218,459 matches
-
e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de foc), fie din spirit de economie, considerând costisitoare vama ce urma să o dea pentru măcinat (uiumul). Despre ce plante anume se cultivau de predilecție în decursul timpului nu credem a fi necesar să insistăm, întrucât se știe destul de bine că, în vechime, ponderea era deținută de cultura grâului. Nici un plugușor sau alt gen de manifestare folclorică legată de practici agricole nu indică alt nume de plantă, ci exclusiv grâul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau noi. Dimitrie Cantemir, descriind zonele geografice ale Moldovei și înfățișând bogățiile pe sectoare de relief, nu trece
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atestă o indestructibilă continuitate de viețuire, nu în niscai caverne lugubre, ci pe locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții de viață și propășire. Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu „praștia cu piatră” pentru ca să stabilească o anume mărime de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești, lângă pădurea de la vest de sat, practicau meșteșugul fierăriei. Unuia i se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele nu-i atestă în mod expres. Dovada existenței lor se poate face cu situația din zilele noastre, când avem familii cu meseria de bază
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în raport de numărul de părți deținute în obște. Credem că nu greșim prea mult dacă asemănăm repartiția pe părți din obștile sătești cu distribuirea dividentelor în raport de numărul și mărimea acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi stabilite impuneri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corina Nicolescu Am putut constata, ceva mai în urmă, lipsa menționării în catagrafii a meseriilor din zona prelucrării lemnului, în special pe aceea a dulgherilor, a constructorilor de case și alte acareturi, ca și cum asemenea preocupări nu ar fi existat. Nu credem că e o omisiune deliberată ori o scăpare din vedere, ci o stare de fapt, în sensul că, în perioadele anterioare, nu se distingea categoria acelora care se pricepeau să prelucreze și să confecționeze obiecte din lemn. Cu alte cuvinte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Dumitrache Bosoi. Dacă luăm în seamă că aceștia fuseseră înzestrați cu câte ceva și cu ocazia căsătoriilor lor, ne dăm seama că și respectivul testator avea o frumoasă gospodărie, așa cum o vor avea și feciorii săi. Tot gospodari de mijloc credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprecieri complete și exacte cu privire la eventuale diferențieri sociale și economice între locuitorii de pe vetrele străvechi și vechi. Dar, dacă acceptăm că oamenii, încă din cele mai vechi timpuri, nu dispuneau de aptitudini și capacități fizice și intelectuale egale, cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și, mai ales, în cele sătești. Aptitudinile deosebite, ca merite incontestabil recunoscute, erau unanim acceptate și răsplătite de întreaga obște. Aceasta este și opinia istoricului Alexandru I.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al obștii, conducerea ei, sfatul celor buni și bătrâni, aceștia lasă cu limbă de moarte, și ei mai mulți la număr, pentru ca domnul să întărească prin act scris respectiva transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva că țiganii umbrăreșteni s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei stare mereu precară suntem, cred eu, pe nedrept acuzați, ca și de lipsa bunei conlucrări și prețuiri. O mai bună cunoaștere și o exigență adecvată ar fi de natură să îndrepte lucrurile pe făgașul normal. A fost și mobilul care m-a determinat să le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să nu să vândă și în sat să rămâie”, cunoscut fiind faptul că valoarea unui sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile de om
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că ambele biserici se aflau pe moșia umbrăreșteană. Faptul că se menționează doar un preot în documente, credem că e o eroare, dar fără consecințe în planul mărimii suprafeței, căci 8 fălcii și 40 prăjini era mărimea etalon pentru fiecare moșie, indiferent de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia au devenit proprietari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică cu răzeșii. Se vorbește adesea în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru Umbrărești, Condrea, Slobozia-Torcești. Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în care locuitori din alte sate, chiar și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume de „bătrâni originari”, despre care urmașii de mai târziu nu mai știau, să înțelegem și mai bine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul Umbrăreștilor, că bătrânii și sistemul umblării pe bătrâni nu iau „naștere în momentul când o ceată de oameni întemeiază un sat”, că acești „fondatori devin «bătrânii» din care descind diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie nu numai numele preoților arătate, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
discuție că datele din documentele de mai sus sunt reale și trebuie luate în considerație în furnizarea informațiilor despre darea în folosință a bisericii din cătuna Slobozia, cunoscută oficial cu numele de Umbrărești. Nu avem date despre biserica de la Condrea. Credem că locuitorii acestui sat au aparținut, succesiv, când de parohia Siliștea, cum îl aflăm într-o situație statistică din 1898, iar mai înainte aparținuse de satul și parohia numită Slobozia-Torcești (Cătunași și Salcia), hramul acestei parohii fiind, din 1845, Sfinții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de poziția locului pe care a construit-o. Casa există și în prezent. Se obișnuiește la acest gen de lucrări să fie aduși în atenție, ca oameni de valoare, care au funcționat mai mult sau mai puțin ca învățători. Nu cred că e corect să figureze unul lângă altul și cadrul didactic adevărat, conștient de menirea și rolul său de apostol, cu nu puțini care, mai ales după primul și al doilea război, foloseau acest serviciu cu scopul de a-și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]