22,240 matches
-
4.1. Cadrul general al economiei În general economia se bazează pe activitatea diferitelor tipuri de piețe. O „piață” este definită ca locul de Întâlnire al vânzătorilor și cumpărătorilor de bunuri și servicii. O piață imobiliară poate fi definită ca interacțiunea dintre persoane fizice sau entități care schimbă drepturi de proprietate pe alte active, de obicei bani. Piețele imobiliare specifice sunt definite prin tipul de proprietate, localizare, potențialul de a genera venit, caracteristicile locatarilor tipici, atitudinile și motivațiile investitorilor tipici sau
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
lucru semiînchis de două până la opt persoane, potrivit pentru munca În echipă care cere comunicarea internă frecventă și un nivel mediu de concentrare ▪ Cabine: un spațiu de lucru semiînchis pentru o persoană, potrivit pentru activități care necesită concentrare medie și interacțiune medie ▪ Birou privat: un spațiu de lucru Închis pentru o persoană, potrivit pentru activități care sunt confidențiale, care solicită o concentrare mare sau care prevăd interacțiuni mici Birou comun: un spațiu de lucru Închis pentru două sau trei persoane, potrivit
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de lucru semiînchis pentru o persoană, potrivit pentru activități care necesită concentrare medie și interacțiune medie ▪ Birou privat: un spațiu de lucru Închis pentru o persoană, potrivit pentru activități care sunt confidențiale, care solicită o concentrare mare sau care prevăd interacțiuni mici Birou comun: un spațiu de lucru Închis pentru două sau trei persoane, potrivit pentru concentrare medie și o colaborare În grupuri mici ▪ Birou echipă: un spațiu de lucru Închis pentru patru până la zece persoane, potrivit pentru lucrul În echipă
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
lucru: un spațiu de lucru de două până la șase persoane, potrivit pentru activități pe termen scurt, care necesită colaborare ▪ Birou temporar: un spațiu de lucru deschis pentru o persoană, potrivit pentru activități pe termen scurt, care necesită puțină concentrare și interacțiune scăzută Spațiile de Întâlnire dintr-un birou sunt de obicei utilizate pentru activități interactive, fie că este vorba despre conversații rapide sau conversații intensive. Există șase tipuri de spații de Întâlnire: ▪ Sală de ședințe mică: un spațiu de Întâlnire Închis
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
sunt de obicei utilizate pentru activități interactive, fie că este vorba despre conversații rapide sau conversații intensive. Există șase tipuri de spații de Întâlnire: ▪ Sală de ședințe mică: un spațiu de Întâlnire Închis, de două până la patru persoane, potrivit pentru interacțiuni formale și informale ▪ Sală de ședință mare: un spațiu de Întâlnire Închis, de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru interacțiunea formală ▪ Spațiu de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de spații de Întâlnire: ▪ Sală de ședințe mică: un spațiu de Întâlnire Închis, de două până la patru persoane, potrivit pentru interacțiuni formale și informale ▪ Sală de ședință mare: un spațiu de Întâlnire Închis, de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru interacțiunea formală ▪ Spațiu de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală ▪ Spațiu de Întâlnire mare: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de cinci până la 12 persoane, potrivit
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
formale și informale ▪ Sală de ședință mare: un spațiu de Întâlnire Închis, de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru interacțiunea formală ▪ Spațiu de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală ▪ Spațiu de Întâlnire mare: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală Spațiu pentru brainstorming: un spațiu de Întâlnire Închis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru sesiuni
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală ▪ Spațiu de Întâlnire mare: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală Spațiu pentru brainstorming: un spațiu de Întâlnire Închis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru sesiuni de brainstorming și ateliere de lucru ▪ Punct de Întâlnire: un spațiu de Întâlnire deschis de două până la patru persoane, potrivit pentru Întâlniri
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
