23,741 matches
-
este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se adaptează în genere zonei de vegetație respective, animalele sălbatice pot trece mai ușor dintr-o zonă în alta, datorită marii lor mobilități. Ca și în cazul plantelor, fauna teritoriului acestui sat provine din toate părțile continentului, exceptând pe cele specifice zonei muntoase și pe cele marine sau din Delta
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
fără a-i fi menționat un anumit nume: „"la S.E. de Perișoara" (Perișoru)”. Faptul că ea funcționa neîntrerupt de atâta timp se datora situării sale „"la marginea lumii"”, călătorul care pleca de aici având de trecut o porțiune de stepă sălbatică, fără a mai întâlni vreo așezare omenească până la Silistraru. Comuna a cunoscut o dezvoltare mai puternică după anul 1864, când 107 dintre cele 167 de familii din Bordeiul-Verde și 96 de familii din Filiu au fost împroprietărite, prin Legea rurală
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
al XVII-lea și satul Băcălești dispare datorită vitregiilor vremii. În urmă Războiului de Independență din 1877, pe vatra fostului sat Băcălești se înființează satul Rata cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la ratele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile satului. În anul 1892, lângă satul Rata se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două sate, Băcălești și Rata se unesc și formează un singur sat cu
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului, în partea sudică, vestică și nordică. Distanța față de sat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Rezervatia paleontologica din Mânzați este de interes național și poate fi inclusă în circuite turistice . Până în prezent au fost la rezervație mai multe grupuri de elevi și studenți. În afara celor două puncte turistice principale nu trebuie neglijat peisajul variat și sălbatic în special în zona de vest a comunei. În satul Putu Olarului s-a nascut scriitorul Constantin Chiriță , autorul cunoscutului român "Cireșarii" . Mai multe grupuri de elevi din Bârlad au venit în zona într-o excursie numită de ei “Pe
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
celebra friza a potecașilor, amintind de ocupația austriacă a Olteniei după pacea de la Pasarowitz, cănd granița se află chiar la Râpile Slatioarei, o formă geologică care se întinde pe versantul vestic și sudic al Măgurii, formată din șiroiri de noroi sălbatice ..alături de celelalte obiective turistice la fel de importante, respectiv mânăstirile Bistrița, Arnota și Polovragi, peșterile Muierilor, Polovragi și Liliecilor, Parcul National Buila-Vânturarița. În Horezu se află de asemenea magazine cu produse artizanale printre care și celebra ceramică smăltuita multicolor care are motive
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
locului sunt de menționat cele legate de haiducii celebri că Iancu Jianu, Ursanu și alții chiar din sat că cel numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt și acum încă sălbatice. De fapt viața satului s-a schimbat radical abia după anul 1970, până atunci fiind o lume patriarhala parcă încremenita în timp. Satul apare menționat în România Pitoreasca când Alexandru Vlahuță în secolul 19 a vizitat satul și în care
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
ai satului au fost Balazs și Istvan Komjátszegy. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 095), localitatea apare sub numele de „"Komját-Szeg"”. Zona cuprinsă între Tureni - Comșești - Mărtinești a fost în trecut bogat împădurita și populată cu numerose animale sălbatice. Aici se află de altfel și unul din fondurile de vânătoare ale regelui Matei Corvin. Potrivit unei povestiri neconfirmate, în anul 1878, când s-a reamenajat drumul Turda-Cluj, ar fi fost descoperite însemnate obiecte din aur, îngropate de către un episcop
Comșești, Cluj () [Corola-website/Science/300323_a_301652]
-
satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Tureni (61 ha). Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]