KorAP: Find »[drukola/base=dormi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...874 875 876 ...966 >

24,150 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871

pe care muște grase Zburau greoi cu zumzete-ascuțite Curgeau oștiri de larve ca niște bale groase De-alungu-acestor zdrențe-nsuflețite." (Charles Baudelaire) Te las, Doamne. Fii sănătos! Pe curând. ...E noapte deplină. Mama, încadrată de cei doi copii Bebi și Țuki doarme cu imperceptibile tresăriri ale unui mușchi facial, scăpat de sub controlul impecabilului sistem neuronic. Se odihnește refăcându-și rezervele energetice pentru o nouă zi de muncă obositoare. E grea și mizerabilă munca efectuată de mama ca femeie de serviciu și spălătoreasă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
varietate multiplă de umori care mai de care mai respingătoare și mai grețoase, încât ți se întorcea stomacul pe dos...! Dar mama rezista numai de dragul nostru cu un preț exorbitant și care-i va afecta sănătatea înainte de vreme. Frații mei dormeau cuminți, fiecare împachetat în plasma protectoare a somnului binefăcător. Numai Mircea ca de obicei își dirijează concertul nocturn într-un bâzâit cu modulațiuni de rezonanță bizantină, psalmodiate de niște călugări matusalemici, uitați de Dumnezeu într-o mănăstire microscopică încastrată în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
muntelui Athos. Cele două organe fonatoare nazal și oral îi furnizau suficiente tonalități cu veleități armonioase capabile să rivalizeze în orice moment cu celebra operă "Spărgătorul de nuci"... E pace deplină în cer și pe pământ. Însă eu nu puteam dormi. Am ieșit în noaptea atotcuprinzătoare, sub cerul pâlpâind de licăriri fosforescente. În urma căzăturii violente capul mă durea, nasul jupuit mă ustura, iar dinții aveam impresia că s-au lungit ieșind din alveole, mărindu-și dimensiunea în mod alarmant. M-am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
departe de copii, când ei sunt rațiunea mea de a fi? Și-apoi ce-i voi spune soțului meu când va veni de la închisoare dacă ferească Dumnezeu! s-ar întâmpla vreo nenorocire?? Ce, domnule doctor? Că am mâncat bine, am dormit la căldurică și că i-am lăsat în plata Domnului, abandonându-i în momentele cele mai grele, ca o ticăloasă??! Doamnă, argumentele dumneavoastră m-au convins. Mergeți cu bine! Dumnezeu cel mare și bun să vă ocrotească. Încă ceva: cât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
arcuită a fratelui meu mai mic, Sandu. Doamne, ce bine era! Mă simțeam în deplină siguranță. Mă aflam sub protecția fratelui meu puternic și iubitor. Era minunat! Cât timp am stat ca deportați în Bărăgan, noi cei patru frați am dormit în același pat: Mircea și Lică își odihneau capetele pe aceeași pernă de paie, iar eu cu Sandu pe cealaltă. Dormeam picioare la picioare. Acum, când scriu aceste rânduri, fratele meu la spatele căruia m-am încălzit noapte de noapte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
meu puternic și iubitor. Era minunat! Cât timp am stat ca deportați în Bărăgan, noi cei patru frați am dormit în același pat: Mircea și Lică își odihneau capetele pe aceeași pernă de paie, iar eu cu Sandu pe cealaltă. Dormeam picioare la picioare. Acum, când scriu aceste rânduri, fratele meu la spatele căruia m-am încălzit noapte de noapte șase ani de zile a plecat de aproape un an "pe drumul fără întoarcere." Sandu dragă, unde ești? Prin ce stele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
numai el pasionat până la viciu de muzica interpretată și compusă de el cu un uimitor talent încerca să atenueze asperitățile stridente ale viforniței, opunându-i propria sa formație muzicală, protejând într-o formă discutabilă spațiul în care șapte ființe creștin-ortodoxe dormeau nevinovate, cu ușoare tresăriri spasmodice cauzate de răcirea progresivă a camerei, bombardată de trâmbele tot mai dese și mai furioase ale crivățului dezlănțuit. Fusese o noapte deosebit de rece. În camera noastră cu valențe universale, restul de apă din căldare prinsese

