218,930 matches
-
Oțelului, din 1950, până la Uniunea Europeană de azi. Trăim zile în care Europa unită reprezintă o realitate socială, economică, geopolitică. Celebrarea pe 9 mai a Zilei Europei arată că în conștiința europeană generală, coeziunea se adâncește, Uniunea Europeană de azi fiind un spațiu tot mai coerent și mai solidar, format din națiuni distincte, dar unite prin multe interese și idealuri comune.
Ziua Victoriei, Ziua Europei by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296403_a_297732]
-
care Germania are nevoie. Românii din Belgia estimați a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt în marea majoritate, bine integrați în cele mai diverse medii socio-profesionale - științifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecți, ingineri, cu precădere în spațiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României. Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos (Olanda) este răspândită pe întreg teritoriul țării și bine integrată în
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
Aderarea la Spațiul Schengen preocupă diplomația bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declarații de intenție în această direcție, care atestă faptul că Bulgaria își extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spațiului de liberă circulație. O asemenea acțiune
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
Aderarea la Spațiul Schengen preocupă diplomația bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declarații de intenție în această direcție, care atestă faptul că Bulgaria își extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spațiului de liberă circulație. O asemenea acțiune este dialogul intensificat cu Croația. Astfel, președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarović, consideră că aderarea celor două state la Spațiul Schengen este o prioritate pentru care vor depune eforturi comune
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
își extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spațiului de liberă circulație. O asemenea acțiune este dialogul intensificat cu Croația. Astfel, președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarović, consideră că aderarea celor două state la Spațiul Schengen este o prioritate pentru care vor depune eforturi comune. „Croația și Bulgaria trebuie să gândească dincolo de granițele lor. Europa de sud-est este casa noastră și cele două țări au fost și vor fi un factor de securitate, stabilitate și
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
Schengen. Unii observatori se întreabă de ce în cadrul convorbirilor dintre Bulgaria și Croația nu a fost rostit nici măcar un cuvânt despre faptul că țara de la sud de Dunăre a pornit la drum împreună cu România pentru a atinge dreptul de călătorie în spațiul Schengen. Deși nu poate fi vorba de așa ceva, totuși în presă s-a mai structurat și ideea unei perspective că Sofia să fie decuplată de București în această problemă, ceea ce nu ar fi deloc în avantajul celor două țri. Așadar
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a românilor în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25.000 de persoane originare din România, după unele surse chiar un număr dublu de conaționali, dintre care destui
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
conaționali, dintre care destui au o situație legală, în regulă și bine definită). Relațiile românilor cu lumea engleză au o vechime multiseculară, respectiv cele mai vechi știri sigure sunt din anul 1527. Mai multe secole s-au aflat frecvent în spațiul românesc călători englezi de tot felul, înființându-se chiar un Consulat englez la București în anul 1802, în timp ce o legație românească în capitala britanică de pe Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
secole s-au aflat frecvent în spațiul românesc călători englezi de tot felul, înființându-se chiar un Consulat englez la București în anul 1802, în timp ce o legație românească în capitala britanică de pe Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după 1839 cu un pașaport englez. Oază a liberalismului, Anglia a constituit un adăpost și un loc de acțiune pentru o serie de reprezentanți ai generației pașoptiste precum Al. G. Golescu, N. Bălcescu, V. Alecsandri și mai cu seamă
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
găsi la Londra, în calitate de ministru al statului român, pe Ion Ghica, vizitat adeseori acolo și de bunul său prieten Vasile Alecsandri, ce era reprezentantul diplomatic al țării la Paris. La începutul secolului XX, în instituțiile celebre de învățământ superior din spațiul englez au învățat o serie de tineri români, dintre care mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot atunci a început să fie o prezență obișnuită la
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în noiembrie 1940 s-a înființat Comitetul Național Român „Free Romania”, ce a încercat, fără succes, să obțină recunoașterea sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș, Vlad Georgescu, I.
