21,997 matches
-
aflate în luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre a armamentului a avut un impact negativ asupra instruirii trupelor, nepermițând o uniformizare a instrucției și a adus greutăți în aprovizionarea cu muniții în timpul războiului mondial. Rezultatul eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de infanterie din înzestrarea Armatei României cuprindea: 474 036 puști, 39.231 carabine, 413 mitraliere și 61.189 pistoale și revolvere, de o mare diversitate de tipuri și calibre, ceea ce avea să influențeze negativ atât calitatea instruirii trupelor cât și aprovizionarea cu muniție pe timpul războiului. Trupele de cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
un subiect fantezist sau ironic, ci analizează un număr impresionant de probleme de natură științifică ale zborului interplanetar precum calculul timpului necesar pentru a parcurge distanța de la Pământ până la Lună, depășirea dificultăților provocate de altitudine și de temperaturile scăzute, problema aprovizionării cu aer și cu alimente pe parcursul zborului, găsirea unei viteze de deplasare care să permită ieșirea de pe orbita Pământului, existența unei atmosfere foarte rarefiate în spațiul cosmic și demonstrarea acestei ipoteze prin observații asupra mișcării unei comete, posibilitatea condensării atmosferei
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
să păstreze controlul asupra regiunii până când au lansat ultima lor mare ofensivă de pe frontul de vest - cea din Ardeni. La mijlocul lunii septembrie a anului 1944, înaintarea aliaților după reușita debarcării din Normandia și-a încetinit viteza datorită lungirii liniilor de aprovizionare și a reorganizării apărării germane. Următorul obiectiv strategic al aliaților a fost înaintarea până pe linia Rinului și pregătirea traversării fluviului. Armata I americană comandată de Courtney Hodges a întâmpinat o rezistență puternică în timpul atacului prin culoarul de la Aachen și s-
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
luate de la avioane și jeepuri modificate. Pe parcursul luptelor, americanii au înțeles necesitatea deschiderii unor noi drumuri pentru blindate prin pădure. Transportul cu orice tip de vehicule era la rândul lui puternic limitat de lipsa drumurilor. În timpul luptelor, orice misiune de aprovizionare, de transfer de trupe de rezervă pentru unitățile din prima linie sau de evacuare a răniților a fost foarte dificil de executat. Pe de altă parte, acțiunile germanilor erau îngreunate cam de aceleași tipuri de dificultăți. În plus, situația germanilor
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
care se așteptaseră ca trupele germane să fie slabe, demoralizate și gata să se retragă, a fost contrazis de desfășurarea luptelor. În această fază, luptele s-au concentrat în zona orașului Schmidt, în care se afla o importantă cale de aprovizionare a trupelor din partea sudică a pădurii. Luptele au început pe 19 septembrie 1944 cu un atac de tatonare efectuat de Regimentul al 60-lea de infanterie SUA împotriva pozițiilor germane din Pădurea Hürtgen. Atacul american a fost rapid respins de
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
de puternica defensivă germană favorizată de terenul accidentat. Regimentul al 110-lea a trebuit să curețe pădurea de elementele germane în preajma cursului râului Kall, să cucerească localitatea Simonskall și să cucerească și păstreze controlul asupra unei căi de comunicație pentru aprovizionare pentru trupele care atacau Schmidt. Misiunea americanilor s-a dovedit și în acest caz greu de îndeplinit datorită condițiilor meteo nefavorabile, a terenului nefavorabil atacului, a lucrărilor defensive bine gândite și a hotărârii apărătorilor. Condițiile meteo nefavorabile a împiedicat aviația
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
bine gândite și a hotărârii apărătorilor. Condițiile meteo nefavorabile a împiedicat aviația aliată să asigure orice formă de sprijin trupelor terestre până pe 5 noiembrie. Deși Regimentul al 112-lea a cucerit Schmidt pe 3 noiembrie și a întrerupt rutele pentru aprovizionarea Monschaului, americanii nu au reușit să își stabilească propriile rute de aprovizionare, transport al rezervelor sau de evacuare a răniților, deoarece drumul de pe Valea Kall a fost blocată. Un contraatac puternic al blindatelor Diviziei a 116-a Panzer și al
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
