22,190 matches
-
Evariste Gherardi, care joacă rolul de Arlechin la Comedianții Italieni de la Hôtel de Bourgogne, dovedește originalitatea jocului său, foarte diferit de moda franceză, în Avertisment la Culegere (Avertissement au Recueil), în care colectează mici comedii jucate în franceză de Comedianții Italieni de la 1681 la 169735. Cine spune bun comediant spune un om care are profunzime, care joacă mai mult din imaginație decât din memorie; care compune, jucând, tot ceea ce spune; care știe să-l secondeze pe cel cu care se găsește
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în special. Științele care încearcă să exploreze psyché-ul, psihiatria, fenomenologia, psihanaliza, deși încă departe, se întrevăd deja din suita strălucită de întrebări din Paradoxul asupra comediantului (Le Paradoxe sur le comédien). Luigi Riccoboni, venit din Italia pentru a recrea Teatrul Italian din Paris în 171638, a meditat îndelung asupra jocului grație triplei sale experiențe de actor, autor dramatic și director de trupă, experiență despre care ne aduce la cunoștință în Istoria teatrului italian (Histoire du théâtre italien, 1728) și în Reflecții
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Riccoboni, venit din Italia pentru a recrea Teatrul Italian din Paris în 171638, a meditat îndelung asupra jocului grație triplei sale experiențe de actor, autor dramatic și director de trupă, experiență despre care ne aduce la cunoștință în Istoria teatrului italian (Histoire du théâtre italien, 1728) și în Reflecții istorice și critice asupra diferitelor teatre din Franța (Réflexions historiques et critiques sur les différents théâtres de France). Dornic să reabiliteze teatrul și să recuzeze punctul de vedere neoplatonician după care comediantul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă. Ea nu trebuie să fie decorativă, ci să se integreze din plin în arhitectura de ansamblu a piesei. 4. Goldoni, reformatorul comediei în Italia Goldoni (1701-1793), a cărui carieră cuprinde întregul secol, este cel mai mare reformator al comediei italiene. Răsturnând tradiția instaurată de commedia dell'arte, în care spectacolul se bazează în întregime pe virtuozitatea comediantului, el descentrează interesul pentru joc către text, iar caracterului îi substituie tipul. Adept al Iluminismului, el concepe teatrul nu ca pe un divertisment
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care le scrie în franceză, din 1783 până în 1786, și pe care le publică la Paris în 1787. Împănate cu anecdote, Memoriile, scrise "pentru a servi Istoriei vieții sale și teatrului său", constituie un document prețios asupra condiției teatrului italian al secolului al XVIII-lea, dar și asupra celei a teatrului francez 54. 4.1. Commedia dell'arte, un gen cu reguli fixe Goldoni, în Memoriile sale, face un sever tablou al teatrului italian din secolul al XVIII-lea, total
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un document prețios asupra condiției teatrului italian al secolului al XVIII-lea, dar și asupra celei a teatrului francez 54. 4.1. Commedia dell'arte, un gen cu reguli fixe Goldoni, în Memoriile sale, face un sever tablou al teatrului italian din secolul al XVIII-lea, total eclipsat, de vreo sută de ani, de triumful operei. Cum gustul pentru spectacol este exacerbat, favoarea publicului este câștigată de piesele cu mașinării și intermedii muzicale. Comparând, la Biblioteca din Pavia unde face o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sută de ani, de triumful operei. Cum gustul pentru spectacol este exacerbat, favoarea publicului este câștigată de piesele cu mașinării și intermedii muzicale. Comparând, la Biblioteca din Pavia unde face o ședere cu ocazia studiilor sale de drept, starea teatrului italian cu cea a teatrului altor țări din Europa, adică a teatrului englez, spaniol și francez, Goldoni deplânge, întristat, absența unor texte dramatice italienești de seamă. "Scotocind mereu prin această bibliotecă, scrie el în prima parte a Memoriilor sale, am văzut
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unde revin neobosit aceleași tipuri, "tați păcăliți, fii destrăbălați, fiice îndrăgostite, valeți hoțomani și savanți corupți"56. După căderea Imperiului roman, cei care au vrut să reînvie comedia, inspirându-se din Plaut și Terențiu, au adaptat aceste tipuri după moda italiană "și parcurgând diferite cantoane ale Italiei, i-au luat pe tați din Veneția și din Bologna, pe valeți din Bergame, îndrăgostitele și subretele din Statele Romei și Toscanei", scrie el în Memoriile sale. El desenează acolo o hartă a orașelor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pantalone a fost totdeauna venețian, scrie Goldoni în Memorii, Doctorul a fost totdeauna bolonez, Brighella și Arlechinul au fost