23,210 matches
-
organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale pentru a întări parteneriatele dezvoltate și pentru a stabili noi colaborări. 5. Menținerea bazei materiale într-o stare bună de funcționare și la nivelul cerințelor de mediu. 6. Comunicare permanentă a succeselor în cadrul echipei. 7. Folosirea abilităților și a competențelor personalului în activitățile organizației. 8. Păstrarea tipului de contract de muncă al tuturor angajaților. 9. Participarea la programe de instruire atât ca formatori, cât și ca participanți. Analiza datelor obținute în cadrul experimentului Intervenția de tip apreciativ, condusă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este utilizată astăzi în întreaga lume. Această denumire este o prescurtare a termenului societate bazată pe cunoaștere. Se poate defini cunoașterea drept capacitatea de a acționa, ca un potențial de acțiune. Cunoașterea științifică și tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acționa. Statutul privilegiat al cunoașterii științifice și tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile științifice sunt în general considerate a fi credibile, obiective, conforme realității, sau de nediscutat, ci din faptul că această formă de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
din vocație. Managementul cunoașterii poate fi definit ca un demers, orientat strategic, de motivare și facilitare a angajării membrilor organizației în dezvoltarea și utilizarea capacităților lor cognitive, prin valorizarea, subordonată obiectivelor ei de ansamblu, a surselor de informații, experienței și abilităților fiecăruia dintre ei. În mediul organizațional, cunoștințele provin din informații transformate de cei ce le dețin în capacitate de acțiune eficientă, prin asimilare și înțelegere integratoare, urmate de operaționalizare în contexte date. Pe baza cercetărilor lui Nonaka și Takeuchi vizând
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bazate pe cunoaștere presupun gestionarea competențelor colective în calitate de surse de viabilitate sistemică 29. În termenii cei mai generali, competențele desemnează ceea ce o organizație știe și este capabilă să facă, în raport cu obiective proprii și cu condiții de mediu determinate, pe baza abilităților individuale ale membrilor lor, articulate sistemic și mobilizate strategic. Întemeierea pe cunoaștere a activității organizațiilor și a actorilor din cadrul lor face ca, în domeniile asociate acestei evoluții (managementul cunoașterii, învățarea organizațională, sistemele inteligente), delimitarea dintre latura teoretică și cea aplicativă
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru o organizație. Den Herzog și Huizenga consideră cunoștințele ca fiind „o colecție de informații și reguli cu care sunt îndeplinite o anumită funcție”.Profesorul Weggemann vede cunoștințele ca „o capacitate personală ce trebuie percepută ca produsul dintre informația, experiența, abilitățile și atitudinea pe care cineva o are la un moment dat”. Cunoștințele întrunesc o serie de caracteristici care trebuie să se ia în considerare în promovarea și utilizarea managementului bazat pe cunoștințe: sunt rezultatul acțiunilor umane; pot fi generate de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fi fost necesară o consultare sau o informare a salariaților. În organizația publică bazată pe cunoștințe, lucrul acesta nu mai este valabil, salariații putând avea cunoștințe sensibil mai mari decât cele ale unui manager. Accentul va fi plasat acum pe abilitatea liderilor, managerilor de a determina personalul să-și extindă și să-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de salariați a relațiilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
titlul „Pagini cenzurate” sunt cuprinse interviuri, studii, eseuri ce nu au apărut la vremea lor, precum și fapte de pe traseul unor cărți prin vămile cenzurii, în fine, „eseistica acestui calvar”: ședințe și referate, strategia dialogului cu forurile tutelare, profesionalismul, dar și abilitatea compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
folosește metode și tehnici statistice. Utilizarea lor este la fel de „naturală” ca a oricărui alt element al metodologiei sociologice. Pentru a le înțelege și folosi, nu trebuie să fii înzestrat cu o configurare mentală particulară, nici să deții noțiuni, cunoștințe și abilități matematice care să le depășească pe cele predate în liceu. Logica lor nu este greu de urmat, iar partea matematică nu este dificilă. Pentru a le folosi corect și cu spor este nevoie, în schimb, de înțelegerea sociologică a lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