aliată să asigure orice formă de sprijin trupelor terestre până pe 5 noiembrie. Deși Regimentul al 112-lea a cucerit Schmidt pe 3 noiembrie și a întrerupt rutele pentru aprovizionarea Monschaului, americanii nu au reușit să își stabilească propriile rute de aprovizionare, transport al rezervelor sau de evacuare a răniților, deoarece drumul de pe Valea Kall a fost blocată. Un contraatac puternic al blindatelor Diviziei a 116-a Panzer și al infanteriștilor Diviziei a 89-a germane a dus în cele din urmă
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
Group RAF și No. 85 Group RAF - în Europa continentală pentru asigurarea sprijinului aerian nemijlocit. RAF a menținut o presiune continuă asupra forțelor aeriene, terestre și navale germane prin atacuri continui asupra concetrărilor de efective și a a rutelor de aprovizionare. În același timp, avioanele de recunoaștere aliate au idenitificat toate mișcările germanilor. Forțele tererstre germane nu puteau în consecință atâta vreme cât aliații dețineau superioritatea aeriană. "Luftwaffe" nu găsea metodele pentru asigurarea unei acoperiri aeriene corespunzătoare trupelor terestre. Deși producția germană de
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
generalul Arthur Coningham). Pe 23 decembrie, RAF a venit în sprijinul forțelor americane și a prevenit cucerirea de către germani a orașelor Malmedy și Bastogne. În această situație, germanii nu mai aveau decât o cale îngustă în zona St. Vith pentru aprovizionarea trupelor terestre în ofensivă. Ofensiva terestră germană a intrat astfel în impas. "Luftwaffe" a fost activă în toată luna decembrie. Germanii au efectuat mai multe mii de misiuni. În timpul luptelor aeriene, RAF și USAAF au produs germanilor pierderi importante în
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
din inscripția aflată pe unul din pereții moscheei. Tradiția spune că sultanul Beibars ar fi fost acela care ar fi incredințat familiei Al Huseini custodia sanctuarului și a moscheei, iar aceasta a organizat cortegiul în fiecare an și a asigurat aprovizionarea pelerinilor cu mâncare. Cu timpul au fost adăugate clădirii un minaret (în anul 1480 ), precum și noi aripi destinate să servească drept han pentru numărul tot mai mare de pelerini. De pe minaret se pot vedea, în afara ansamblului sanctuarului, colinele Pustiului Iudeei
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
care a prosperat mulțumită pescuitului în Marea Azov, Hersones, în apropiere de actualul Sevastopol, creat pe la 600 î.Hr. de cetățeni ai polisului Heraclea Pontica, apoi Theodosia (azi Feodosia) și ea întemeiată de Milet. Activitatea principală a acestor porturi consta în aprovizionarea cu grâne a cetăților grecești, între care Atena, prea populată pentru a-și asigura singură nevoile alimentare. Acest prețios grâu, provenind de pe bogatele pământuri din răsăritul Tauridei și din Meotida, era transportat în Grecia pe mare, traversând în trecere Hersonesesul
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
ar fi: dispozitive, aparate, mașini electrice, utilaje electrice care transformă energia electrică în alte forme de energie, în timpul funcționării lor. În sens restrictiv sunt considerați consumatori doar acei consumatori care se aprovizionează cu curent direct de la rețeaua electrică. În contextul aprovizionării cu energie electrică, companiile, firmele și casele private sunt considerate în raport cu furnizorii lor de energie electrică, consumatori electrici. Unui consumator electric i se opun surse de energie, cum ar fi baterii electrice sau generatoare care produc energie. În circuite electrice
Consumator electric () [Corola-website/Science/331620_a_332949]
-
Instituție este subordonată DIP, care asigură organizarea primirii, stocării, păstrării și distribuirii produselor alimentare, materialelor de construcții și a altor bunuri materiale la subdiviziunile structurale ale DIP. În perioada anilor 1976-1997 avea denumirea de Întreprinderea de stat Baza Centrală de Aprovizionare Tehnico-Materială și se afla în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1997, instituția trece în subordinea DIP al MJ, prin Hotărîrea Guvernului nr. 404 din 21 aprilie 2004, fiind înființat Centrul pentru Aprovizionare Tehnico-Materială.
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
de Întreprinderea de stat Baza Centrală de Aprovizionare Tehnico-Materială și se afla în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1997, instituția trece în subordinea DIP al MJ, prin Hotărîrea Guvernului nr. 404 din 21 aprilie 2004, fiind înființat Centrul pentru Aprovizionare Tehnico-Materială.
