218,459 matches
-
creatoare și prezența etnosului românesc în procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din malul apei. Din jur am cules fragmente de vase din lut, dintre care două, prin decor și calitatea pastei, au analogii cu fragmentele de ceramică de la Hudum (Botoșani) și datate în secolul al XIV-lea. Tot din acest secol credem că sunt și două securi din fier, de mici dimensiuni, diferite între ele ca tipologie, dar asemănătoare prin mărime și realizare tehnică. Prin analogie cu alte unelte de acest gen, descoperite prin săpături sistematice, aflate acum în inventarul Muzeului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere menționat și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie 1448, prin care sunt întărite stăpâniri de locuri și sate, pe cursurile inferioare ale Bârladului și Siretului, boierului Cernat ploscarul și fratelui său, Șteful, relevă importanța
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numărul locuitorilor, a siliștilor și a părților de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării. Noi ne însușim aserțiunea și credem că însorărirea este un vestigiu de arheologie socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind de pe hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecine, cu o vechime mai mare, care doar datorită acestor pricini de judecată au ajuns să fie menționate. Înseamnă aceasta că satele cu documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că vechile comunități devălmașe, prin însăși natura lor de întemeiere și de ființare ancestrală, n-au avut nevoie de acte scrise, deoarece acest lucru nu intrase încă în practica vremii respective
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul comunei, ale căror urme au dispărut cu totul. La un moment dat, satul Torcești, situat în prezent pe teritoriul comunei Umbrărești, s-a constituit și a existat ca entitate și comunitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică”, nefiind moșie dată din „locuri domnești”, cum constatăm pe bază de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat cereale; pășune și fâneață pentru creșterea animalelor; baltă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, adică cu forța. Pentru un necunoscător al acestor locuri, ușor s-ar putea crede și interpreta că ceea ce scrie și este dat ca fiind „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”, care s-au jeluit domnitorului, ar fi o comunitate distinctă de obștea Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai târziu de către localnici Cătunași, iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă, Slobozia-Torcești, comunitate cu statut răzeșesc pe tot timpul existenței sale. Credem că numele Torcești, în acest caz, a fost atribuit pe considerentul că partea respectivă a satului se afla situată față în față cu adevăratul Torcești. Dar mai verosimilă ar fi ipoteza că partea de la est de apa Bârladului, adică Torceștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, în disputa cu spătarul Dia, se găsea o colectivitate de oameni, în frunte cu vornicul satului, astfel că e greu de conceput și de acceptat că toți acești oameni și-ar fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine de la strămoșii lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente, cum ar fi, de exemplu, Vasca, dar pentru câțiva am găsit mențiuni din care rezultă existența lor reală. Pentru cei 34 bătrâni-moșie s-au emis, credem noi, 38 de țidule, 30 pe bătrâni întregi, iar opt pe câte o jumătate de bătrân. Din toate acestea am găsit numai două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat că s-au dat opt țidule pe jumătăți de bătrâni, urmărind lista cu numele bătrânilor din monografia satului Suraia, în care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Legii rurale din 1864, au reprezentat majoritatea cumpărătorilor, simțind acut lipsa de pământ, implicit a condițiilor normale de muncă și viață. La o eventuală întrebare referitoare la caracterul formei de organizare în devălmășie a țărănimii noastre de-a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se vor muta în satele mai mari din preajmă, cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost postelnic II sau III al lui Vasile Lupu la data de mai sus, apoi mare clucer, mare spătar, mare paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în timpul domniei lui Vasile Lupu au existat trei sau patru mari dregători cu prenumele Iorga, este cam greu de stabilit care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că putem identifica un posibil beneficiar în persoana lui Iordache Cantacuzino, acesta fiind cel care a deținut dregătoria de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în vedere faptul că editorii lui nu fac o referire clară cu privire la existența sau nu a originalului. Luând în considerație cele câteva deosebiri din textele editorilor, credem că ei au avut la îndemână surse diferite, copii și nu actul original. De altfel, N. Iorga specifică la sfârșitul textului că a făcut transcrierea după o copie din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau originea, deci se potriveau cu marii stăpâni de sate și moșii, dar la scară mult redusă. Credem că ei reprezintă categoria de țărani înstăriți din punct de vedere material, înzestrați cu calități militare și intelectuale, capabili să facă față unor momente mai deosebite în viața social-politică, ocupând funcții locale în serviciul statului, al stăpânului, al autorităților locale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor funcția de căpitan la ținutul Tecuciului. Toți erau oamenii de încredere ai boierilor mari în satele stăpânite de către aceștia și pe dânșii se bizuiau înaltele autorități de stat atunci când aveau de rezolvat probleme de natură militară, fiscală, administrativă, juridică. Credem că nu greșim dacă apreciem că ei reprezentau ceea ce cronicile noastre numesc de multe ori în împrejurări specifice „țara”. Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind încredințată spre rezolvare unui dregător, ceașnicul Ștefan. Pentru problema ce ne interesează acum, trebuie înțeles că oprirea domnitorului la Umbrărești nu a fost determinată de un hazard, de vreo întâmplare intempestivă. Hotărârea de a se opri în acest loc credem că a fost luată deliberat în calcul încă de pe când domnul și sfetnicii săi, inclusiv Gavriliță, vor fi stabilit itinerariul pe care trebuia să-l urmeze. Căci opririle mai mari nu puteau avea loc decât acolo unde se știa că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]