verificarea rezervei secretorii a GH. Stimulii serotoninergici, dopaminergici, cholinergici și histaminergici cresc amplitudinea secretorie a GH. Stimularea beta-adrenergică are efecte contrarii, prin stimularea secreției de somatostatină (planșa 10). Opioizii endogeni Endorfinele și enkefalinele stimulează secreția de GH, foarte probabil prin interacțiunea cu GHS-R. II. Hormoni implicați în reglarea feedback a secreției de GH a. IGF-I Hormonul care mediază principalele efecte ale GH în periferie, IGF-I, are un efect feedback negativ asupra secreției de GH de către celulele somatotrope hipofizare, efect
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor presupune astfel un șir de validări diacronice. În cadrul esteticii receptării canonizarea unei opere nu mai este văzută ca o creație încheiată odată pentru totdeauna. Evoluția diacronică a canonului evidențiază două aspecte care vizează
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
echivalează, de aceea, cu o excomunicare.” După cum constată Iulian Costache într-o lucrare dedicată unui autor canonic, problemele nu sunt deplin rezolvate odată ajuns în canon, aici intervin alte neajunsuri. Din acest punct de vedere, prețul canonizării reprezintă pierderea unei interacțiuni nemijlocite și înlocuirea cu o admirare necondiționată pentru că lectura canonică riscă să devină o simplă actualizare a unor presupoziții de lectură sub presiunea stereotipilor interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
la integrarea tuturor potențialităților ființei noastre, care, în același timp, ne conduce la Altul și la ceilalți. În inima noastră este înscrisă realitatea Alianței [...]. Ajungem să ne cunoaștem în profunzimea și în totalitatea noastră când stăm între noi, în această interacțiune care răspunde aspirației comune spre demnitate și totalitate a tuturor oamenilor. Noi avem nevoie să primim de la cei care ne înconjoară iubire și respect, ca persoane dotate cu conștiință și, din partea noastră, putem să explorăm intimitatea și dinamica conștiinței noastre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
accentuată și de trecerea rapidă de la comunitatea reală, la comunitatea virtuală, mediată de mijloacele mass-media moderne. Ceea ce nu ar trebui să uităm, însă, constă în faptul că „familia se prezintă ca un sistem de relații originare în devenire, în complexitatea interacțiunii dintre componenții ei și ambientul extern”, și este „locul unde se structurează și se consolidează de la început identitatea personală și sensul de apartenență la un grup unit prin legături de solidaritate și de iubire”. Specialiștii în educația familială reclamă faptul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între acestea; de orientare a întregii activități desfășurate de învățător; de organizare și dirijare a activităților de predare-învățare, a sarcinilor de lucru, a modalităților de lucru cu elevii, a timpului de interacțiune didactică; de reglare-autoreglare a întregului proces de instruire; de decizie și inovare a activității didactice. Întrucât programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază conținuturile în mod univoc o alocare temporală și o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
etc.), iar sociologii trebuie să analizeze mobilitatea ca fapt social total (mobilitatea schimbă organizații, instituții și reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei). Trebuie analizate impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de oraș vrem? Specialiștii 1 ne spun că ar trebui să asistăm la emergența unui nou tip de sistem urban, în care orașele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
termenul de "guvernanță". În sensul său generic (anglo-saxon), guvernanța trimite la acțiunea de a pilota un sistem, de a coordona acțiunea colectivă, desemnează managementul ca proces, ca orientare, coordonare, colaborare, stabilire de parteneriate 1, ținând seama de cele mai complexe interacțiuni, trimite la necesitatea de a suscita contribuția directă și indirectă a cetățenilor 2. În revista Le Monde Diplomatique (arhivă 2001, site web) aflăm o accepție mai largă a termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de neîncredere, fapt ilustrat de tendința cetățenilor de a se închide în ei și de a se proteja prin strategii de evitare, separare de inconvenientele imputate populațiilor precare. Această tendință compromite străvechea calitate a orașului de spațiu propice schimburilor și interacțiunilor dintre toți locuitorii săi. Revoltele și violențele urbane manifestate într-un mod paroxistic, precum