totdeauna din Bergame, deci acestea sunt locurile din care histrionii și-au luat personajele comice numite cele patru măști ale Comediei italiene." Cum, în această perioadă de decadență, nu exista vreun scriitor destul de talentat pentru a compune piese, actorii aceștia, care voiau să reînvie comedia, "au avut îndrăzneala de a compune planuri, de a le împărți în acte și scene, și de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și îndatoritoare în mod firesc, dădea un nou avânt imaginației mele, și mă încuraja să lucrez în acest gen de Comedii care cer finețe și inventivitate", scrie Goldoni în Memoriile sale. Goldoni va regăsi mai târziu același conservatorism la Comedianții Italieni de la Paris, care nu mai au succes, căci nu au știut să evolueze și au încremenit într-un joc care și-a pierdut întreaga originalitate. El se lovește în privința lor de o rezistență încă și mai mare și nu va
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât farse; primii erau îndrăgostiții care doreau piese scrise; ultimii erau actorii comici, care, obișnuiți să nu învețe nimic pe de rost, aveau ambiția să strălucească fără să-și dea osteneala să studieze." Goldoni întâlnește și multe reticențe din partea publicului italian, obișnuit cu jocul cu măști. Mascatul este ancorat în tradiția carnavalului, în întreaga Italie, și mai ales la Veneția, unde nobilii de pe vremea aceea erau obligați să poarte mască (bautta), altfel fiind denunțați de "informatorii" Republicii. Cetatea Dogilor devine, pe timpul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oamenilor". Același talent îl admiră la pictorii venețieni contemporani, în special la Canaletto, Guardi, Longhi, care au o "manieră originală de a exprima pe pânză caracterele și pasiunile oamenilor". Această privire de sociolog pe care Goldoni o ațintește asupra societății italiene a timpului său îi dictează noua sa lectură a lui Molière din care apreciază în mod cu totul deosebit Mizantropul. Așa cum va face mult mai târziu Planchon, el citește, în teatrul lui Molière, un tablou al moravurilor franceze. "Autorii comici
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
despre moravurile și aspectele ridicole ale secolului său și ale țării sale." Goldoni proslăvește un teatru național, precedând astfel pe scena europeană experiențele lui Lessing și Diderot. Convins că gustul diferă de la un popor la altul, el estimează că autorii italieni ar trebui să-și caute inspirația în epoca lor și în propria țară mai degrabă decât să imite modelul francez. El îi atribuie lui Orazio următoarele cuvinte: Timp de un secol, francezii au triumfat în arta comediei; ar fi timpul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
făcut încă debutul pe scenă: "Je ne voudrais pas écrire ou je voudrais être Shakespeare ou Schiller!"70Astfel începe o nouă fascinație pentru literaturile nordului, în timp ce până atunci, în Europa, numai țările latine, cu marile lor perioade de apogeu, Renașterea italiană, Secolul de Aur spaniol, Clasicismul francez, jucaseră rolul de far. După Anglia și Germania, mai târziu, va urma rândul Rusiei. 5.1. Influența străină Doamnei de Staël îi revine meritul de a fi introdus în Franța literatura germană. Cu ocazia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înălța stâlpii pentru scenă în piața publică sau le sprijinea de un palat, teatrul elisabetan era sub cerul liber. Dar, mai târziu, teatrul a devenit un spațiu închis iar scena a devenit această "cutie cu iluzii" a teatrului de tip italian, plină de decoruri artificiale. După părerea lui Craig, dacă vrem să-i redăm teatrului măreția trecută, este indispensabil să transformăm locul teatral și să-i redăm o scenă arhitecturală. El ar vrea ca arhitectura scenică să fie făcută din materiale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
război, un teatru angajat. Gatti, Césaire, Yacine, Planchon tratează, în piesele lor, despre evenimente politice contemporane. Teatrul lui Armand Gatti (născut în 1924) se face ecoul experienței sale din lagărele de concentrare (L'Enfant rat). Acest fiu al unor emigranți italieni se ridică cu virulență împotriva fascismului (La Passion du Général Franco), bombei atomice (La Cigogne), războiul din Vietnam (V. comme Vietnam). Aimé Césaire (născut în 1913), poet martinichez de limbă franceză, apare, în întreaga sa operă, drept poetul celor de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unei piese. Scenă deschisă. Vizibilă (la origine, scenă în aer liber). Este cea mai veche. Scenă închisă. Ascunsă în parte, fiind închisă într-un fel de cutie, deschisă în față, total ascunsă când e coborâtă cortina. Este scena după moda italiană. Scenografie. Arta de a da formă spațiului reprezentației (se naște în secolul al XVI-lea, odată cu introducerea