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Ăsta-i crivățul din Bărăgan? Da. Aha! Acum am înțeles. Mama s-a ridicat de pe legătura cu tulpini de bumbac, a luat lampa de jos și s-a întors în camera unde stăteam cu toții ziua și noaptea. Noi încă mai dormeam sub păturile suprapuse, înghesuiți unii într-alții pentru a ne fi mai cald. Copii! Copii, treziți-vă! Avem treabă, dragii mei! Sus! Hai, curaj! Așa! Mama, te rog frumos puțină apă. Imediat, Răduțu dragă, imediat... Crivățul necheza cu aceeași intensitate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
de luptători morți pentru patrie, care sforăiau țepeni, unii peste alții, căzuți eroic în apărarea simbolului național. Adevărați eroi, domnule! Cinste lor! Eternă recunoștință! Patria ubi bene! (Patria este acolo unde mi-e bine!) Și lor le era foarte bine. Dormeau somnul nevinovat al întâilor născuți. După un somn reparator, scurt și zbuciumat, presărat cu vise fantastice în care predominau scenele sângeroase cu lupte la baionetă împotriva ungurilor hrăpăreți ca la Mărășești, pe Siret, împotriva nemților, care nuș' ce naiba mai căutau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Sfântului Duh, coborât cu dragoste paternă asupra lor, consecința ingurgitării agheasmei zăvoiene și-a făcut în sfârșit efectul și întreaga hărmălaie și babilonie au încetat; eroii noștri fiind complet "anesteziați" și intrând într-o pauză reparatorie de durată variabilă. Acum dormeau duși după cum i-a prins somnul: pe scaune, pe băncuțele de lângă perete, cu capul pe masă, pe sub masă, pe linoleum, rezemați cu spatele de teracotă, unul peste altul, în cele mai pitorești și incredibile poziții de înfocați consumatori de agheasmă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
duși după cum i-a prins somnul: pe scaune, pe băncuțele de lângă perete, cu capul pe masă, pe sub masă, pe linoleum, rezemați cu spatele de teracotă, unul peste altul, în cele mai pitorești și incredibile poziții de înfocați consumatori de agheasmă. Dormeau liniștiți și nepăsători față de grija zilei de mâine. N-aveau probleme. Cu gâturile groase, cu venele umflate, strangulate de cravatele cu puchinele roșii, cu fălcile și obrajii durdulii, cu pleoapele închise și înecate în straturile de grăsime, așa cum arătau acolo

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
se auzea nici un zgomot. Nimic. Era o liniște totală. De cimitir. Numai crivățul, afară, își făcea de cap împăunându-se cu victoria zdrobitoare asupra unei familii necăjite și neajutorate pe care o înmormântase sub uriașul troian de zăpadă... Și adormeam. Dormeam somnul chinuit și înfricoșat al celor condamnați irevocabil de o justiție partinică, nedreaptă și imanentă, nefiind siguri dacă mâine vom ajunge să spunem "Bună dimineața!" răsăritului de soare. În această acalmie sepulcrală numai orchestra personală a fratelui nostru mai mare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
atât de obosiți, încât nu ne mai ardea de nici un fel de mâncare și doar de dragul mamei luam în gură câteva boabe de porumb. Apoi adormeam buștean și nu mai auzeam absolut nimic. Nici o mișcare. Materia vie și materia moartă dormeau laolaltă cufundate într-un somn adânc, recuperator și binefăcător. Silentium tutti. "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună." (Lucian Blaga) "Noapte. Sub sferele, sub mările, monadele dorm. Lumi comprimate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
materia moartă dormeau laolaltă cufundate într-un somn adânc, recuperator și binefăcător. Silentium tutti. "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună." (Lucian Blaga) "Noapte. Sub sferele, sub mările, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor lauda somnului." (Lucian Blaga) 4. Vizita bătrânei doamne sau vizibile discrepanțe sociale Dragii mei cititori câți veți fi... vă asigur că prima parte a titlului acestui capitol doar întâmplător

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
recuperator și binefăcător. Silentium tutti. "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună." (Lucian Blaga) "Noapte. Sub sferele, sub mările, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor lauda somnului." (Lucian Blaga) 4. Vizita bătrânei doamne sau vizibile discrepanțe sociale Dragii mei cititori câți veți fi... vă asigur că prima parte a titlului acestui capitol doar întâmplător are tangență cu binecunoscuta capodoperă a celebrului dramaturg german

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
dar atent control al părții amintite, răsuflând ușurată ca și cum ar fi supraviețuit unui seism de gradul nouă pe scara Richter, s-a întors, a ridicat pătura și a palpat salteaua de paie. Dar ce fel de saltea aveți, doamnă Rozalia? Dormim pe saltele de paie, doamnă Condor. Extraordinar! Nu-mi vine să cred că în secolul al XX-lea mai există asemenea monstruozități... Cu iluziile spulberate și speranțe nebuloase privind șansele oferirii unui suport moale și călduț rotofeiului șezut al domniei sale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
mâine dimineață. Numai că gazda asta nu se împacă și cu dormitul. Tu dacă vrei, rămâi la mine și mai facem un pat. Ce zici? Nu-i nevoie de pat, îți mulțumesc din toată inima. E vară, e cald, pot dormi afară, iar dacă va ploua mă retrag în grajd, lângă iepe. E loc destul. Mulțumesc moș Danilov. Așa să fie! Mâine dimineață mergem să te duc la gazdă. Mulțumesc mult de tot, moș Danilov. Tata a cărat trei căruțe pline

