24,388 matches
-
5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă, din pânza freatică, iar pentru alte nevoi, din râul Ibăneasa și alți afluienți ai săi. ”Aceste așezări fiind în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă ne face să credem că teritoriul a fost locuit din neolilic” . Vechimea satelor trebuie căutată în vremurile îndepărtate argumentate de condițiile favorabile ale cadrului natural. Purtătorii culturii neolitice se îndeletniceau cu cultivarea primitivă a pământului și
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
14 boieri de divan cu vârste cuprinse între 79 și 109 ani. Istoricul Antal Lukacs crede că datele din acest document au fost falsificate în sec. al XVIII-lea pentru a fi justificate drepturile familiei Mailat asupra munților Prisaca și Izvor, acesta fiind doar copia unei traduceri românești târzii a hrisovului, și datat 1452. Arhivele Naționale din București,păstrează însă un document, datând din 1453, prin care Vladislav al II-lea ""îl întărește"" pe boierul său Stanciu (Mailat) Dijanul cu copiii
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
păstrează însă un document, datând din 1453, prin care Vladislav al II-lea ""îl întărește"" pe boierul său Stanciu (Mailat) Dijanul cu copiii și nepoții, cu părți din satele Dejani, Trifești, Iași, Arpanea(Arpaș), Huhurezi(Hurez), Săsciori, Sebeș și Munții Izvorul Băniei. Informații sigure despre boierii din Dejani nu mai avem până în 1516, când printre jurații scaunului de judecată este citat și boierul Mân de Desan. Numele satului a fost dedus de către N.Drăganu din numele personal Des, hipocoristicul lui Desimir
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și Făgăraș. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată în raza comunei Șinca, județul Brașov, pe râul Perșani, la poalele de vest ale Munților Perșani, la 400 m alt., la 25 km NV de Brașov. Climat de depresiune intramontană, sedativ. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotone. Obiective turistice: fosta mănăstire rupestră Pleșiu (șase încăperi în stâncă), părăsită în anul 1700 * Peștera Mare de la Merești, din Munții Perșani, descoperită în sec.XVIII, unde s-au găsit resturi de ceramică aparținând
Perșani, Brașov () [Corola-website/Science/300957_a_302286]
-
de săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice care demonstrează caracterul ocupațional pastoral-agrar și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea procedee cunoscute, în general, pentru practica cultivării pământului la români: Creșterea animalelor s-a făcut prin asociații obștești
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
38/12.01.2005 și se întinde pe o suprafață de 42 de hectare. Totodată, lângă Rotbav se poate vizita pădurea de stejari seculari, unii dintre acești copaci grandioși având vârste de peste 700 de ani. În zona se află și izvoarele minerale, despre care se spune încă din antichitate că apa acestora ajuta la afecțiuni reumatologice, cardiovasculare și ginecologice. Bătrânii spun că sub actuala biserică evanghelica a satului există o multitudine de catacombe și tuneluri secrete, care în trecut erau folosite
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
redusă. Pajiștile și fânețele naturale alcătuiesc baza unui sector zootehnic de veche tradiție. In ultimii ani se exploatează importante zăcăminte de bauxită și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate și unul în față. Pe Valea Luncilor și Valea Letii au fost
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
La Sântoader se face curățenie generală în gospodărie și se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri reumatismale, spănzul pentru mai multe afecțiuni ale animalelor și preventiv
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
gâscă pentru ca în viața lui să nu-i fie frig la picioare. Apa pentru baie se încălzea în ,ciubanc” (ulcior), dar nu se lăsa să fiarbă ca să ,sfârâiască” pe foc , deoarece nasul copilului se va înfunda. Apa se ia de la izvor numai după răsăritul soarelui și înainte de asfințit. La alăptare copilul se pune prima dată la sânul drept pentru a fi om drept. Femeia care alăptează nu e bine să meargă departe de casă sau să treacă peste ape că-și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
alăptare copilul se pune prima dată la sânul drept pentru a fi om drept. Femeia care alăptează nu e bine să meargă departe de casă sau să treacă peste ape că-și poate pierde laptele. Acesta poate rămâne și la izvor, de unde duce apă, de aceea e bine să-și amintească de acest lucru, să bea apă și să-și arunce cu mâna de trei ori peste piept.(Floarea Toderaș) Leagănul copilului se numește belceu și se face din lemn de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă. Dacă părinților le convine alegerea făcută, realizarea căsătoriei nu ridică probleme pentru tineri. In cazul în care părinții nu sunt de acord cu unul dintre parteneri se împotrivesc căsătoriei, încercând s-o împiedice. Deseori, însă, cei doi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
săptămâni. Oamenii care a doua zi s-au dus la locul cu pricina, n-au gasit nicio groapă decât piatra pe care afirma cel bolnav că stătuse ciudatul paznic. In dimineața zilei de Paști e bine să iei apă din izvor înainte de răsăritul soarelui, într-o cofă în care se pun bani de aur sau argint. Dacă te vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată pe Valea Zalăului, la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349 sub denumirea "Villa Baxa", iar în anul 1854 apare sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut mult de suferit cu deosebire între anii 1650-1700." În perioada
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apă minerală este amintită că amenajare cu interes local din 1932, fiind captata în două izvoare prin intermediul unei stații de pompare. Apă este slab sulfuroasa, sulfatata, foarte slab clorurata, calcica, sodica, magnezica. Stațiunea Bizușa-Băi are 4 surse cu apă rece/termala (trei forate și una naturală semitermală la 19°C), cu izvor activ. Caracteristic pentru apele
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
fiind captata în două izvoare prin intermediul unei stații de pompare. Apă este slab sulfuroasa, sulfatata, foarte slab clorurata, calcica, sodica, magnezica. Stațiunea Bizușa-Băi are 4 surse cu apă rece/termala (trei forate și una naturală semitermală la 19°C), cu izvor activ. Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezentă gazelor H2S și CO2. Hidrogenul sulfurat (H2S) are valori de 0,7 mg/l în sonde și de 4,2 mg/l în izvoare și este compusul care conferă calități deosebite acestor
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
și una naturală semitermală la 19°C), cu izvor activ. Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezentă gazelor H2S și CO2. Hidrogenul sulfurat (H2S) are valori de 0,7 mg/l în sonde și de 4,2 mg/l în izvoare și este compusul care conferă calități deosebite acestor ape, atât pentru cură internă internă în afecțiuni hepato-biliare, de nutriție și urinare, iar în cură externă în afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice și afecțiuni ale sistemului nervos periferic
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
și de un cutremurător sacrificiu al tinerelor din acea localitate care au ales, în contextul unei iminente invazii a armatei turce, să-și pună capăt zilelor aruncându-se într-o fântână din apropiere. Se pare că astăzi încă există un izvor în acea zonă din care oamenii își procură apa când merg să muncească la câmp. Vechea școală, clasele I-IV, a fost reconstruită din temelii în ultimii ani. Nu departe de localitate a trecut Drumul Sării. Multă vreme în localitate
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
izvorăște de sub Mânăstirea cu același nume, aflată la 8 km de satul Cătunu, în județul Argeș. Mânăstirea poate fi vizitată, drumul fiind accesibil dinspre autostrada București-Pitești, la km 30, 40 sau 70. Există posibilitatea de a lua apă chiar din izvorul aflat sub mânăstire. Această zonă este descrisă succint în romanul Rascoala de Liviu Rebreanu, atunci când vorbește de moșiile Teleormanului.
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]