perspectivei). Spațiu dramaturgic. Spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog). Spațiu scenic. Spațiu în care se joacă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Sociales. Semnalăm câteva reviste: Cahiers Renaud-Barrault Cahiers Théâtre-Louvain L'Art du Théâtre L'Avant-Scène Théâtre Revue d'Histoire du théâtre Théâtre/Public Travail théâtral Tabla ilustrațiilor 1. Teatru grec (reconstituirea teatrului din Delos) 2. Plantare tip a scenei după moda italiană, după un desen de Sabbattini (1638) 3. Car rulant al autosacramentalului spaniol 4. Teatru elisabetan: ("Swan Theatre") 5. Le Vieux-Colombier, de Jacques Copeau 6. Teatrul total, de Walter Gropius (1927) Index A Adamov, 251 Agathon, 30, 32 Alembert (d'), 150
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de joc a încercat să-l reconstituie Jean-Marie Villegier în unele din regiile sale din teatrul clasic, cea a Fedrei în special, zdruncinând în întregime obiceiurile spectatorului de astăzi. 32 Mademoiselle Clairon (1723-1803), după ce a jucat la Paris la Comedia Italiană, după ce și-a realizat turneele în provincie, intră la Comedia-Franceză în 1743, unde se face remarcată în rolul din Fedra. Ea este actrița de predilecție a lui Voltaire, pentru care încarnează majoritatea rolurilor tragice principale, producându-se chiar uneori la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Epicur, ci de un filosof din secolul întâi î.H. 37 Este vorba de Demetrius cinicul, contemporan cu Nero, căruia îi face elogiul Seneca. Cea de-a doua anecdotă este scoasă tot din tratatul lui Lucian. 38 Trupa Comedianților Italieni a fost desființată din ordinul lui Ludovic XIV în 1697. De-abia în 1716 sunt autorizați să revină la Paris, sub direcția lui Luigi Riccoboni, care joacă, în trupă, rolul primului amorez sub numele de Lelio. 39 Paradoxul, din care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
istoria fiecăreia din piesele sale, într-o ordine cvasi cronologică, despre geneza lor, despre primirea făcută de public, despre raporturile sale cu diferitele trupe cărora le aparține, despre gelozia pe care succesul său a suscitat-o la alți autori dramatici italieni. Cea de-a treia parte este consacrată povestirii vieții sale în Franța, din 1762 până la moarte, și raporturilor sale cu Comedianții Italieni la Paris. 55 Dacă romanticii germani îl admiră, în ciuda conservatorismului său, pe Gozzi, acest lucru se datorează feeriei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
diferitele trupe cărora le aparține, despre gelozia pe care succesul său a suscitat-o la alți autori dramatici italieni. Cea de-a treia parte este consacrată povestirii vieții sale în Franța, din 1762 până la moarte, și raporturilor sale cu Comedianții Italieni la Paris. 55 Dacă romanticii germani îl admiră, în ciuda conservatorismului său, pe Gozzi, acest lucru se datorează feeriei care îi scaldă teatrul. Lessing și Goethe, după călătoria lor în Italia, îi fac elogiul. Goethe îi aduce omagiu făcându-l să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de teatru. 20 El consacră un întreg capitol din Arta teatrului lui Shakespeare, intitulat " Despre spectrele din tragediile lui Shakespeare". 21 Craig este inițiat foarte de tânăr în arhitectură de tatăl său, care este arhitect. 22 Serlio, architect și sculptor italian, și-a petrecut ultimii ani ai vieții în Franța, invitat de Francisc I. El își continuă Tratatul de arhitectură (Traité d'architecture,1540) cu A doua carte de perspectivă (Second Livre de perspective, 1545). Își consacră o mare parte a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1930-1938). Face studii de filologie romanică la Universitatea din Cernăuți (1938-1940) și ulterior de filologie modernă la Universitatea din București (1940-1946), aici audiind, timp de două semestre, un curs al lui D. Caracostea. Funcționează ca asistent la Catedra de limba italiană a Facultății de Litere din București (1946- 1947), profesor de limba franceză la Râșnov (1947-1948), de limba română la Conțești-Răcari (1948-1950) și, în București, la Școala Profesională de Pielărie a Ministerului Industriei Ușoare, în paralel și la școli de meșteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
au ajuns la această concluzie și, mai ales, care au fost motivele ce i-au determinat să opteze pentru ideea prințului străin? Cu atât mai mult cu cât, este cunoscut faptul, unii oameni politici români, sub influența revoluționarilor francezi și italieni, credeau Într-o formă de organizare republicană a statului. C. A. Rosetti și Ion C. Brătianu, de exemplu, nu au ascuns niciodată opțiunea lor republicană. Au Îmbrățișat Însă ideea monarhiei constituționale, așa după cum vom vedea, influențați de realitățile timpului pe
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]