22,240 matches
-
Individul este preocupat să mențină o anumită imagine despre sine: concepte precum cele de mândrie, onoare, prestigiu, demnitate sunt esențiale pentru identitatea socială a omului. Totodată, a te face de râs, a nu fi la Înălțime reprezintă eșecuri majore În interacțiunile sociale. Goffman a considerat că orice interacțiune socială este una Încadrată (frame) de un sistem ritual. Ceea ce Înseamnă că ritul reprezintă un sistem generic de modelare a comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imagine despre sine: concepte precum cele de mândrie, onoare, prestigiu, demnitate sunt esențiale pentru identitatea socială a omului. Totodată, a te face de râs, a nu fi la Înălțime reprezintă eșecuri majore În interacțiunile sociale. Goffman a considerat că orice interacțiune socială este una Încadrată (frame) de un sistem ritual. Ceea ce Înseamnă că ritul reprezintă un sistem generic de modelare a comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul, „bunele maniere”, formele de „etalare” a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al culturii În ansamblul ei (vezi și A.M. Hocart, 1934, vol. V, pp. 615-624; E. Sapir, 1934, vol. XV, p. 495). Din altă perspectivă, E. Rothenbuhler (1998, pp. 27, 53-54) subliniază faptul că diferența dintre riturile complexe și riturile de interacțiune vine din anvergura manifestării (numărul de persoane implicate, amploarea mijloacelor materiale și spirituale puse În mișcare) și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
șamani” sunt caracterizați de variabile precum selectarea În urma unor viziuni involuntare, boli sau călătorii vizionare și printr-o varietate de tehnici de inducere, proceduri și agenți ai transei dobândiți ca urmare a unei pregătiri speciale; zborul sufletului, transformarea În animale, interacțiunea cu entități spirituale. Șamanii se angajează În activități de vindecare și de divinație, pentru un individ sau pentru un grup. Cu toate acestea, șamanii se pot implica și În activități malefice. La rândul său, J. Townsend (1997, pp. 431-432) propune
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor forme definite, concrete, de interacțiune cu divinul” (D. Gold, 1987, vol. IV, p. 59). Prin consacrarea unui obiect, loc, persoană sau grup se stabilește o legătură privilegiată Între acestea și puterile supraumane, primele fiind transformate de contactul (material sau spiritual) cu cele din urmă. Sacrificiul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
joacă zaruri - lucru pe care Biserica și toate autoritățile Îl interzic prin multiple note care vorbesc despre amenzi și pedepse grave - lângă masa sfântă și vasele liturgice (J. Heers, 1983, p. 182) Odată cu impunerea structurilor sociale și a normelor de interacțiune socială specifice capitalismului, carnavalul a trecut printr-un proces lent, dar ireversibil, de „domesticire”. Reglementările impuse de-a lungul timpului vor interzice licențiozitatea gestuală și verbală, vor exclude măștile grotești și confruntările violente și vor limita zonele de desfășurare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un caracter polar, datorită distribuției asimetrice a electronilor de legătură dintre atomul de oxigen și cel de hidrogen. Oxigenul dobândește o sarcină parțial negativă 2-. Atomii de hidrogen dobandesc o sarcină parțial pozitivă 2+. Între moleculele polare de apă există interacțiuni nepolare de tip dipol-dipol care stau la baza formării legăturilor de hidrogen. Aceste legături sunt determinate de atracția electrostatică pe care atomul de oxigen (încărcat negativ) dintr-o moleculă de apă o exercită asupra atomilor de H (încărcați electropozitiv) din
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oxigen (încărcat negativ) dintr-o moleculă de apă o exercită asupra atomilor de H (încărcați electropozitiv) din molecula de apă învecinată. 1.3.4. Proprietățile fizico-chimice ale apei Interacțiile dintre apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion-dipol (legături foarte puternice deoarece H2O are * = 80 foarte mare comparativ cu * = 24 al CH3CH2OH). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ion-dipol (legături foarte puternice deoarece H2O are * = 80 foarte mare comparativ cu * = 24 al CH3CH2OH). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 5) Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