și înmulțirea incivilităților sunt tot atâția indicatori ai incapacității orașului de "a face societate". Cauzele crizei urbane sunt cunoscute, ele decurgând în principal din transformarea raporturilor de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conform normelor de consum ale epocii. Viața socială se organiza în jurul familiei și televizorului. Aceasta se desfășura mai curând în interiorul marilor ansambluri decât în parcul orașului. Bugetul era acum distribuit pentru cheltuielile casei, mai ales pentru aparatură electrocasnică, ceea ce favoriza interacțiunile familiale. Această nouă artă de a trăi invita neourbanii locuitori ai marilor ansambluri să rupă legătura atât cu trecutul lor rural, cât și cu orașul de odinioară. În această perioadă în care, în general, anchetele sociologice înregistrau predominanța culturii urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
arătat că subvențiile traduceau mai puțin influența statului centralizator cât eficacitatea presiunilor exercitate de primari și alți funcționari locali asupra puterii centrale. Articulațiile administrației și politicii la nivel comunal și departamental erau de aceeași natură și se susțineau reciproc. Numeroasele interacțiuni între funcționarii teritoriali și funcționarii locali ofereau administrării o imagine birocratică și făceau din prefect cheia de boltă a îmbinării tuturor raporturilor dintre centru și periferie. Stabilitatea subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sentimentele individuale, cînd se realizează o organizare în jurul unui interes dominant, sînt produse în constituția acestor sentimente modificări și nuanțe. În parte, direcția în care se desfășoară întreaga silință va căpăta influență asupra genului și gradului sentimentelor individuale în parte, interacțiunea lor, cînd se întîlnesc pe parcursul strădaniilor, le va conferi un alt caracter, pe care altmiteri nu l-ar căpăta. Mînia, de exemplu, va avea alt caracter cînd e de origine egoistă decît atunci cînd se naște din jignirea unui sentiment
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se află însă totodată și încă într-o măsură esențială în faptul că, în operele sale timpurii, ea construiește pe trăiri și amintiri proprii, pe cînd mai tărziu se lasă cu totul pradă unei construcții directe de personaje și evenimente. Interacțiunea dintre temperament și experiență este vădită aici în mod clar. Mai însemnată totuși decît temperamentul este, poate, totuși, deosebirea discutată mai înainte între cei născuți o dată și cei născuți de -două -ori (cf. § 2) între naturile ce se dezvoltă în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se consacră preponderent muncii lor intelectuale și nu prezintă importanță pentru istoria marelui humor decît indirect. Tocmai într-asta se vede că filosofia nu-i decît un element în marele context al vieții și importanța sa aici este condiționată de interacțiunea cu multe alte elemente. Este o diviziune a muncii ce se răspîndește integral pînă în cele mai intime regiuni ale vieții spirituale, făcînd atît de dificilă și de rară o perfectă colaborare a tuturor elementelor vieții interioare. Așa se explică
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a atins deplina dezvoltare în viața spirituală germană. Humorul german păstrează un caracter mai mult sau mai puțin romantic speculativ. Humorul englez mai pămîntean, dar pe terenul solid al realității s-a ridicat lumea shakespeariană a personajelor puternice, într-o interacțiune dramatică, o lume în care apare humorul cel mai interiorizat și totodată cel mai bine formulat în chip plastic. Este caracteristic faptul că limba franceză folosește forma englezească (humor) pentru a denumi humorul în sensul în care îl concepem aici
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pancreatic, intestinal și în creier. Hormonul inhibă apetitul prin mecanism central și întârzie evacuarea gastrică. GLP-2 acționează la nivelul centrului sațietății (care exprimă receptori GLP-2), inhibând apetitul (9). Acidul gama-aminobutiric (GABA), produs în unii neuroni hipotalamici, stimulează apetitul posibil prin interacțiune cu leptina, NPY sau derivații de POMC (66). Colecistokinina (CCK) este eliberată post-ingestie alimentară la nivelul tractului gastro-intestinal dar și la nivelul sistemului nervos central, acționând ca puternic stimulator al sațietății. S-a observat o intensificare de către leptină și insulină
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]