că e foarte prielnic, deoarece avem foarte mulți tineri valoroși care se afirmă în filozofie, probând calități deosebite și eu cred că ceea ce acum nu vă pot spune, o să vă spun mai târziu sau o să vă spună alții după mine. Același lucru se întâmplă și cu estetica, așa că așteptăm și de aici semnele revigorării! În estetică situația este și mai grea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din păcate, nici acum, după mai multe luni de la inaugurare, localul expoziției și sala planetariului nu dispun de nici un fel de încălzire, temperatura fiind de doar 2-3 grade deasupra lui zero. Acest aspect crează nu numai dificultăți pentru o activitte normală, dar și neajunsuri în însăși funcționarea proiectorului planetariului. Încălzirea este singura problemă cu care ne confruntăm și pe care nu o putem depăși fără intervenția directă a forurilor în drept. În speranța că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]