24,349 matches
-
reproducere imediată propoziții de un număr diferit de silabe. Se începe cu propoziții cu un număr redus de silabe, pe care subiectul le poate reține ușor, apoi se trece la propoziții din ce în ce mai lungi. Pe scara de inteligență Binet, revizuită și adaptată de F. Ștefănescu-Goangă, se utilizează la etatea de 3 ani, următoarele propoziții de 6 silabe: Eu pun un lemn pe foc. Iarna e tare frig. Calul fuge pe drum. Tehnica utilizată este următoarea: i se atrage atenția copilului spunându-i
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
iar timpul de reacție asociativă se va măsura fie cu un cronometru uzual, de 1/5 sau 1/10 sec., fie cu un cronoscop, care va fi pornit și oprit prin apăsarea pe o cheie. Sunt însă și aparate special adaptate pentru măsurarea timpului de asociație verbală, de care ne vom ocupa în paginile care vor urma. Când cronometrul este pornit și oprit de către experimentator prin apăsarea pe o cheie, la timpul de reacție asociativă al subiectului se adaugă și timpul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
realizarea acestei atracții a adus-o și credința monoteistă, legea morală a Decalogului și într-o anumită măsură liturgia și riturile sinagogilor (templul fiind numai la Ierusalim; simbol al unității cultului și referinței tuturor sinagogilor), care erau deschise și păgânilor. Adaptându-se limbilor vorbite ale regiunilor, în care locuiau ori spre care se îndreptau, iudeii au uitat curând limba maternă, folosind greaca sau latina chiar și în sinagogi unde se citea Septuaginta, Biblia în versiunea greacă din Alexandria Egiptului. Noile limbi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se dezvoltase prea mult. Atitudinea sa trăda resentimentul țăranului-soldat din zona dunăreană, față de creștinul evoluat al Orientului civilizat, înmuiat de religia creștină a obiectorilor de conștiință. Promulgarea unei măsuri legislative anticreștine, urmărea îndepărtarea soldaților creștini din armată: trebuiau să se adapteze religiei oficiale, împlinind prostagma, act ce implica recunoașterea vechii religii revigorate de noile măsuri. În caz de insubordonare, creștinii avea să fie expulzați din armată: ofițerii prin gradus deiectio, iar soldații prin ignominiosa missio. Această măsură legislativă nu a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu înclinații creștine, apoi ultimul sentiment intens de scurtă durată al păgânismului cu Iulian Apostatul (361-363) și definitiva restabilire ulterioară a creștinismului, ne demonstrează diminuarea puterii armatei și inexistența unei conștiințe decise în soldați referitor la natura noii religii: se adaptau. Această situație explică nefinalizarea creștinării armatei secolului IV, la care se adaugă lipsa de reper constant în superiorii lor, împărați incluși. Nu putem pretinde convertirea bruscă a soldaților, nedepinzând de un simplu ordin, ci de o trăire interioară bazată pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
2.2. Vasile cel Mare, episcop de Capadocia Sfântul episcop Vasile cel Mare (329-379) în îndemnul său la viața ascetică, la renunțarea la bunurile pământești și la spiritul de penitență, face apel la disciplina militară care obligă soldații să se adapteze unei vieți de privațiuni, necesară celui care vrea să slujească cu fidelitate propriul suveran, spunând că: Ilustre sunt edictele împăraților, care au scopul de a-și guverna proprii supuși, însă poruncile, care sunt date soldaților, pentru ca să fie observate, sunt mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vastul martirologiu al soldaților descoperim puține procese intentate unui singur militar, totuși întâlnim civili executați împreună cu soldații și chiar execuții în masă ale soldaților din aceeași legiune. Insistența episcopilor de a sfătui prudența și silința soldaților creștini de a se adapta situației și timpurilor, nu au reușit nicidecum să elimine anumite încălcări ale disciplinei militare, observate cu destulă ușurință de camarazii păgâni. Întrucât disciplina militară era unită aspectului religios, profesarea unei religii neadmise de autoritățile imperiale nu putea trece total neobservată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
chiar obligatoriu în conștiință, în timp ce obiecția de conștiință, susținută și practicată de unii antimilitariști sub domnia împăraților păgâni, nu mai era actuală. Pe durata secolului IV creștinismul devine treptat religie de stat (381); în schimbul beneficiilor primite a trebuit să-și adapteze disciplina la noua situație. Conciliul imperial a acționat și mai liber (Niceea I, 325), dacă nu chiar spontan (Constantinopol I, 381). În alte ocazii, principele eliberator va interveni în treburile Bisericii (ex. Arelate, 314, Niceea I, 325 etc.), ca un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
concepute și desfășurate, a acțiunilor educatorului și ale educaților, a interacțiunilor promovate de instruirea constructivistă ș.a. Încât regăsim toate acestea în analiza complexității contextului pedagogic, în elaborarea științifică, profesionistă a unui model aplicativ, în proiectarea și proiectul conceput și apoi adaptat în realizarea lui la acest câmp real, iar nu după un model imitat, neadaptat și cu alte oportunități, străine obiectivelor stabilite. Paradigma și modelul cercetării-acțiune reamintesc că educația este și un câmp de cercetare intenționată a diferitelor ipoteze-problemă, care caută
