25,611 matches
-
hrana fetelor, vor seduce vreuna din ele, prin relele lor sfaturi și o va da unui bărbat, fără voia părinților săi, i se va turna plumb topit pe gât care să pătrundă până la inimă, căci de acolo vin toate sfaturile rele date tinerelor fete; 26. Tot bărbatul care își va vinde femeia sa altuia, va fi pedepsit cu moartea, după ce va fi purtat pe străzile orașului gol și călare pe un măgar, cu fața întoarsă către coada dobitocului și femeia conducând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fii lor nu vor fi condamnați la galere, nici la mine; ei vor fi surghiuniți pentru un timp mai mult sau mai puțin lung; de asemenea, ei nu vor pute fi nici spânzurați, nici împăiați, nici târâți pe străzi ca răi făcători ordinari; dar vor fi decapitați; 41. Pentru infracțiunile pe care legea le consideră ca grave, boierii vor fi pedepsiți mai sever decât oamenii de jos; 42. Infracțiunile care ating onoarea vor fi mai sever înfrânate, când vinovatul este un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era funcționarul despre care Domnul Cantemir spune că pe vremea lui erau 50 la număr la Divan și ei aveau datoria să „aducă la divan pe cei pârâți, care nu se arătau la vedere, și să împlinească datoriile de la datornicii răi de plată". Despre o astfel de funcție se menționează într-un ispisoc slavon de la Vasile Vodă din anul 1644, dar și într-o rezoluție a vel-logofătului din anul 1815: „Velvornicul za Aprodi. Să se aducă pe 2-3 dintre pârâți, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă, de a Ștefan Lăcustă, de la Petru Rareș, de la Alexandru Lăpușneanu, de la Despot Vodă și de la Ionescu Vodă, de la Vlad V și Mihai Viteazu. Din secolul al XVII-lea ne-au rămas monede numai de la Dabija Vodă, de la Mihnea cel Rău și de la Constantin Brâncoveanu. Dintre domnii fanarioți numai Constantin Hangeri a lăsat după dânsul câteva medalii. Monetele românești ne dovedesc că arta monetară românească se asemăna mult cu aceea din țările apusene învecinate, prezentându- ni-se în destule diferența pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului cel mai rău. Deșugubina sau șugubina, constituia amenda pusă de judecători pentru răscumpărarea unei fapte săvârșite, pentru crima făcută de un om într-o anumită împrejurare și era proprie „pierzătorilor de suflete", precum: tâlhăria, uciderea, adulterul. Cel căzut într-o asemenea faptă, plătind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era aprodul, spune Ghibănescu, care era un trimis să aducă cu un fel de mandat de aducere pe una din fetile prigonitoare mai îndărătnice". Și acest om, aprodul, trebuia să fie plătit de partea care era dovedită că era de rea voință (credință). Cum i se făcea plata, o spune tot Ghibănescu: „potrivit sistemului care domina în stat, plata se făcea în natură, plătindu-i-se cheltuielile de transport, care, erau reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie 1944 n.n.), pe urmă am plecat în comuna Valea Rea, la un pod pe care l-am minat. Am stat acolo o lună și jumătate. Sfintele sărbători ale Paștelui le-am petrecut foarte bine. Ne-a luat un om din sat la el și am plecat la Înviere. Am stat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și spurcat în tară, care n-a mai fost până atunci, de au dat hârtii de scriu fetele oamenilor, de la mic până la mare", socotind măsura impusă ca o „pedeapsă a săracilor". Se înțelege că introducerea „conscripțiilor" respective a făcut ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orânduială creștinească atât a clerului cât și a creștinilor în general: - din ea rezultă că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții că este voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul dorea ca „atât preoții cât și norodul să-și schimbe conduita", iar ispravnicii să vegheze la aceasta; - ispravnicii erau îndatorați „a da tot concursul lor" Episcopilor de a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunoscută necuviința autorității bisericești, în drept a judeca și pedepsi; - când autoritatea bisericească voia a îndrepta lucrurile în localitate iar vreun locuitor nu se supunea povețelor bisericești, autoritatea civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Era răbdător la lucru, nu grăbea niciodată lucrurile. Financiar și legist de samă, excela în critica amănunțimilor vreunei combinații fiscale, tot așa de bine ca și în vreun incident administrativ sau judiciar. Dar, mai toate bunurile au câte o codiță rea. Propunându- și să adune bogății, Mihai Sturza își pune întreg talentul în serviciul interesului său personal. Când vreun interes îi dicta vreo hotărâre, calitățile sale de legist și administrator nu-i mai slujeau a apăra dreptatea. Faptul este că strânsese
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