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș, Vlad Georgescu, I. Rațiu, Barbu Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații editate acolo menționăm „Adam” (apare încă din 1939), „Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș, Vlad Georgescu, I. Rațiu, Barbu Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații editate acolo menționăm „Adam” (apare încă din 1939), „Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini românești” etc. Oarecum la concurență cu cei din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
al XVII-lea, a fost Nicolae Milescu, care a și alcătuit acolo primul opuscul original românesc de filosofie. Câteva decenii mai târziu, unul dintre cei mai cunoscuți monarhi suedezi, regele Carol al XII-lea, a petrecut mai mulți ani în spațiul frumoasei Moldove. După 1880 s-au înființat oficii diplomatice românești la Stockholm și la Cristiania (ce și-a schimbat denumirea în Oslo, după ce, în anul 1905, Norvegia s-a separat pașnic de Suedia). Relații diplomatice normale au fost stabilite în
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în anii 1916 și 1917, iar în 1918, în Suedia și-au găsit refugiu și siguranță o serie de români fugiți din Rusia bolșevică, inclusiv membrii Misiunii diplomatice românești conduse de ministrul Constantin Diamandi. În perioada interbelică, prezențe românești în spațiul suedez au fost sporadice. Astfel, de exemplu, s-a aflat acolo, în mai multe rânduri, pentru cercetări sau participări la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe unde radio și emisiuni în limba română. Între oamenii de știință și cultură din spațiul suedez menționăm pe istoricul Sava I. Gârleanu, poetul Ion Miloș, pictorița E. Podoleanu, scriitoarea Gabriela Melinescu etc. În strânsă legatură cu cei din Suedia sunt vecinii lor din Finlanda, cel puțin o mie de români stabiliți în ultima vreme, mai
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
dintre ei s-au remarcat în mod deosebit în domeniul electronicii (la celebrul concern Nokia), dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga. Legături mai
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
români, precum Nicolae Iorga. Legături mai strânse debutează după stabilirea reală a relațiilor diplomatice, începând cu 1934, și mai cu seamă în condițiile de după al doilea război mondial, când emigrația românească, în continuă creștere, nu a ocolit Copenhaga și alte spații daneze. La fel ca și în Norvegia vecină, în Danemarca locuiesc peste 2.000 de români ce au, între altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române, respectiv Mitropolia pentru Europa Centrală și Nordică. La Aalborg apare publicația
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
romanitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice și etnologice. În contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
reușit să atragă atenția factorilor decizionali și a oamenilor de cultură cu pondere asupra I.C.R. Deschiderea a fost marcată de o splendidă expoziție a maestrului Mircia Dumitrescu, fapt ce a atras imediat atenția lumii culturale asupra prezenței românești într-un spațiu cu oferte numeroase, generoase și de un cert nivel calitativ. Probă asupra modului în care I.C.R. Beijing a știut să se impună este faptul că la prima participare a României la impresionantul Târg de Carte de la Beijig, standul românesc organizat
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
duzină de susținători ai ISIS în doar câteva săptămâni”. Așadar, pe lângă victime în rândul militarilor, condiții aspre, precum și serioase eforturi financiare, misiunile americane de stabilizare a focarelor lumii se pot solda și cu un risc chiar pentru SUA. „Putem obține spațiu, putem obține timp, putem juca un rol-cheie în combaterea extremismului violent, dar până la un punct. În cele din urmă, probleme ca acelea din Irak sau Siria nu vor fi rezolvate de noi”, atrage atenția Joseph Votel. Victimele de partea americană
Prezenţa SUA în focare internaţionale () [Corola-website/Journalistic/296456_a_297785]
-
multe dintre aceste proiecte s-au realizat în anii care au urmat,deși Mona Muscă s-a aflat în fruntea Ministerului Culturii doar câteva luni... În această primăvară, doamna Mona Muscă, după ani de autorigori, a decis să revină în spațiul public, modest, prin câteva declarații, deși reținute, totuși tranșante. Spunea: „Ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din noiembrie a fost fantastic”, adăugând, în același timp că „România a bătut pasul pe loc din cauza mentalităților și a politicienilor lipsiți de
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
dreptul legea internațională, iar pe de altă parte extinderea suveranității cât mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepția (notabilă!) a SUA, toate celelalte state și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt folosite toate mijloacele menite să asigure unui stat sau altul atingerea scopului extinderii zonale. De
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]