însă modul în care ea este concepută, se schimbă colecția de norme și reguli ale observației și metodei științifice. Orizontul ideilor și conceptelor - și, în cadrul lor, al celor admisibile științific și social- este în mare măsură determinat de capacitatea și abilitățile de observație și experiență. Kuhn numea paradigmă modul consensual de înțelegere a lucrurilor la un moment dat, bazat pe un set de concepte și reguli depractică științifică particulare 1. Paradigma constituie premisa și cadrul în care se poate face știința
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
puține erori? Aceasta este a doua parte a principiului, care afirmă că trebuie să existe un echilibru între simplitatea și acuratețea modelului. Așa cum vom vedea în capitolele care urmează, ce înseamnă acest lucru depinde de miza rezultatelor, de experiența și abilitățile cercetătorului și de câteva criterii formale. Experiența folosirii constante a tehnicilor statistice avansate în practica de cercetare poate avea foloase importante, nu numai în iluminarea unor relații și structuri care nu pot fi deslușite altfel și în testarea empirică a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
primare a datelor. Tehnicile statistice avansate de cercetare sociologică sunt un instrument și un mijloc de cunoaștere absolut necesar pentru a obține rezultate valoroase în științele sociale din prezent. Cunoașterea și folosirea lor nu reprezintă nici o virtute a celor cu abilități și propensiuni matematice, nici o soluție la care recurg cei ce nu stăpânesc suficient teoria. Mai degrabă, cunoașterea și folosirea tehnicilor statistice avansate sunt constitutive producției științifice curente din științele sociale, fără de care nici un sociolog sau alt cercetător din științele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în s scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavit cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede repede repede repede și cu abilitate deasupra coroanelor copacilor, străzilor,clădirilor. Se hrănește cu insecte mici pe care le prinde din zbor. Un singur individ poate consuma până la 3000 de insecte într-o noapte. Reproducerea: Toamna are loc împerecherea. Perioada de gestație este de 45 zile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
înapoi, lateral); 3 - toată lungimea bârnei. Pentru insuficientă prezentare artistică se penalizează: 4 - coregrafie creativă; 5 - stil personal. Pentru insuficientă utilizare a solului se penalizează: 1 lipsa unei mișcări aproape de sol; 2 lipsa unui pasaj de elemente gimnice. Pentru lipsa abilității de a exprima tema muzicii prin mișcare se penalizează: 3nici o relație între muzică și mișcare (parțial); 4 nici o relație între muzică și mișcare (tot exercițiul). Pentru insuficientă prezentare artistică în timpul execuției se penalizează: 5 coregrafie creativă (originalitatea combinației elementelor
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
una dintre primele care abordează acest subiect. De la începuturile sale, cercetarea Comunicării interculturale a fost un domeniu interdisciplinar, încorporând: * lingvistica: ipoteza lui Sapir și Whorf în ceea ce privește impactul variației lingvistice asupra atitudinilor culturale. Aceștia au folosit noțiunea de competență interculturală, adică abilitatea de a se descurca în diferite culturi cu ajutorul comunicării; * antropologia: Analiza lui Renate Rosalio asupra proprietății diverselor metode de a studia alte culturi; * psihologia: Cartea lui Gordon Allport, The Nature of Prejudice, arată cum stereotipurile se dezvoltă din impulsul uman
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de membrii grupului nostru în ceea ce privește legătura cu străinii). Aceste neliniști pot fi reduse prin atenția pe care o acordăm procesului de comunicare, prin aflarea mai multor informații despre necunoscut. Carley H. Dodd în Dynamics of Intercultural Communication prezintă teorii, principii, abilități folositoare în comunicarea interculturală dintre indivizi și grupuri la nivel macrocultural, în cea mai complexă ediție a sa, cea din 1995. Cartea sa este structurată în patru părți și cuprinde o introducere la domeniul interculturalității, perceperea diversității culturale și sociale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