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să imprime practicii sale reale o manieră reflexivă, să acorde o valoare mai mare conceperii și realizării științifice a activității sale curente, să-și îndeplinească mai eficient rolurile de educator potrivit noii paradigme constructiviste. Sens în care poate să-și adapteze strategia, stilul de a vedea și a rezolva probleme ale acțiunilor, ale practicii în mod oportun, să facă comparații între soluții la rezolvări variate, să-și perfecționeze stilul de proiectare ș.a. Așa considerăm că este o cale eficientă de autodezvoltare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de către "științele educației" (Joița, 2009, pp. 125-132). Cercetarea și practica pedagogică metodologică nefiind încă fundamentate propriu, sistematizate, eficiente aici, criza pedagogiei s-a adâncit, prin nerezolvarea prioritară a aspectului practic și prin lipsa raportării la identificarea, aplicarea paradigmelor specifice. Dacă adaptăm precizarea lui Kuhn (2008, p.98) la domeniu, găsim că determinarea faptului semnificativ (educativ) devine prima problemă a științei normale (pedagogia), pe care apoi o poate rezolva cu instrumentele conceptuale ale paradigmei corespunzătoare categoriei de fapte-puzzle, iar educatorul, practician-reflexiv devine
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practic esențial metodologia realizării. Umanismul, ca metaparadigmă transdisciplinară complexă, cu puternice rădăcini în istoria gândirii, începând cu Antichitatea și cu o revenire puternică în ultimele decenii ale secolului trecut, susține că abordarea teoretică și practică a educației să fie orientată, adaptată la și după potențialul individual. Interpretările ei fundamentale se bazează pe valorificarea naturii umane în dezvoltarea ei calitativă, unde personalitatea construită este produsul evoluției acestei naturi sub influența unei metodologii, unde trebuie descoperite puterile, potențialul fiecărei naturi de a rezolva
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
surprinde diferite elemente ale ei, • a analiza diferite caracteristici și relații, • a exprima nivelul cultural al problemei, • a contura consecințe variate, • a evidenția metodologii variate de construcție a cunoașterii, proceduri, procese, dificultăți, • a surprinde experiențe și concepții pluraliste, • a se adapta la specificul domeniului abordat, • a se adapta la prioritățile educației urmărite, obiective, • a nu se abate de la norme etice ale dialogului, • a vedea utilitatea practică în diferite contexte, • a pregăti diferite decizii, • a stimula participarea, afirmarea diferențiată, • a reduce rolul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite caracteristici și relații, • a exprima nivelul cultural al problemei, • a contura consecințe variate, • a evidenția metodologii variate de construcție a cunoașterii, proceduri, procese, dificultăți, • a surprinde experiențe și concepții pluraliste, • a se adapta la specificul domeniului abordat, • a se adapta la prioritățile educației urmărite, obiective, • a nu se abate de la norme etice ale dialogului, • a vedea utilitatea practică în diferite contexte, • a pregăti diferite decizii, • a stimula participarea, afirmarea diferențiată, • a reduce rolul transmiterii în predare și în încurajarea educaților
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
toate acestea și consecințele la fiecare: care să fie măsurile de impact la fiecare, în raport cu obiectivele, ce eficiență în aplicare și ce câștiguri, ce fezabilitate, care este măsura în care poate efectiv realizată, cum să depășească obstacolele, cum să se adapteze, să fie implementată în contextul real, cum să respecte normele de etică sau interesele exprimate. ► Etapa selecției, ca etapă după compararea alternativelor este simplul proces de alegere după aceasta, indicând care este cea mai bună, dar și ce decizii se
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
taxonomii a obiectivelor interdisciplinare intelectuale, derivate dintr-un anume profil de formare, axat pe rolurile esențiale necesare integrării ulterioare: a dobândi informații și a le trata, a găsi relații în mediul înconjurător, a comunica, a traduce un mesaj, a se adapta, a utiliza modele, a rezolva probleme, a crea, a evalua, a alege, a abstrage, a explica, a demonstra, a prevedea, a învăța, a acționa rațional, a decide, a concepe un proiect sau o strategie, a transforma, a organiza. Semnificația complexității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
context, cu trecerea de la "metafora transferului de cunoștințe" la "metafora mobilizării tuturor achizițiilor", a trecerii în formare de la "cultura transferului" la "cultura mobilizării resurselor"? A mobiliza nu este același fapt cu a aplica, a utiliza, a transfera simplu, ci a adapta, a diferenția, a integra, a reflecta, a generaliza, a specifica, a combina, a coordona, a organiza, a decide, a antrena operații mentale complexe pentru conectarea la situațiile reale, prin transformarea achizițiilor anterioare, a formula ipoteze, a reorganiza câmpul conceptual, atitudinal