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
a plecat la muncă. Ce să facă mama cu noi? Unde să ne așeze? Unde să stăm? Eram cinci copii, mama și tata. Din păcate, tata încă nu găsise o căsuță pentru familia lui și pentru moment eram obligați să dormim în grajd cu iepele. Ziua stăteam pe-afară, iar noaptea pe niște paie lângă iepele bătrânului. Tata dormea afară, lângă zid, pe niște iarbă. Trebuie să vă spun că bătrânul era sărac de tot. Avea într-adevăr un hectar de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
cinci copii, mama și tata. Din păcate, tata încă nu găsise o căsuță pentru familia lui și pentru moment eram obligați să dormim în grajd cu iepele. Ziua stăteam pe-afară, iar noaptea pe niște paie lângă iepele bătrânului. Tata dormea afară, lângă zid, pe niște iarbă. Trebuie să vă spun că bătrânul era sărac de tot. Avea într-adevăr un hectar de pământ, însă fiind bolnav și înaintat în vârstă nu l-a mai putut lucra așa că l-a arendat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
grozav de sete și ingurgitase o căldare și jumătate de apă, tocmai simțea nevoia să evacueze o parte din lichidul acumulat în vezica urinară în vederea realizării unui somn liniștit și odihnitor fără prezența unor vise cabaline halucinante și dizgrațioase. Mama dormea chiar la picioarele iepei, cam la un metru distanță. Dormea pe spate, cu fața în sus, liniștit și adânc somnul de refacere al unui om care muncise fără întrerupere de dimineață până seara. De la mama înspre perete eram noi, cei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
apă, tocmai simțea nevoia să evacueze o parte din lichidul acumulat în vezica urinară în vederea realizării unui somn liniștit și odihnitor fără prezența unor vise cabaline halucinante și dizgrațioase. Mama dormea chiar la picioarele iepei, cam la un metru distanță. Dormea pe spate, cu fața în sus, liniștit și adânc somnul de refacere al unui om care muncise fără întrerupere de dimineață până seara. De la mama înspre perete eram noi, cei cinci frați, începând cu sora noastră, Țuki. Oarba dând curs

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
De-abia acum s-a ridicat în șezut și, cutremurată de spasme, de spaimă și de revoltă, a reușit să articuleze primele cuvinte. A... A... jutor! Ajutor...! Vasilică, Vasilică! Unde ești? Vasilică, ajutor! Tata a zvâcnit din iarba pe care dormea și din două salturi a fost lângă mama, în grajd. Ce ai, Antonică? Ce s-a întâmplat? Ce ai visat? A îngenuncheat și a luat-o pe mama în brațe lipind-o strâns de pieptul lui puternic. Gata, Antonică, liniștește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
gol, străduindu-se să îndepărteze, pe cât posibil, urmele unui duș surpriză. Părinții noștri au ajuns repede și unanim la aceeași concluzie. Trebuia să ne mutăm din grajd. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. În ce condiții trăiam? Cum dormeam? N-aveam nici perne, nici cearșaf, nici pături. Nimic. Culcați unul lângă altul pe iarba adusă de tata puseserăm în loc de căpătâi o grămăjoară mai mare de buruieni. Cu capetele așezate la nivelul solului, inspiram din plin mirosul de urină fermentată

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
tusea măgărească și ieșeam din grajd pentru a lua o gură de aer proaspăt de afară!... Asta-i împărăția pe care ne-o oferi? ...Dar dacă nu ne-ar fi primit nici moș Danilov?? Ce-am fi făcut? Am fi dormit sub cerul liber? Așa că, până una alta, îi mulțumeam bătrânului pentru gestul său umanitar, pentru bunătatea lui, pentru ajutorul oferit din toată inima. Cu adevărat " De la cel bogat nu vei ieși niciodată cu firimitura-n barbă" (Proverb). Șobolanii... Motivul pentru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
lui. Somația a fost făcută cu voce tare, sonor, fără menajamente, așa că ne-am trezit cu toții, și mama și noi, copiii. Nici un pic de bun-simț, gingășie ori delicatețe din partea acestor intruși. Țineau pistoalele îndreptate spre niște copii nevinovați și înfricoșați dormind pe dușumea alături de mama lor. Ce-i, Vasilică? Ce se întâmplă? Cine sunteți și ce vreți de la soțul meu? Lăsați-l în pace! Unul dintre ei, rânjind într-un mod animalic, i-a răspuns pe un ton grosolan, brutal și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]