omul epocei! Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați Te-am ales Domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care o constată și revizorul școlar Mihai Eminescu, când își face asistențele necesare la școlile vizitate în județele Vaslui și Iași, și ajunge la concluzia: „Impresia generală care mi-a făcut-o școalele rurale din acest județ Vaslui a fost rea. Pretutindeni prezenta mică... pretutindeni sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți aproape imposibile, atât mediul social cât și administrația fac ca școala să fie aproape lucru de prisos". De unde și concluzia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca elev sărac, în cursul superior la liceul „Codreanu" l-a vizitat pe profesor să-și cumpere cărțile trebuitoare: „comunicându-i scopul venirii mele, el îmi spuse că are în pod multe cărți și le vinde, căci e vremea tare rea și n-are nici ce mânca". Dându-i un braț de cărți i-a spus elevului: „Uite, eu îți dau de la mine cărțile astea, fiindcă ești băiat sărac; să le citești și să mă pomenești". El, profesorul Ion Popescu, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locului, și șterge-o!“. Sugestia e clară, de o trasparentă și, mai ales, eficientă mizantropie. Mai toate figurile din roman se lasă reduse la câteva linii Privirea îndreptată de autoare către lumea din jur este lipsită de iluzii, iscoditoare și „rea“. Universul apare făcut din cârpeli, ziare vechi, mizerie. Oamenii sunt caricaturi, trădând la fiecare mișcare sforile păpușerești, denunțându-se singuri ca impostori ai propriei lor condiții. Exagerarea e un semnal al vacuității interioare, și, într-adevăr, mai toate figurile din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia) etc. Comparativ cu presa catolică din Occident, cea din România nu a fost la fel de dezvoltată, nu a avut aceeași amploare și nu a reușit să evolueze și să reprezinte un mijloc eficient de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
convingerea sa și în sentimentele sale religioase"645. Articolul "Biserica împotriva literaturii imorale"646 cuprindea părerea dezaprobatoare a Bisericii ce viza tipăriturile cu caracter imoral (din punct de vedere religios): "Biserica Catolică a combătut totdeauna cărțile necuviincioase, care propagă moravurile rele"647. Materialele apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice, ea apăra și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
teoxenia înseamnă "vizita unui zeu în casa muritorilor pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică de fapt, omenia, prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se citește astfel în termeni de ospitalitate, cei primitori sunt răsplătiți, cei neprimitori sunt pedepsiți, cu observația că cei mai ospitalieri sunt cei săraci. Considerată în relație cu divinitatea, ospitalitatea își dezvăluie dimensiunea ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă de către bătrânul straniu care refuză dialogul cu oaspetele acesta impus. Gazdă ursuză și neprietenoasă care este bătrânul ciudat arată dorința de a-și păstra secretul, nevoia de a se proteja
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai multor dorințe. Prima dorință este fără îndoială aceea de a fi găzduit. Este dorința lui Ulise care se întreabă mereu când ajunge pe un țărm străin 1*: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"2*, implorând mereu pe prag o primire binevoitoare. Dar tensiunea și așteptarea depășesc simpla dorință a unei prezențe, a hranei, a odihnei, simpla dorință a contactului uman. Faptul de a fi găzduit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prima ocazie pentru a întoarce, la rândul tău același serviciu sau unul similar"12. Rolul de stăpână a casei este esențial. Funcția socială a gazdei rezidă în capacitatea de a oferi imaginea unei ordini securizante în care neprăvăzutul și surprizele rele sunt excluse și care atestă o bună funcționare socială generală 13. Din această cauză, un număr mare de reguli fixe ordonează recepția. Mai întâi invitațiile trebuie adresate cu cel puțin o săptămână înainte 14. Invitații sosesc la ora fixată (cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei situații răsturnate, la sublinierea mai accentuată a funcționării și sensului scenei de ospitalitate. De fiecare dată când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate și peregrinările lui Ulise schițează o geografie imaginară a universului uman, ele desenează contururi și marchează limitele culturii și naturii, ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97*. Acest lung episod este presărat și cu alte inversări (baia transformată în spălatul picioarelor, faptul că aedul cântă forțat, darul de bun venit constă într-un picior de bou, partea cea mai rea, și care nu-i este servit ci aruncat pentru a-l lovi). Penelopa îi spune că nu mai este nimeni în palat care să "primească cu cinste oaspeții vrednici și să-i trimită pe la vetrele lor" (19.316) 4*, p.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cerându-i să nu o urmărească, anticipase criticile pe care feacienii le-ar fi putut face la vederea lui Ulise în compania ei ("am să mă feresc de bârfeală, că mi-e teamă de vorbele oamenilor, că-s ticăloși și răi de gură", 6.273-274)122*. De fapt, străinul este rău văzut din cauza concurenței sexuale și Nausica ar putea fi acuzată cu ușurință că și-a găsit bărbat "din depărtări", ceea ce ar arăta disprețul ei față de toți nobilii țării care o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Gomora se dedau desfrâului, declară. Voi coborî ca să văd dacă purtarea lor e într-adevăr așa cum se zvonește; dacă nu e așa, am să știu". Abraham nu voia ca Dumnezeu să pedepsească pe cei drepți la fel ca pe cei răi și Dumnezeu îi făgăduiște, după negocierea numărului celor drepți, că nu va distruge orașul dacă se vor găsi în el zece oameni drepți. Și astfel doi îngeri sosesc la Sodoma și cer ospitalitate care le este refuzată de toți în afară de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]