al CH3CH2OH). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 5) Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 5) Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea unor asociații moleculare în care fiecare moleculă de apă se unește prin legături de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea unor asociații moleculare în care fiecare moleculă de apă se unește prin legături de hidrogen cu alte patru molecule de apă vecine între care se stabilesc interacțiuni dipol-dipol. Existența acestor asociații moleculare determină valoarea mare a unor constante fizico chimice ale apei (căldura specifică, punct de fierbere, căldura de evaporare, conductibilitatea termică) care, toate împreună fac din apă un bun reglator termic, capabil să asigure o temperatură
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
din apă solventul ideal și mediul de viață optim pentru sistemele vii din univers. In ultimul rând dar nu cel mai puțin important, trebuie menționat faptul că multe din proprietățile biologice ale diverselor macromolecule: proteine, acizi nucleici etc, decurg din interacțiunile lor cu moleculele de apă din mediul înconjurător, așa cum se va arăta în capitolele următoare. 1.3.6. Sistemele tampon:semnificația fizico-chimică și biologică Sistemele tampon se opun variațiilor mari de pH în soluțiile în care se adaugă cantități limitate
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de ierarhizare a biomoleculelor în funcție de gradul de complexitate structurală și de rolul pe care-l exercită în organismul animal. 3. Legătura de hidrogen este: de tip electrostatic de tip ionic (electrovalent) de tip dipol-dipol Să se argumenteze răspunsul ales. 4. Interacțiunile hidrofobe sunt/nu sunt legături chimice propriu-zise? Să se indice soluția corectă și să se motiveze opțiunea respectivă. 5. Proprietatea de solvent și mediu biologic al apei se datorește: legăturilor de hidrogen efectului de hidratare interacțiunilor dipol-dipol caracterului polar Să
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
argumenteze răspunsul ales. 4. Interacțiunile hidrofobe sunt/nu sunt legături chimice propriu-zise? Să se indice soluția corectă și să se motiveze opțiunea respectivă. 5. Proprietatea de solvent și mediu biologic al apei se datorește: legăturilor de hidrogen efectului de hidratare interacțiunilor dipol-dipol caracterului polar Să se precizeze și să se argumenteze soluția (soluțiile) corespunzătoare. 6. Acidul clorhidric disociază complet în soluții apoase diluate. Să se precizeze care din următoarele soluții de HCl: 0,1 N; 0,01N; 0,02 N; 0
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
catene se stabilesc legături de H intermoleculare între grupările OH din hidroxiprolină și glicocol. Această structură oferă rigiditate deosebită moleculei de colagen. 4.3.4.3 Structura terțiară reprezintă un nivel superior de organizare a macromoleculei proteice și se datorește interacțiunilor dintre radicalii R aparținând catenelor polipeptidice mai lungi care posedă o structură secundară proprie. Stabilitatea structurii terțiare este dată de forțele de atracție dintre catenele laterale ale lanțurilor peptidice la care iau parte următoarele legaturi: legături de hidrogen-între hidroxilul fenolic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de tip disulfură formate între doi tioaminoacizi; Aceste tipuri de legături chimice sunt mai slabe decât legăturile chimice obișnuite. Această structură își pierde stabilitatea sub acțiunea factorilor fizici sau chimici, prin desfacerea acestor legături, ceea ce duce la denaturarea proteinelorDatorită acestor interacțiuni catenele polipeptidice se repliază, înfășurându-se în regiunile respective, astfel că în ansamblu molecula prezină o organizare spațială complexă formată atât din porțiuni helicoidale ordonate, rigide, cât și din înfășurări neelicoidale, flexibile. Structura terțiară caracterizează proteinele globulare, ca de exemplu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