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceptual, atitudinal și practic, a proiecta. Toate acestea, devenite instrumente mentale și practice, dovedesc existența competențelor, care conduc la rezolvarea problemei, a situației, după anumite criterii de eficiență, calitate (cum le analizează, cum le prelucrează, cum le coordonează, cum le adaptează, cum le combină-recombină). Și ele pot fi de natură cognitivă (cunoștințe declarative, procedurale și condiționale, metacunoștințe, reguli metacognitive) sau afectivă (atitudini, trăiri, motivații) sau acțională (deprinderi, priceperi, abilități) sau socială (relații, colaborare, comunicare, participare) sau culturală (valori, creații din domeniile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu conținuturi corespunzătoare luate din realitatea acestora, ca referințe profesionale, dar și cu competențe specifice derivate, fără a anihila cu totul spiritul programelor tradiționale. Astfel vor recurge și la strategii de definire a lor, precum: menținerea celor tradiționale și realizate (adaptate pentru a fi mobilizate și integrate ulterior) sau lăsarea celor tradiționale cu adăugarea celor transversale sau introducerea de situații din viața reală viitoare prin adaptarea celor tradiționale (cu selectarea a ceea ce rămâne pentru viitorul practician). Așadar sunt posibile diferite combinații
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu posibilitatea de improvizare, de evaluare formativă, de deschidere disciplinară. Chiar dacă sunt precizate competențele prioritare în programe, dar nu sunt conturate și alternativele metodologice necesare exersării lor, atunci ele nu vor putea dovedi capacitatea personală a educatului de a se adapta în stil eficient la situațiile-problemă ale realului, prin mobilizarea tuturor resurselor achiziționate. De aici apar două probleme practice în clasă (Rey, 2007, pp. 13-14): precizarea explicită a procedurilor pe care educații să le execute clasic, standard, automatizat și îndrumarea, sprijinirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
predări", dar cu schimbarea condițiilor contextului practic, când toți acționează, prin roluri complementare și responsabilități specifice. Într-un asemenea model-ghid sintetic (Brundrett și Silcock, 2002, pp. 8-9), "buna predare" poate atinge ca standarde ale competenței dacă educatorul: • mizează pe succes, • adaptează abilitățile la context și la clasa efectivă, • alege și adaptează strategiile, • folosește valorile clasei, • formulează judecăți multiple după curriculumul bazat pe formarea de experiențe de învățare, iar nu pe conținut asimilat clasic, • folosește în efectuarea de sarcini și exerciții abilități
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin roluri complementare și responsabilități specifice. Într-un asemenea model-ghid sintetic (Brundrett și Silcock, 2002, pp. 8-9), "buna predare" poate atinge ca standarde ale competenței dacă educatorul: • mizează pe succes, • adaptează abilitățile la context și la clasa efectivă, • alege și adaptează strategiile, • folosește valorile clasei, • formulează judecăți multiple după curriculumul bazat pe formarea de experiențe de învățare, iar nu pe conținut asimilat clasic, • folosește în efectuarea de sarcini și exerciții abilități care susțin efortul educaților de învățare, • susțin clădirea învățării în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicativ de concepere a curriculumului centrat pe competențe, fundamentat multiși interdisciplinar, care să faciliteze formarea capacităților transversale, ca obiective generale, prin integrarea achizițiilor învățate. Desigur că un asemenea proiect de curriculum prescris va deveni un curriculum real dacă va fi adaptat la dimensiunea socioculturală și economică a mediului pedagogic, la dimensiunea metodologică marcată de practici și tradiții anterioare în acesta, de sensurile conceptelor specifice înțelese și asimilate potrivit contextului aplicativ, de potențialul educatorilor și a celorlalți parteneri în acceptarea și implementarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru a modifica metodologia clasică de învățare, între informațiile științifice prezentate și cum să-și construiască educatul cunoașterea acestora pentru a deveni cunoștințe, pe care să le înțeleagă propriu, să le valorizeze integrat în practică, să le dezvolte, să le adapteze la context, să-și afirme contribuția iar nu să le însușească prin transmitere-asimilare. Este aici, după Jonnaert (2006) distincția între a ști informații teoretice generale, selectate conform profilului de formare (savoir) și a cunoaște propriu (connaître), în stabilirea unui curriculum
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critic documentele curriculare în temă? • Cum precizează scopurile și obiectivele învățării la disciplina sa? • Cum se stabilesc, formulează scopurile și obiectivele pentru o unitate de învățare? • Cum se echilibrează categoriile de obiective în proiectarea diferitelor activități? • Cum se analizează critic, adaptează, completează programele și manualele sale în temă? • Cum se aleg, se precizează obiectivele după context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu formele de evaluare? • Cum se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]