influențele culturale ale familiei mergând de la învățarea limbajului la alegerea jucăriilor, a altor artefacte pe care oamenii le creează și le utilizează. Învățarea culturală începe în familie și se continuă în alte "instituții" și se referă la: responsabilitate, supunere, dominare, abilități sociale, agresivitate, loialitate, rolurile de gen ș.a. Samovar și Porter (2003) dau, în acest sens, exemplul copiilor indieni, crescuți în familiile tradiționale foarte numeroase, în care locuiesc laolaltă multe generații, ei învățând astfel să îi prețuiască pe cei mai în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunicării interculturale Fred L. Casmir folosește prima dată termenul de "a treia cultură" și definește trei niveluri de analiză ale comunicării: * comunicare individuală; * comunicare organizațională; * comunicare mediatică. Comunicarea individuală în spațiul "culturii a treia" este una în care individul capătă abilitatea de a-și suspenda identitatea culturală temporar și acceptă diversitatea. Un astfel de individ va servi drept legătură în schimburile dintre culturi. El face posibil fluxul de comunicare interculturală, fiind un translator al mesajelor expediate și un interpret al celor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Perspectiva filosofică și psihologică a individului format în "a treia cultură", depășesc limitele culturii sale de proveniență. Identitatea sa are la bază diversitatea și universalitatea formelor culturale și a condițiilor de viața umană. O astfel de persoană, spune Casmir, "are abilitatea de a-și suspenda identitatea culturală, astfel încât să creeze noi forme de realitate, bazate pe diversitatea umană și pe imprevizibilitatea evoluției umane". 44 Interculturalismul este un nou mod de abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în mod necesar transmiterea tradiției culturale spre generațiile următoare, mecanismele unui caracter educațional, menținerea ordinii, organizarea economică și existența familiei."53 Principiile generale care îi adună pe oameni în grupuri sunt, conform lui Malinowski, reproducerea, vecinătatea, grupurile sexuale instituționalizate, asocierea, abilitatea ocupațională și autoritatea. Astfel, națiunea este, în termenii săi, "un integral alcătuit din instituții parțial autonome, concomitent interdependente. Naționalitate înseamnă, în acest sens, unitate în cultură." 54. Dacă omul trebuie să își satisfacă nevoile organismului său, rezultă artefacte, organizarea în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Delimitări conceptuale și prezentare generală Diversitatea conform unei definiții din dicționar este "a face diferit, a fi diferit". Diversitatea ne vorbește despre diferențele și asemănările noastre. Presupune o gamă largă de diferențe dintre angajați, inclusiv de rasă, sex, vârstă, etnie, abilități fizice, orientare sexuală, educație. Diversitatea se referă la toate aspectele în care indivizii diferă unii de alții. Acestea includ o serie de caracteristici personale vizibile, cum ar fi genul, vârsta, etnia și, de asemenea, caracteristici personale mai puțin vizibile, cum
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
momentul în care ne naștem. Nu avem o opțiune sau puterea de decizie în a fi sau a nu fi diferiți. Acolo unde avem două sau mai multe persoane, avem diversitate. Diferențele dintre noi pot fi în funcție de vârstă, etnie, gen, abilități fizice, naționalitate, orientare sexuală, educație, stare civilă, religie, experiențele de viață pe care le-am trăit și care ne-au influențat. Diferențele dintre noi ne dau niște avantaje și caracteristici unice și o perspectivă distinctă asupra vieții. Organizațiile care vor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
firmei, oportunități inovative și de marketing mai mari. Managementul diversității este strategia de a promova percepția, recunoașterea și punerea în aplicare a diversității în organizații și instituții. Este un cumul de metode și tehnici care promovează și încurajează nevoile și abilitățile individuale ale persoanelor și le transformă în valoare adăugată pentru orice societate, la nivelul capitalului uman. Este procesul de a deveni cultural competent prin înțelegerea nevoilor, dorințelor, punctelor forte, punctelor slabe, credințele si valorile fiecărei persoane, oferindu-i în același
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]