tripletului comun,(la baza buclei centrale), se află anticodonul, specific fiecărui aminoacid, adică un triplet de 3 baze azotate care sunt complementare cu un alt triplet numit codon, dintr-o anumită secvență a ARN mesager: în aceste zone are loc interacțiunea dintre ARN transportor și ARN mesager. Fiecare aminoacid are cel puțin un ARN transportor de care se leagă specific și care-l va transporta pe ribozomi. fig. 25. Structura ARN de transport ARN mesager are o structură monocatenară formată din
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ai o mare satisfacție a strădaniei Îndeplinite.” - G. Porter Cariera este o succesiune de activități și poziții profesionale pe care o persoană le atinge, ca și atitudinile, cunoștințele și comportamentele sociale, care se dezvoltă de-a lungul timpului. Cariera presupune interacțiunea Între factorii organizaționali și individuali. Percepția postului, ca și poziția adaptată de către individ, depind de compatibilitatea Între ceea ce concepe individul potrivit pentru sine (aptitudini, nevoi, preferințe) și ceea ce reprezintă postul de fapt (constrângeri, oportunități, obligații). Cariera este nu
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
vârste, după cum urmează: 1 grupă mică- 25 copii 2 grupe mijlocii - 50 de copii 2 grupe mari - 50 copii 3 grupe pregătitoare - 75 copii Un aspect foarte important Într-o unitate de Învățământ sunt relațiile interumane care se crează prin interacțiunea permanentă a membrilor organizației. Datorită faptului că grădinița este de dimensiuni mici (ca structură) personalul intră În contact direct unii cu alții și sunt nevoiți să conclucreze pe tot parcursul unei zile de muncă, pentru ca beneficiarii muncii lor- copiii, să
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
setul dorințelor-emoțiilor care induc voința de a acționa sau nu și preferința pentru o anumită acțiune sau clasă de acțiuni. Conflictul este o formă de opoziție centrală pe adversar, bazată pe incompatibilitatea intențiilor și a valorilor părților oponente. Negocierea reprezintă interacțiunea Între grupuri și/sau persoane cu obiective și interese inițial divergente, care vizează, după discutarea unui acord și luarea unor decizii comune. Organizația reprezintă o colecție structurală de resurse umane și nonumane dirijate spre atingerea unor finalități prestabilite; În esență
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
acord și luarea unor decizii comune. Organizația reprezintă o colecție structurală de resurse umane și nonumane dirijate spre atingerea unor finalități prestabilite; În esență, organizația are ca elemente constitutive scopuri, structuri (de comunicare decizională, de voturi, de putere, etc) și interacțiuni (relații realizate efectiv În cadrul structurii formale sau În afara acesteia). Participarea reprezintă atragerea membrilor unei organizații (alții decât cei cu atribuții manageriale) În cadru formal și/sau informal, realizării obiectivelor organizației. Proiectarea/planificarea reprezintă stabilirea traiectului (lor) ipotetic (e) de la “ceea ce
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a delimitării vecinătăților și a interferențelor cu celelalte moduri ale comicului. Pentru definirea adecvată și cât mai cuprinzătoare a parodiei se impune luarea în considerare a multitudinii de elemente constitutive ale formulei sale hipotextul, hipertextul, autorul parodiat, parodistul, lectorul și interacțiunile dintre acestea precum și a factorului diacronic în funcție de care se poate determina și statutul acestui gen literar în diferite etape culturale. Din aceste motive s-a putut constata că atât definițiile formale, de tipul "formă de dialogism textual" (Bahtin), "formă de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și cea locală au implicații indirecte asupra activităților de administrare a proprietăților imobiliare. Trebuie respectate anumite cerințe de raportare, iar Înregistrările În contabilitate și cele pentru impozitare sunt o necesitate. Din punct de vedere juridic, toate documentele cu privire la activitățile și interacțiunile cu chiriașii trebuie să fie Înregistrate și păstrate pentru perioade determinate de timp. De asemenea, există cerințe stricte din punct de vedere fiscal, care vizează sumele de bani Încasate de la chiriași, precum și plățile efectuate către proprietari. Managementul riscurilor este o
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]