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
în evidență mai ales prin îmbrăcămintea deosebit de elegantă, decât prin calitățile fizice. A avut o viață amoroasă controversată: Baronul Neuman a avut câteva relații serioase, dar cea mai cunoscută fiind relația cu o doamnă blondă care lucra la departamentul de aprovizionare al întreprinderii. Norocul „amantei” s-a sfârșit însă cu naționalizarea fabricilor în 1948, când aceasta a fost primul angajat căruia comuniștii i-au desfăcut contractul de muncă. Începând cu anul 1938, datorită celui de Al Doilea Război Mondial, membrii familiei
Francisc von Neuman, Baron de Végvár () [Corola-website/Science/331667_a_332996]
-
primul rând cele americane) au debarcat pe insula Guadalcanal, Tulagi, și Insulele Florida în Insulele Solomon, ocupate de japonezi. Debarcarea de pe insule a fost menită să împiedice utilizarea acestora de către japonezi că baze în scopul a pune în pericol rutele de aprovizionare între SUA și Australia, precum și pentru a asigura insulele că puncte de pornire pentru o campanie cu scopul final de izolare a marei baze japoneze la Rabaul sprijinind în același timp, campania aliata în Noua Guinee. Debarcările au inițiat Campania
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
În această locație, portavioanele aveau sarcina de a păzi linia de comunicare dintre cele mai importante bazele aliate de la Nouă Caledonie și Espiritu Sânto, sprijinirea forțelor terestre aliate la Guadalcanal și Tulagi împotriva oricăror contraofensive japoneze, apărând circulația navelor de aprovizionare la Guadalcanal, si atacarea și distrugerea navelor de război japoneze, în special portavioane, care ar fi intrat în raza lor de acțiune. Zona din ocean, în care forțele de portavioane americane operau era cunoscut sub numele de americani sub numele
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
26 și a fost scos din acțiune pentru trei luni pentru reparații. La 14 septembrie, USS Wasp a fost lovit de trei torpile trase de submarinul japonez I-19 în timp ce escorta un mare convoi care se îndrepta spre Guadalcanal pentru aprovizionare și aproape a intrat în lupta cu două portavioane japoneze Shōkaku și Zuikaku (care s-au retras chiar inainte că avioanele celor doi adversari să intre în raza de acțiune a adversarilor). Cu avarii serioase de la torpila, echipele de reparații
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
reușeau să navigheze în jurul insulei după bunul lor plac. Astfel, în lupta pentru Guadalcanal a apărut un impas, cu aliații aducând materiale și întăriri la Guadalcanal în timpul zilei, iar japonezii pe timp de noapte (regularitatea cu care japonezii făceau aceste aprovizionări noaptea i-a făcut pe americani să o numească „Tokio Express"), niciuna din părți nefiind capabilă să aducă suficiente trupe și provizii pe insula pentru a asigura un avantaj decisiv. Până la mijlocul lunii octombrie, ambele părți au avut aproximativ un
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
văzut decât manevre sterile la vestul liniilor unde se desfășurase bătălia. Într-un efort final, la începutul lunii august, folosind care pentru a transporta proviziile și pentru a crește mobilitatea și a reduce dependența față de liniile sale de comunicare și aprovizionare, Marlborough a reușit într-un final să întâlnească armata lui Villeroi lângă satul Waterloo, în Belgia, dar bătălia nu a avut loc din cauza veto-ului impus de către deputații Provinciilor Unite, în mod particular de generalul Slangenburg. Marlborough a fost nevoit
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
se amesteca vinul cu apa, la banchete). Iphiclos a aflat această profeție și a pus la cale un vicleșug, pentru a le submina moralul. El l-a mituit pe Larcas, unul din oamenii de încredere ai lui Phalanthos, însărcinat cu aprovizionarea cu apă. A umplut cu pești hidria în care acesta căra apa de la izvor și i-a cerut să verse conținutul în craterul stăpânului său. Între timp, a prins câțiva corbi pe care i-a vopsit cu ghips și i-
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]
-
Maximilian al II-lea Emanuel, Elector de Bavaria să renunțe la loialitatea față de regele Franței și să se alăture Marii Alianțe. Dar pentru a forța problema, aliații trebuiau în primul rând să asigure un cap de pod fortificat, prin care aprovizionarea lor putea traversa râul în inima terenurilor Electorului de Bavaria. Pentru acest scop Marlborough a ales orașul Donauwörth. Electorul de Bavaria și comandantul trupelor sale, mareșalul Marsin, cunoscând obiectivul aliaților, au trimis contelui de Arco o forță de 12000 de
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Balmershofen și Armerdingen îndreptându-se spre Donauwörth. Dacă ar reuși să captureze capul de pod de la Donauwörth ar oferii noi comunicații cu statele prietenoase din Germania prin Nördlingen și Nürnberg și își vor asigura un loc bun de trecere pentru aprovizionare când aliații se vor afla în sudul râului. Înnălțimile Schellenbergului dominau orizontul la nord-est de Donauwörth. Cu un flanc protejat de dealul cu pădurea Boschberg, deasă și impenetrabilă și la sud și vest protejată de râul Wörnitz și mlaștini, Schellenberg
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]